Page 78 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7V
paq 2

Sesiunea ştiinţifica cu tema „Rolul partidului Ce întreprindem azi pentru meseria

clasei muncitoare în viaţa social-politlcă a României“ de miine a copiilor noştri? w>

{Urmare, din pag 1) cutiv al C.C. al P.C.R., Politic Executiv al C.C. lupta acestuia pentru apă­ 11.00 Noi in
vicepreşedinte al Consiliu­ al P.C.R., ministrul aface­ rarea drepturilor funda­ 11.15 Film s
destrăn
chis era organizării politi­ lui de Stat; „Făurirea so­ rilor externe ; „Lupta ro­ mentale ale poporului ro­ Un util schimb de experienţă privind 11.45 Ora d(
ce a clasei muncitoare la cietăţii socialiste multila­ mânilor pentru unitate, mân, a independenţei şi 12.30 Din m
scară naţională, afirmînd teral dezvoltate — strălu­ independenţă şi făurirea suveranităţii ţării. Au fost practica în producţie şi orientarea patrie',
cu putere rolul acesteia ca cită confirmare a teoriei statului naţional unitar, evidenţiate, de asemenea, şcolară şi profesională eroică
nară i
forţa socială cea mai îna­ ştiinţifice, revoluţionare a reflectată în opera lui legăturile mişcării munci­ toare
intată a naţiunii noastre clasei muncitoare, a gîndi- K. Marx. însemnătatea i- toreşti din ţara noastră cu Preocuparea consiliilor Lucrările schimbului de 13.00 La sfiz
nă (I)
pe calea progresului şi ci­ rii social-politice a tovară­ deilor şi tezelor sale pen­ lupta proletariatului inter­ de conducere, a organelor experienţă au fost deschise 17.00 Handbi
vilizaţiei. Moştenitor au­ şului Nicolae Ceauşescu, tru înţelegerea istoriei po­ naţional, cu fondatorii so­ şi organizaţiilor sindicale de tovarăşa Dobriţa Ţigă- cureşli
tentic al celor mai înain­ secretarul general al Parti­ porului român" de Mihnea cialismului ştiinţific, şi, din licee, şcoli profesio­ ran, preşedinte âl Consi­ meci
tate tradiţii revoluţionare dului Comunist Român" Gheorghiu, membru al îndeosebi, cu Karl Marx, nale şi generale pentru liului Uniunii Sindicatelor Cupei
ale poporului, ale clasei de acad. Manea Mănescu, C.C. al P.C.R., preşedin­ atenţia pe care acesta a buna organizare şi desfăşu­ din Învăţămînt, Ştiinţă şi Fotbal
Steaua,
muncitoare — a arătat vor­ membru al Comitetului Po­ tele Academiei de ştiinţe acordat-o problemelor e- rare a practicii în produc­ Cultură. gistrat
bitorul —, partidul comu­ litic Executiv al C.C. al sociale şi politice; „Dez­ conomice, sociale, politice ţie, pentru orientarea şco­ în cuvîntul său, tovară­ 18.15 O zi
ril —
nist, creat la 8 mai 1921. P.C.R., vicepreşedinte al voltarea creatoare de că­ ale proletariatului din ţa­ lară şi profesională a e- şul Radu Bălan a făcut o 18.30 Săptăn
a accelerat procesul lup­ Consiliului de Stat ; „Spi­ tre socialiştii români a ra noastră. cuprinzătoare expunere a- 18.45 1 001 d
telor pentru libertate so­ ritul dialectic marxist în teoriei revoluţionare mar­ Sesiunea a reliefat' pe levilor în vederea asigură­ supra fizionomiei econo- 19.00 Telcju:
rii forţei de muncă nece­
cială şi naţională, pentru gîndirea social-politică a xiste cu privire la dezvol­ larg lupta Partidului Co­ sară judeţului a consti­ mico-sociale a judeţului, cii —
că ale
o viaţă nouă, pentru demo­ P.C.R., a secretarului său tarea forţelor de produc­ a locului învăţămîntului 19.15 Poarta
Român,
craţie şi socialism. general, tovarăşul Nicolae ţie în vederea asigurării munist valoroaselor continua­ tuit tema unui deosebit de hunedorean în pregătirea mini
de
experien­
schimb
util
tradiţii
torul
în cadrul sesiunii au Ceauşescu. însemnătatea independenţei ţării şi creş­ revoluţionare ale clasei ţă, desfăşurat, ieri, la forţei de muncă. 19.30 La sfi
nă (II)
fost prezentate comunică­ tezelor teoretice elaborate terii bunăstării poporu­ muncitoare din ţara noas­ Deva. Organizat de Uniu­ Sarcinile ce revin unită­ 20.45 Film
rile : „Constituirea parti­ — contribuţie originală re­ lui român" de Mihai To- tră, împotriva exploatării nea Sindicatelor din învă­ ţilor de învăţămînt din do­ vardul
pisodu
dului politic al clasei mun­ voluţionară la îmbogăţirea dosia, profesor, şef de ca­ şi asupririi capitaliste, a ţământ, Ştiinţă şi Cultură cumentele Conferinţei Na­ 21.30 Ale v!
