Page 74 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI
paq 2
Principiul muncii colective să fie promovat Acţiuni politico-educative Ce citim Y m
Sprijinit îndeaproape de ale agriculturii şi gospo Ia gazeta
cu consecvenţă în conducerea unităţii! către Comitetul comunal de dăriilor individuale din 15,00 Telex
documentele
Conferinţei
Consiliul
partid,
comunal
15,05 Consu
au de perete?
de educaţie politică şi cul Naţionale a partidului. Cei miter<
Potrivit prevederilor Sta ferit cooperativa agricolă doptate de adunarea gene tură socialistă Zam a folo mai activi cursanţi tul
Maler
tutului cooperativei agrico şi noi toţi, deoarece nu rală a cooperatorilor". sit perişada convorbiri fost Florian Moţ, Ioan 15,20 La vi
le de producţie, consiliul s-au realizat producţiile şi Ion Iovănescu : „Organi lor recapitulative din în- Dobrean, Ilonca Tranda 15.30 Emisi
mană
de conducere al C.A.P. îşi veniturile planificate. Dacă zaţia dS partid din C.A.P. văţămîntul politico-ideolo- fir, Iosif Florea, Zoie Bur- Gazeta de perete „Ate 17,25 Rezui
desfăşoară activitatea pe oile cooperativei ar fi fost putea şi avea datoria să gic de partid şi în O.D.U.S. za, Viorel Han şi Aurel lierul" apare ca organ al Loto
baza principiului muncii duse şi la păşunat în mun intervină mai prompt şi de la sate pentru inten Dobrean. organizaţiilor de partid, de 17.30 Spirit
colective, hotărîrile şi mă te, aveam numai de cîşti- eficient pentru conducerea sificarea activităţii politi Comitetul comunal de sindicat şi U.T.C. de la vorul
re voii
surile ce le adoptă tre gat, dar activitatea în a- cu competenţă a întregii co-educative. partid şi consiliul de edu Secţia mecanică de între de Ia
buind să fie ^rezultatul e- cest sector a fost lăsată să activităţi politice şi orga Zilele trecute, la ca caţie politică şi cultură ţinere şi reparaţii a minei Leniii
xaminării părerilor şi pro meargă după placul cio nizatorice în cadrul unită riera de piatră, ca şi la socialistă . vor avea grijă Teliuc. Aşa apare de pe 17,50 1 001
punerilor făcute de mem banilor". ţii, să găsească soluţii pen spital, în faţa cursanţilor ca în toată perioada de vremea cînd aici exista o 20,00 Teici*
cli —
brii consiliului, de mem Pompiliu Săvescu : „Noi tru înlăturarea neînţelege şi propagandiştilor, tova primăvară şi vară să des singură organizaţie de ba ale ţ
brii cooperatori. La C.A.P. avem pămînt bun şi oa rilor ce s-au manifestat în răşul Ionel Codreanu, ac făşoare o susţinută mun ză de partid. De atunci 20,20 Pârtii
Săla.şu de Jos a fost igno meni harnici, dar rezul rîndul membrilor consiliu că politico-educativă pen s-au petrecut schimbări im inimii
tcce
rată această prevedere, tatele din anul trecut au lui de conducere, cerînd tivist al Comitetului ju tru ca aceasta să contri portante, între care una voluţi
ceea ce a generat, mai a- fiecăruia să-şi îndeplineas deţean de partid, a pre buie la mobilizarea tutu esenţială: locul organiza 20,35 Actu;
les în anul trecut, o serie C.A.P. că sarcinile cu răspunde zentat informări politice ror locuitorilor satelor co ţiei de bază este luat, de 20,45 Cadr:
21,05 Film
de neajunsuri în activita rea cu care a fost înves de sinteză, care s-au bu munei Zam la îndeplinirea aproape doi ani, de un co birint
tea economico-financiară a SĂLASU DE JOS tit de adunarea generală curat de interes din par sarcinilor economico-sociale Casei
unităţii, rezultatele în pro a cooperatorilor. Trăgînd tea celor prezenţi. ce le revin în acest an. mitet de partid, cu 7 orga 22,25 Telej
ducţie fiind departe de a fost cu mult sub aşteptări, învăţămintele cuvenite din Convorbirea recapitulati nizaţii de bază. Gazeta
oglindi potenţialul real al deoarece avuţia unităţii neajunsurile ce au existat, vă ce a avut loc în satul ALEXANDRU BOŞCA, însă... nu recunoaşte acest
cooperativei. Pentru a în n-a fost gospodărită cu gri este posibil ca unitatea să Micăneşti, de pildă, s-a re secretar adjunct lucru, cel puţin formal. ISA
lătura climatul de muncă jă, neexistînd preocuparea înregistreze rezultate eco marcat printr-o dezbatere cu probleme de propagandă Panoul gazetei este îm
necorespunzător, cooperato cuvenită pentru conduce nomice superioare, pe mă animată a sarcinilor ce al Comitetului comunal părţit în cîteva comparti
