Page 81 - Drumul_socialismului_1983_04

La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
tovarăşul Hu Yaobang va efectua o vizită oficială

de prietenie in Republica Socialistă România

La invitaţia tovarăşului România, secretar general decadă a lunii mai a.c.,
tovarăşul
Hu
S O C I A L I S M U L !]] tar general al Partidului nez, va efectua în prima Chi­ al tenie în Republica So­
secre­
Nicolae
Ceauşescu,
Yaobang,
o vizită oficială de prie­
Central
Comitetului
al
Comunist Român, preşedin­
Comunist
Partidului
tele Republicii Socialiste
cialistă România.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. R
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM A VÂRĂ
Şl AL C O N S I L I U L U I P DE U L A R J U D E Ţ E A N
La întreţinerea culturilor —
Anul XXXV, nr. 7 916 DUMINICA, 24 APRILIE 1983 4 pagini — 50 bani
să fie mobilizate toate forţele!
ÎN ÎNTÎMPINAREA Deoarece soarta recoltei ţie valorificării produselor întrucit culturile au încă
este influenţată decisiv de de la grădină, pînă acum nevoie de apă, sc continuă
ZILEI DE 1 MAI modul cum sînt întreţinu­ unitatea obtinînd venituri irigarea cu patru aripi de
te culturile, în această pe­ de peste 20 000 lei. Valo­ ploaie.
rioadă eforturile oamenilor rificarea va continua şi în întreţinerea culturilor se
muncii de pe ogoare tre­ ultima săptămînă a acestei găseşte în actualitate şi la
buie şă fie concentrate la luni, cînd la dispoziţia con­ ferma de legume a I.A.S.
efectuarea în cele mai bu­ sumatorilor vor fi puşi Simeria. Praşila mecanică
ne condiţii a praşilelor me­ castraveţi, gulii şi salată la cultura de ceapă este
canice şi manuale, punînd de seră. realizată pe 20 de hectare
accentul pe menţinerea u- Sfecla de zahăr cultiva­ din 00 cultivate. Mecaniza­
nor densităţi corespunză­ tă la C.A.P. Deva, pe 40 torul Petru Ţigu îşi înde­
toare de plante la hectar. hectare, a răsărit şi are o plineşte cu răspundere sar­
O bună preocupare pen­ bună dezvoltare. Inginerul cina ce i-a fost încredinţa­
tru a realiza producţii cît şef al unităţii, Sergiu tă privind calitatea lucră­
mai mari la hectar şi a-şi rilor de întreţinere şi în­
realiza sarcinile din pro­ , Sbuchea, ne spunea că s-a cadrarea lor in grafic. Con­
gramul de autoaproviziona- organizat efectuarea primei
re teritorială se întîlneşte praşile, cultura fiind re­ comitent se lucrează şi la
la C.A.P. Brad. Inginerul partizată pe formaţii do aplicarea praşilei manuale.
1 ECHIPAMENTE şef şi preşedintele unităţii, lucru. Pentru combaterea De menţionat că s-au în-
MINIERE PESTE Mircea Oprişa, ne spunea buruienilor din cultura sămînţat castraveţii şi fa­
PREVEDERI cartofilor, pe 50 de hecta­
că aici se acţionează cu solea, iar în săptămînă vii­
Colectivul secţiei de toate forţele la efectuarea re s-a făcut erbicidarea. toare se va trece la plan­
slîlpi hidraulici din primei praşile manuale la în raport de creşterea plan­ tatul roşiilor în eîmp.
Vulcan, aparţinînd de telor, urmează să se treacă Este de aşteptat ca în a-
I.P.S.R.U.E.E.M. Petro­ cultura cartofilor timpurii, si la rebilonare. ccstc zile, pe măsură ce
şani raportează impor­ căreia ii este destinată o O activitate susţinută la culturile de sfeclă, cartofi
tante depăşiri de plan suprafaţă de 10 hectare. întreţinerea culturilor se şi porumb ajung în stadiul
în asigurarea echipa­ Lucrarea se realizează cu întîlneşte şi pe ogoarele de dezvoltare ce necesită
mentelor de susţinere fermei nr. 3 a Asociaţiei aplicarea praşilelor meca-
pentru abatajele fron­ deosebită grijă faţă de ca­ horticole Deva. Prima pra­ . nice şi manuale, în toate
tale ale minelor din litate. Prima praşilă ma­ şilă manuală este aplicată unităţile să fie făcută o
Valea Jiului. De la în­ nuală s-a făcut şi la cul­ pe 10 hectare din cele 20 mobilizare generală la c-
ceputul anului aici s-au turile de usturoi şi ceapă. cultivate cu ceapă. Tot aici fectuarea acestor lucrări
produs peste prevederi I.P.L. Deva. Secţia de mo bilă Brad. Comunistul Dra- s-a terminat recoltarea şi decisive pentru soarta re­
1 500 bucăţi stîlpi hidra­ goinir Crişan este timplar me eanic şi execută lucrări de Paralel cu lucrările de în­ valorificarea spanacului. coltei.