citoare din România — e- patrimoniului socialismu­ tedră la Universitatea „Al. şi Ministerul Educaţiei şi ţionale a partidului cu tologif
tapă nouă a procesului re­ lui ştiinţific" de Dumitru I. Cuza", Iaşi, membru co­ pericolului fascismului şi învăţămîntului, schimbul privire la pregătirea te­ 22,20 Tcicju
voluţionar. Semnificaţia Popescu, membru al Co­ respondent al Academiei războiului, pentru victoria de experienţă a prilejuit meinică a forţei de mun­ 22.30 La ha
istorică a creării^.S.D.M.R" mitetului Politic Executiv de ştiinţe sociale şi poli­ revoluţiei de eliberare so­ reunirea preşedinţilor co­ că necesară economiei na­
de Ion Popescu-Puţuri, al C.C. al P.C.R., preşedin­ tice ; „Concepţia Partidului cială şi naţională, pen­ misiilor judeţene pentru ţionale, • ca şi direcţiile
membrii al C.C. al P.C.R., tele Consiliului de condu­ Comunist Român, a secre­ tru făurirea societăţii activitatea sindicatelor din desprinse din activitatea RAI
directorul Institutului de cere şi rectorul Acade­ tarului său general, tova­ socialiste şi comuniste învăţământ, inspectorilor de îndrumare şi control
studii istorice şi social-po- miei „Ştefan Gheorghiu" ; răşul Nicolae Ceauşescu, în patria noastră. S-a şcolari generali din ţară, pentru buna organizare a
litice; „Concepţia P.C.R., cu privire la însemnătatea dat, totodată, o înaltă practicii în producţie şi BUCURE!
a secretarului său gene­ „Concepţia P.C.R., a tova­ învăţămîntului, ştiinţei şi apreciere personalităţii po­ membrilor Comisiei centra­ orientarea şcolară şi pro­ dioprogram
ral, tovarăşul Nicolae răşului Nicolae Ceauşescu, culturii în procesul for­ litice a tovarăşului Nicolae le de orientare şcolară şi fesională au fost expuse La ordine 7
cultură 1
general
parti­
Ceauşescu, cu privire la secretar preşedintele al Repu­ mării omului nou, con­ Ceauşescu, rolului secre­ profesională, reprezentanţi­ de tovarăşul Iosif Tripşa,,.. 7.30 La p:
dului,
înfăptuirea unităţii clasei blicii Socialiste România, structor al socialismului în tarului general al partidu­ lor direcţiilor de învăţă­ iar inspectorul general O ' si muncii;
1
muncitoare — factor de­ România" de Kovacs Io- lui în dezvoltarea mişcării mânt din ministere econo­ Inspectoratului şcolar î- sei; 8,10 <
lor; 9,00 I
terminant pentru victo­ cu privire la unitatea in­ sif, membru al C.C. al muncitoreşti şi a partidu­ mice, directorilor şi pre­ deţean Hunedoara, Nicolae 9,05 Audic
ria socialismului în Româ­ destructibilă dintre arma­ P.C.R., vicepreşedinte al lui clasei muncitoare în şedinţilor de sindicat din Andronache, a prezentat Buletin dc
nia" de academician Şte­ tă şi popor — izvor al ca­ Consiliului de Stat al R.S. decursul * celor 50 de ani şcoli generale, profesio­ experienţa judeţului nos­ vista liter
fan Yoitec, membru al pacităţii de apărare a pa­ România ; „Tineretul pa­ de activitate revoluţiona­ nale şi licee industriale Muzică po