rii au cerut să fie luate rea treburilor cooperativei sura potenţialului de care revin unităţilor socialiste de partid Zam mente: unul pentru trei BUCURI
măsuri în soopul îmbună agricole. Neîndeplinindu-şi dispune şi a hărniciei coo articole de fiecare ediţie, dioprograr
La ordin
tăţirii activităţii consiliului atribuţiile încredinţate, peratorilor" . cultură;
de conducere, dezvăluind, membrii consiliului de con Implicîndu-se cu întrea altul pentru evidenţiaţi în 7,30 La r
în special, stilul de muncă ducere, în frunte cu pre ga competenţă şi răspunde Cinstire hărniciei muncitoreşti întrecerea socialistă, al al muncii
sei; 8,10
defectuos al fostului pre şedintele, nu i-au mobili re în organizarea şi con treilea — tot pentru frun lor; 9,00
şedinte Petru Marica. Par zat pe cooperatori la efec ducerea întregii activităţi (Urmare din pag. 1) pentru îndeplinirea sarcini taşi, dar de data aceasta 9.05 Răsp
ticipanţii la dezbaterile a- tuarea lucrărilor în cele de producţie, promovînd lor ce le-au revenit din do rilor; 10,0
10.05 Ştii:
dunării generale a coope mai bune condiţii, iar în cu consecvenţă principiul directorul unităţii, ing. Mi cumentele de partid şi de cu poze, al patrulea — Atlas roii
ratorilor care a hotărît în sectorul zootehnic nu s-a muncii colective şi asigu- hai Poenar, şeful secţiei I stat. Prin munca şi realiză destinat vitrinei calităţii dul, inim
locuirea din funcţie a pre insistat pe rezolvarea pro rînd unitate de acţiune în montaj cisterne (fruntaşă rile lor, oamenii muncii de („Piese bune" şi „Piese de versur
iin ,i i*o
şedintelui au adus la lu blemelor de asigurare a rîndul membrilor săi şi al în întrecerea socialistă pe la I.M.M.R. Simeria au con rele") şi ultimui, se par' j. xl,35 i ,b
mină dovezi ce atestă fap bazei furajere, ceea ce a cooperatorilor, consiliul de anul 1982), iosif Onaca, tineretului. lctin de ş
tul că în munca acestuia influenţat negativ realiza conducere, avînd în frun Sabin Armeanca, Anghel tribuit efectiv ia buna a- Ce comunică cititorilor te pentru
şi-a făcut loc arbitrariul, rea producţiilor planifica te un nou preşedinte, tre Bedea — au subliniat că provizionare tehnico-mate- săi ediţia din 29 martie, ci Din corn
Av
12,45
că nu obişnuia să se con te". buie să acţioneze pentru întregul colectiv s-a' mobi rială a unităţilor economice tv. ; 13,0(
sulte cu ceilalţi membri Romulus Socaci: „Tre a-şi îndeplini ireproşabil lizat exemplar in muncă din judeţ şi din ţară. tită de noi în ziua de 12 15.00 S tu i
din consiliu în luarea de buia ca preşedintele şi cei sarcinile ce-i revin, astfel in anul 1982, încheind un Cei care au luat cuvîntul aprilie ? Redăm succint: Buletin <
diorcflcct
ciziilor, ceea ce a deter lalţi membri din consiliul incit C.A.P. Sălaşu de Jos bilanţ fructuos. au exprimat angajarea co — Colectivul schimbului grădină-n
minat o slabă mobilizare a de conducere să fie mai să se înscrie cu o contri Vorbitorii au apreciat că lectivelor în care muncesc A maşini-unelte aduce con gram de
cooperatorilor la muncă, mult prezenţi alături de buţie tot mai însemnată la succesele obţinute sînt ro de a-şi perfecţiona în con tribuţie la realizarea şi de ordonate d
Buletin
neglijarea controlului asu cooperatori şi mecanizatori realizarea obiectivelor din dul strădaniilor şi hărni tinuare activitatea, de a în tru patri
pra modului de utilizare şi în cîmp, să se preocupe de programul de autoaprovi- ciei tuturor celor ce mun deplini ritmic şi la înalt păşirea sarcinilor de plan, muzică i
păstrare a bunurilor uni organizarea muncii şi de zionare teritorială. cesc la I.M.M.R. Simeria, nivel calitativ şi de eficien după care sînt înşirate cî rele serii
nai ★ Se:
tăţii, neurmărirea îndepli bunul mers al lucrărilor de N. TIRCOB al angajării lor exemplare ţă toate sarcinile de plan. teva nume de muncitori, Protagon
nirii zilnice a sarcinilor de semănat, întreţinerea cul text citibil doar pînă la 22.00 O z
producţie ce reveneau coo turilor şi strîngerea recol u.n loc. Opereta
de Osear
perativei. Iată cîteva opinii tei. Este bine ca întotdeau 23,30—3,00
ale cooperatorilor expri na cînd se iau decizii în — Articolul „Protecţia cal.
mate în cadrul adunării cooperativă, consiliul de muncii" citibil doar pe
generale. conducere să se consulte sfert.