bună calitate.
ulici, 400 tone de armă­ treţinere, s-a acordat aten­
turi metalice şi 30 to­
ne de plasă metalică. RADAR COTIDIAN PE PLATFORMA
Consemnăm că, din a- S i
nul 1982, stîlpii hidrau­ Reparai la SIDERURGICĂ DIN CĂLAN
lici sînt asiguraţi cu mam
elemente de tubulatură
de producţie indigenă Pe două linii de cale fe­ şi reparat „pe felii", de la de reparasem aceste vagoa-
în locul celor din im­ rată din incinta Întreprin­ şasiu şi pînă la butoi. Cind ne“. ,
port. derii mecanice de material toate operaţiile sînt gata, Oamenii de aici sînt pre­
Acest succes este ro­ rulant Simeria - mai mul­ este asamblat, vopsit, in­ ocupaţi permanent ca mun­
dul eforturilor creatoare te vagoane cisternă nou- scripţionat, de arată ca ca lor să fie mai uşoară, Prioritate resurselor
proprii, orientate spre nouţe. Aşa arată. „Şi aşa nou. Fac aceste operaţii mai spornică, să facă totul
reducerea participării se vor comporta in exploa- meseriaşi destoinici, cu ex­ la un nivel calitativ cît mai secundare!
importului la realiza- tare“, ne încredinţează ci­ perienţă, care au preluat înalt. „Vagoanele pe care
rea producţiei. Tot ca neva din conducerea unită.- din mers repararea vagoa­ le reparăm noi aici duc in Siderurgiştii din Călan, bordare şi a stingerii
rezultat al acestor efor­ ţii. Numai că ele nu sînt nelor cisternă, după ce ţară şi. în străinătate măr­ ca orice alt colectiv de umede a cocsului.
turi, colectivul secţiei noi, nu sint construite, ci mulţi ani au reparat loco­ furi grele, scumpe. Neiunc- muncă trebuie să fie şi . Pentru valorificarea u-
asigură în proporţie de doar reparate la Simeria. motive. Intre ei - loan Fă- ţionarea lor poate afecta buni gospodari. Acest de­ nei cantităţi mai mari de
95 la sută recondiţio­ Beneficiarul le face aici o măşloni, Miron Pepenar, siguranţa circulaţiei sau ziderat nu se poate însă cărămizi refractare, s-a
nam» stilpilor hidraulici recepţie severă. Nu trece Nistor Irinca, loan Spancioc, poate genera pagube ma­ înfăptui pe platformă organizat în cadrul com­
recuperaţi din abataje, cu vederea nici cel mai Petru Itul, loan Stanciu, teriale. Nu ne putem în­ docît prin creşterea gra­ partimentului „aprovi­
care sînt astfel, reintro­ neînsemnat amănunt. Numai mulţi alţii . „Se munceşte gădui să le reparăm su­ dului de recuperare a zionare" o echipă de şase
duşi în circuitul pro­ că meseriaşii de la secţia cu pasiune, cu pricepere, mar şi să le vopsim fru­ materialelor refractare, a muncitori care sortează
ductiv. I montaj cisterne a I.M.M.R., cu dăruire" — ne spune tî- mos, de ochii lumii, relevă metalelor din zguri şi a şi încarcă în vagoane că­
care ie repară, nu-şi per­ nărul inginer Mihai Poenar, lăcătuşul loan Chinciu. U- oxizilor din gazele arse. rămizile refractare de la
BENEFICII mit să lase nici măcar „un şeful secţiei I montaj cis­ neori ies după-amiaza în
SUPLIMENTARE amănunt“ pe cartea lor de terne, colectiv fruntaş pe oraş, la plimbare şi parcă în acelaşi timp trebuie halde şi din secţii, rezul­
din
tate
dezbaterea
să-şi sporească preocupa­
oa­
vizită, adică pe vagonul re­ întreprindere in întrecerea nu pot să nu intru prin
Colectivul întreprin­ rea pentru utilizarea ra­ lelor de turnare şi de la
socialistă pe anul 1982,
secţie să văd cum merge
derii do tricotaje tip parat. Aşa se iace că nu „Iar mulţumirea „Eram treaba, ce vom lucra a doua ţională a materiilor pri­ repararea cubilourilor.