letin de şl
Comitetului Politic Execu­ triei" de general-colonel triei noastre — factor ac­ ră. din judeţul Hunedoara. tru în conceperea şi orga­ vers intr-u
nizarea acţiunilor de orien­
tiv al C.C. al P.C.R., vice­ Constantin Olteanu, mem­ tiv în lupta dusă de în încheiere, într-o at­ La prestigioasa reuniu­ tare şcolară şi profesio­ Publicitate
preşedinte al Consiliului bru al Comitetului Politic P.C.R. pentru dreptate so­ mosferă de puternic entu­ ne au participat tovarăşii nală. Un film documen­ ştiri; 12,05
12,35 Din l
de Stat; „Dezvoltarea Executiv al C.C. al P.C.R., cială şi independenţă na­ ziasm, participanţii la lu­ Radu Bălan, prim-secretar tar, la temă, a susţinut lui ; 12,4
creatoare de către P.C.R. ministrul apărării naţio­ ţională, pentru edificarea crările sesiunii au adoptat al Comitetului judeţean Radio-Tv.;
a teoriei marxiste despre nale ; „Concepţia Partidu­ socialismului în Româ­ textul unei telegrame a- Hunedoara al P.C.R., pre­ ingenios experimentul. la 3; 15,<N
puterea politică a clasei lui Comunist Român, a nia" de Pantelimon Găvă- şedintele Comitetului exe­ Ceea ce a dat consis­ 10,00 Intel
populară;
muncitoare. Concepţia se­ secretarului său general nescu, membru supleant al dresate Comitetului Cen­ cutiv al Consiliului popu­ tenţă reuniunii au fost vizi­ social cetă
cretarului general al parti­ privind întărirea solidari­ C.C. al P.C.R., prim-secre- tral al Partidului Co­ lar judeţean, Maria Mitro- tarea locurilor de muncă zică uşoar
dului, tovarăşul Nicolae tăţii muncitoreşti, a forţe­ tar al C.C. al U.T.C. munist Român, tovarăşu­ fan, secretar al Comitetu­ unde fac practică elevii, serii ; 20.
20,40 Prot:
Ceauşescu, despre statul lor progresiste şi demo­ în comunicările prezen­ lui Nicolae Ceauşescu, se­ lui judeţean de partid, dezbaterile cu conducerile relor ; 25
democraţiei muncitoreşti, cratice pentru pace, inde­ tate au fost reliefate sem- cretar general al Partidu­ Rada Mocanu, ministru întreprinderii electrocen- 22.30 Invit.
revoluţionare" de Gheor- pendenţă şi socialism" de •nificaţia istorică a creării lui Comunist Român, pre­ adjunct în Ministerul E- trale Deva şi întreprinderii Buletin d
ghe Rădulescu, membru al Ştefan Andrei, membru primului partid al clasei şedintele Republicii Socia­ ducaţiei şi învăţămîntului, de materiale de construc­ Non stop
Comitetului Politic Exe­ supleant al Comitetului muncitoare din România, liste România. Iosif Tripşa, secretar de ţii Bîrcea a problemelor
stat la Ministerul Edu­ privind conlucrarea dintre
caţiei şi învăţămîntului. şcoală şi unitatea econo­
Angajare unanimă mică în pregătirea Cunoaş­
viito­
rilor
muncitori.
terea cabinetelor, labora­
DEVA:
(Urmare din pag. 1) punctele de lucru am des­ toarelor, atelierelor, a mi- trla); Ac
prins necesitatea ca maiş­ nei-şcoală şi a bazei de — seriil,.