Iosif Iiîrlea : „De pe ur cu membrii cooperatori, să — Articolul „Rebuturi" Mlii
ma neînţelegerilor în rîn ţină seama de propunerile
dul membrilor consiliului şi părerile lor, să asigure comunică: în luna martie
de conducere a avut de su înfăptuirea hotărîrilor a- s-au înregistrat 3 rebuturi, DE v a :
acestea fiind date, împreu tria); A<
— serii,..
nă cu producătorii lor. A- NEDOAR
Rasflar cotidian pe platforma cest articol are ca supli (Flacăra)
tru ridu
ment o rubrică destinată, Lanţul a
siderurgică din Căfan cum spuneam, vitrinei ca, le I-TI i
1
ru de
lităţii. De ce de două ori torul; ;
(Urmare din pag. 1) muncă am întîlnit-o şi la slab despre calitatea pro aventuri (
seidon
aşchietorul Dorin Coman, con Ir a aU
Nicolae Popa (aflăm că de la atelierul „mecani ducţiei, şi nu o dată, dar... LUPENI:
este la prima nemoti că". Venise la cabinetul de calitate ? ral); VU
vată !), Petru Dodu (cam medical acuzînd o durere Cam atîta despre „Ate (Luceafă
pion în nemotivate — nu ba sub coaste, ba între ele, timul ca
NINOAS.
mai de la începutul lunii că nici el nu mai ştia „Vidra“ Orăştie. Atelierul confecţii velur. Aspect de Ia faza execuţiei cantului pen lierul" de la Teliuc. citoresc)
a reuşit să acumuleze 11 bine unde-1 doare. A tru confecţiile din velur. • Foto : VIRGIL ONOIU rea net
absenţe). în acelaşi rămas foarte surprins CORNEL ARMEANU BRAD:
timp însă, Ioan -Stan- cînd medicul i-a eliberat a — a — — i riile I-T
cu, maistru la „întreţi un bilet de trimitere la curi de suspensie, diferite format despre preocuparea autobazele din Deva, Hu orAştii
tria);
nere" în acest sector, nu policlinică pentru o con confecţii metalice. în a- susţinută a acestui colec nedoara, Petroşani şi Brad. ra); GE<
avea completat pontajul. sultaţie la specialist. Alt ceastă activitate se evi tiv în vederea realizării Se recuperează, recondiţio pico —
Şi nu de ieri de azi, ci ceva însă îl durea pe el. denţiază mulţi dintre me sarcinilor de plan pe anul nează şi refoloseşte tot de cultu
din data de 16 aprilie Motivarea celor două ab seriaşii noştri, între care 1983, insistînd mai ales ceea ce poate fi reutili- teptînd
a.c. Ba, mai mult, la ora senţe nemotivate cu un Petru Iloiu, Nelu Herciu, asupra activităţii de recu zat; celelalte materiale BRAZI :
priveşte
7 acest conducător de certificat medical. Ioan Chirteş, Gheorghe perare, recon.diţiona-re şi rămase sînt valorificate întilnire;
formaţie nu împărţise oa Se pare că ziua de ieri Ciobanu, Mihai Cheregi, refolosire a pieselor de prin I.J.R.V.M.R. Cu toa ră); SI™
menii pe lucrările de re a fost „bogată" în „su Pavel Loghin. schimb şi subansamblelor te că s-au făcut progrese riile I-II
zolvat în acea zi (cu toa ferinzi". La sectorul „în De asemenea, ne preocu în producţie. la recuperarea pieselor de Provocar (
mina);
te că în raportul de treţinere" de la aglome- păm şi de colectarea şi — Deşi activitatea auto schimb, mai sînt multe jUl — S4
schimb se cerea cu insis rator au lipsit nemotivat predarea către centrele bazelor noastre din judeţ probleme de rezolvat. rul).
tenţă scoaterea apei din Maria Vereş, Dorel Nanei, specializate a unor mate a fost afectată din cau — Cîteva exemple ?