prea „cad" în termenul de
lină Hunedoara rapor­ într-o zi in staţia Roşiori me. S-au făcut cîţiva paşi Rezultatul concret: 227
tează : producţia fizică garanţie vagoanele repara­ zi". importanţi în acest sens. tone cărămizi refractare
De altfel, asemenea ele­
a fost îndeplinită în te la I.M.M.R. Simeria. de Vede. Fusesem in dele­ mente stau la temelia rea­ In relatarea noastră de recuperate. O parte din
gaţie. Mă întorceam aca­
in halele mari de repa­
procent do 100 la sută, raţii munca nu-i uşoară. să. Pe o linie au trecut lizărilor colectivului de la astăzi, tocmai la aceste cărămizile rezultate din
producţia marfă a fost aspecte ne vom referi demolarea cubilourilor
depăşită cu 11 la su­ Se lucrează cu metal, cu mai multe vagoane pe care montaj vagoane-cisternă: pentru că în uzinele com­ sau oalelor au fost utili­
scria citeţ, cu litere mari:
tă. iar producţia netă piese mari, cu utilaje com­ DUMITRU GHEONEA binatului a început să se zate în cadrul turnăto­
cu 10 Ia sută. Aceste plexe. Vagonul vine întreg, „Reparat la Simeria". Din- acorde o atenţie mai mare riilor pentru formarea
rezultate bune au fost dar cu diferite defecţiuni, tr-o dată m-am simţit aca­ recuperării şi refolosirii patului de turnare a uti­
obţinute îndeosebi » pe este dezmembrat, consultat să, la mine, la Simeria, un­ (Continuare în pag. o 2-a) resurselor secundare. lajelor. Avantajele sînt
seama productivităţii Astfel, în perioada ce evidente : se reduce con­
muncii, care marchează a trecut au fost iniţiate sumul de refractare, se
o creştere faţă de plan o serie de acţiuni pentru prelungeşte durata pa­
de 7,7 la sută. recuperarea unor mate­ tului de turnare şi se
Pe seama realizărilor riale refractare din hai­ îmbunătăţeşte calitatea
la.- indicatorii fizici şi de şi de la dezbaterea pieselor turnate.
de eficienţă economică oalelor, pentru valorifi­ Şi la maşina de tur­
se înregistrează un carea blocurilor de fontă nat fontă pe bandă s-au
volum suplimentar de din stoc şi a resurselor închis robinetele risipei.
beneficii de 2,3 milioa­ energetice secundare, re­ Prin recuperarea pierde­
ne lei. Contribuţii do cuperarea pierderilor de rilor de fontă — scoarţe
seamă la aceste succeso cărbune şi de minereuri şi stropi — s-a reuşit
au adus, între alţii, din fluxurile de transport introducerea în circuitul
muncitoarele comuniste pe benzi de la secţiile productiv a peste 3 000
Niculina Mihalache, Cor­ cocsificare, aglomerare şi de tone fontă veche. Tot
nelia Calicu, Paulina gospodăria de materii în această perioadă (ia-
Lăscău, Virginia Urse, prime. nuarie-apri'.ie) s-au re­
Lucia-Maria Neagu, A- în urma acţiunilor în­ cuperat peste 2 600 tone
na Jitaru. Colectivul treprinse, la uzina nr. 1 fontă din blocurile mari
de aici s-a angajat ca cocsochimică, spre exem­ (urşi). Şi putem afirma
pînă la 1 Mai să mai plu, s-au recuperat a- că „urşii care au mîncat
realizeze o producţie proape 500 tone praf de fonta" sint pe cale de
marfă suplimentară în Banda si instalaţia dc stivuire a cărbunelui la C.S. „Victoria" Călan. cocs şi 500 tone şlam din dispariţie la Călan.
DORIN CORPADE
valoare de 200 000 lei. 7 Foto : V. ONOIU zonele staţiilor de trans-