stabilit — îşi exprimă con­ trii să se implice mai ferm producţie pentru construc­ NEDOAR,
vingerea şi şeful echipei de şi responsabil în activita­ ţii de la liceele industriale (Flacăra);
mozaicari Alexandru Ro- tea concretă din şantier, nr. 1 şi 4 Deva, vizite: tru ridui
Lan(ul
ai
nea. în acest spii'it muncesc să soluţioneze operativ, expoziţiei de produse r , ■> le I-II (.
toţi cei 12 lucrători din e- prin colaborare între ei şi lizate prin valorificarea rul de
torul) ;
chlpa mea, din care îi no­ cu oamenii din subordine, resurselor locale de către aventuri
minalizez pe Vicenţiu Ciu- toate problemele care apar unităţile de învăţămînt seidon (l
cu, Gheorghe Ci ucu (tată şi le cad în competenţă, să din judeţul nostru (orga­ contraala
şi fiu), Gheorghe Ronea, intervină la factorii supe­ nizată la Liceul industrial LUPENI:
VUJ
Constantin Diaconu". riori de resort doar atunci nr. 4 Deva) au dat temei ral);
(Luceafăr
în faţa lui „19 A-B“ se cînd anumite situaţii le Umul cai
ridică „C 14", cu 48 de unor fructuoase dezbateri, NINOAS/
citoresc);
garsoniere şi cu termen dc depăşesc posibilităţile de care vor conduce, cu si­ rea neb
predare în_august a.c. E- rezolvare, să acţioneze mai guranţă, la generalizarea BRAD:
chipa de dulgheri condusă energic, în spiritul orien­ experienţei bune, pentru riile I-II
de Magyari Ludovic, „de tărilor date de secretarul ca răspunsul la întrebarea ORAŞT1E
31 de ani pe şantiere, din general al partidului, to­ părinţilor şi a cadrelor trla); 1
ra); GEC
care 20 în Haţeg, unde nu varăşul Nicolae Ceauşescu didactice „ce întreprindem pico — :
există bloc, apartament, la la Consfătuirea de lucru azi pentru meseria de de cultu
care să nu fi lucrat" — de la C.C. al P.C.R. cu mîine a copiilor noştri?" teptînd
cadre de conducere şi spe­ să fie în consonanţă cu BRAZI:
după cum ne spune — cialişti din domeniul mate­ priveşte
Aspect de la dezbaterile in plen ale schimbului de experienţă organizat dc Minis-
montează prefabricatele la rialelor de construcţii şi terul Educaţiei şi Invăţămîntu lui in judeţul Hunedoara. Foto : VIRGIL ONOIU cerinţele economiei ţării. Intilnirea
ră); SIM
etajul I. „Ne cam ţine în construcţiilor. LUCIA LICIU riile l-II
loc transportul prefabrica­ Provocar
telor de la S.U.T. Deva — Aflat pe şantier, unde mina).
din lipsa carburanţilor pen­ merge de mai multe ori
tru maşini, subliniază cu pe zi, după cum ne-au 'spus
amărăciune Vasile Gavri- constructorii, tovarăşul Un vagon de... neajunsuri liC
luţiu, care răspunde 4 ac­ Gheorghe Popescu, vice­
e
tivitatea de mecanizare şi preşedintele biroului exe­
Rezulta
de transport în cadrul şan­ cutiv al Consiliului popu­ (Urmare din pag 1) fontei, lucru ce duce la lizării sarcinilor de plan exemple ne sînt la în- 22 aprilir
tierului. Altfel, am finali­ lar orăşenesc Haţeg, ne-a deteriorarea mijlocului de la unele produse siderur­ demînă. în secţia chimi­ Extragi
za înainte de termen şi a- spus : de ce Vasile Deleuţă are transport. Tot în zona gice). că stau imobilizate de 71, 16, 2.
,est bloc". — Apreciem ca bună ac­ două evenimente de cale benzilor de turnare este Deci şi în acest mo­ aproximativ o lună de Extragi
tivitatea şantierului nr. 5.