zona benzii T 7). Oc-tavian Rain, Dumitru riale refolosibile. De la za aprovizionării neritmi — Se întîmplă adeseori
Insă nu numai cei de Paşalică, iar de la „ex în scopul începutul anului am colec ce cu combustibil şi piese ca pentru un element de
la întreţinere sufereau ploatare" — Mihai şi Li- tat şi predat 22 tone de de schimb pentru parcul cîţiva lei, dar care nu se m
de... dor de muncă. Şi cei viu Muntean. fier vechi, 600 kg cenuşă auto aflat în mişcare, în găseşte, să înlocuim un a-
de la exploatare erau în... Sigur, în majoritatea reducerii de plumb, 320 kg alamă, primul trimestru şi în lu gregat întreg, în valoare Timpii
relache în prima oră a sectoarelor de activitate 175 kg aiuminiu. In a- na aprilie am reuşit, prin- de sute sau mii de lei. De azi, 22
mea va
schimbului. Fluxul de am întîlnit oamenii pre cheltuielilor ceastă direcţie, acţiunile tr-o valorificare deplină pildă, nu sînt seturi de dă, cu
culbutare nu a pornit din zenţi cu toţii la program, noastre continuă tot mai a tuturor resurselor de reparaţii pentru motoarele senin.
lipsă de vagoane. Tre maiştrii împreuifă cu e- intens. Sîntem hotărîţi ca care am dispus, să ne în „Roman" (cilindri, pistoa moderat
sificări
buiau aduse aici vagoa chipele ce le conduc in de producţie în cinstea zilei de 1 Mai deplinim prevederile de ne, segmenţi), sau procu km/oră
ne cu praf de furnal şi traseră bine în proble- să obţinem rezultate deo plan, să desfăşurăm o ac răm greu unele diuze de pernturi
minereu. S-a motivat că mele^zilei : hala de repa Activitatea colectivului sebite în întreaga acti tivitate eficientă. injector, palete de regula cuprinse
de, iar
nu s-a reuşit formarea rat oale, maşina de tur atelierului de reparaţii vitate. — Sarcinile care v-au tor, perii şi rotoare de 24 şi 29
convoiului de vagoane, nat fontă pe bandă, creu auto din cadrul U.M.T.C.F. revenit în această perioa electromotor, diferite pi- diminca
nici acum şi nici în zetul furnalului nr. 4 şi Deva nu cunoaşte răgaz. De CONSTANTIN ZARESCU, dă au fost mobilizatoare. nioane de la cutia de vi ceaţă.
schimbul de noapte ! Lip sectorul de încărcare a la începutul anului, sarcini maistru, Ce rezultate aţi obţinut la teze, sirmă pentru bobi- Pentru
sa de vagoane în această celor două furnale mari. le de plan la activitatea in U.M.T.C.F. Deva principalii indicatori de naj ş.a. Neavind întot Vremea
situaţie nu poate fi ca De ce în aceste sectoare dustrială au fost depăşite plan ? deauna aceste piese la în- ral frur
racterizată altfel decît se poate munci şi bine cu 10 la sută. Un accent Preocupări — La producţia globală demînă, recurgem la... în cerul v;
posibile
lipsă de organizare. şi organizat ? Răspunsul deosebit punem pe recu ne-am îndeplinit sarcinile locuirea agregatului cu va sufl;
Lipsuri, neglijenţe, in este uşor de dat, iar re perarea şi recondiţionarea în proporţie de 116 la su cheltuieli suplimentare. Ne din sect
dulgenţe, indiferenţe — zultatele bune înregis unor materiale şi piese de responsabile tă, la producţia indus vom strădui să valorificăm râturile i
prinse
toate acestea se acumu trate aici sînt o conse schimb, prin care reducem trială de 133 la sută, iar însă mai bine toate ma Iar elf
lează la... locaţii de va cinţă a modului cum în simţitor cheltuielile de la I.J.T.L. la recondiţionări piese de terialele de care dispunem, şi '„u d
goane, un alt „capitol" ţeleg să-şi îndeplinească reparaţii ale mijloacelor schimb de 137 la sută. să găsim noi soluţii de î.a in
unde combinatui exce atribuţiunile de serviciu de transport auto. Recon Valoarea pieselor recupe creştere a eficienţei econo moaşă,
lează. maiştrii Pantilie Miu, To- diţionăm, între altele, pom Aurel Gheorghe Sicoe, rate din casările efectuate mice a activităţii produc senin. '
Indiferenţa faţă de ac ma Paraon şi Marin Da- pe de injecţie rotative şi inginerul şef al întreprin este însă mult mai mare, tive. la mod
(Meteor
tivitatea de la locul de nilescu. liniare, acumulatori, de- derii judeţene de trans cele mai bune rezultate Cana V
maroare, alternatoare, ar port local Deva, ne-a in în acest sens obtinîndu-le L. BRAICA