După cum se lucrează pe Majoritatea constructorilor la activ (şi este şef de sesizată o slăbire a linii­ ment, timpul de imobi­ zile 24 de .vagoane cis­ 43, 26, 4
Fond I
şantier, există într-adevăr se mobilizează serios la manevră !) iar Gheorghe lor C.F. din cauza apei lizare a urAii vagon este ternă. Se aşteaptă corec­ 956 044 Îl
toate condiţiile ca locuin­ lucru, s-a mai îmbunătă­ Iţă deraiază vagoane la tarea calităţii gudronu­ lei, repo
ţele din Haţeg să fie pre­ ţit şi ordinea şi disciplina, parapeţii de la depozitul lui. Alte 19 vagoane stau
date beneficiarilor conform şeful şantierului este tot de lingotiere sau pe li­ încărcate de circa 10 zile
graficelor întocmite. „Poa­ timpul între oameni, noi niile de la culbutor. Nea­ cu „urşi" de fontă. Aş­
te ceva mai repede, consi­ ne străduim să-i ajutăm tenţie şi neglijenţă. însă teaptă să acorde cineva... m
deră Ioan Ispas, pentru a cu ceea ce putem, ne spri­ nu sînt singurii care se ce bălteşte peste ele. Şi cît dublul timpului pro­ cale liberă operativităţii.
ne concentra apoi forţele jină mai mult ca altă dată fac vinovaţi de de7aieri. în acest loc se întîmpiă gramat ! Adică, în loc de în acelaşi timp aştep­
la blocurile din perimetrul şi tovarăşii de la judeţ, Lipsa de preocupare multe deraieri. Pricina ; 20 de ore pe vagon -se Timpu,
rural şi la celelalte lucrări. aşa îneît avem convingerea chiar a acelora care lu­ se înfundă canalele co­ înregistrează o medie de tăm şi noi să se îmbu­ azi, 23
mea va
Deocamdată, de la începu­ că vom încheia cu bine a- crează pe fluxurile de lectoare, iar de desfun­ 43 de ore. Este -eviden­ nătăţească activitatea din bilă. Ce
tul anului stăm bine. Sîn- cest an la activitatea de producţie a avut reper­ darea lor nu se prea o- tă lipsa de preocupare domeniul transporturilor. prima p
tem în grafice cu stadiile investiţii. Sigur, mai sînt cusiuni asupra vagoane­ cupă nimeni, considerîn- pentru încărcarea sau Să fie eliminate absenţe­ şi varia)
fizice, iar valoric avem o necesare unele „finisaje" la lor. Spre exemplu, la d-o ca o activitate lip­ le nemotivate şi întîrzie- dea prei
ales
no:
depăşire de circa o jumă­ cîteva capitole importante : maşina de turnat fontă sită de. importanţă. descărcarea vagoanelor în rile, să se respecte în­ de ploa
tate milion de lei". timpul util, pentru exe­ tocmai graficele de re­ semnala
ordine şi disciplină, cali­ pe bandă neîntreţinerea Ne întoarcem la locaţii cutarea cu operativitate doscărcf
Pe maiştri nu i-am aflat tate a lucrărilor şi buiîă stropitorilor de apă pen­ paraţii sau de alimentare va “Ufli
pe şantier.' Erau la opera­ gospodărire a materialelor, tru răcire sau nepoziţio- pentru că acestea sînt a manevrelor. Chiar şi a locomotivelor şi să fie vq&. şi
minime
tiva săptămînală, de joia, autoexigenţă şi responsabi­ narea acestora la cutia cele care diminuează be­ acum vagoanele C.F.R. folosite eficient utilajele, între 6
la sediul şantierului. Din litate muncitorească. în vagonului nu pot asigu­ neficiul unităţii (şi aşa mai sînt folosite ca... de­ instalaţiile de încărcare- maxime
grade,
discuţiile la care am a- timp se vor realiza şi a- ra o răcire uniformă a scăzut din cauza nerea- pozite pe roţi. Cîteva descărcare. viciu V
sistat şi din constatările la cestea.