Page 82 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 91t
ţ»ag. 2
Şcoala să-si 44 Bir*
i v
principal factor (Urmare din pag 1) cine nu poate spune asta rat prestigiul Întreprinderii, DUMINICA,
cu toată inima înseamnă că al secţiei, să-i conferim noi 8.00 Consultaţi
Pentru că judeţul nostru a ce profiluri de şcoli îşi în 12 ani prin diferite forme, dăruirea in muncă, autoe nu-i cu sufletul la munca valori calitative. Şi poate initcrea i
tul super
avut cinstea să găzduiască dreaptă atenţia ministerul. învăţămîntul seral acoperă xigenţă şi responsabilitatea lui, la oamenii cu care lu că sudura colectivului nos 8.30 Almanah»
o prestigioasă reuniune pe — Ţinînd seama de orien însă o pondere însemnată. patriotică, hotărirea unani crează, este de părere lă tru rezidă şi in faptul că 9.00 De str ţyV
9.30 Bucuriile
ţară a factorilor care coordo tările Congresului al XII-lea De aceea, în această peri mă de a face lucrul bine cătuşul loan Pienar. Eu sînt muncesc laolaltă soţi şi so 10.00 Viaţa sal
nează activitatea de pregă şi Conferinţei Naţionale ale oadă, la clasele a X-a tre şi la timp. „Sintem in sec din Vinţ. Acolo am casa, ţii, părinţi şi copii, oameni 11.00 cantpiona
tire a forţei de muncă şi partidului, unde s-a pus un buie să se facă o bună ori ţie 280 de muncitori, dintre familia, acolo locuiesc. Dar de pe aceeaşi stradă sau ţionale c!
pentru că Ia Deva s-a în accent deosebit pe munca de entare a elevilor, să se cla care 160 de membri de fac naveta la Simeria, zl din acelaşi sat, cu pre ale Romă
apară
pe
trunit şi Comisia centrală de pregătire şi educare a tine rifice cine continuă treapta partid, subliniază Sabin Ar de zi, de 38 de ani. Avem ocupări similare la serviciu siune di
orientare şcolară şi profe retului, învăţămîntul asigură a ll-a, cine optează pentru meanca, secretarul organi aici un colectiv minunat“. şi in propriile familii. Dio- Rm. Vile
sională, vă rugăm, tovarăşă pregătirea forţei de muncă şcoală profesională sau pen zaţiei de bază din secţie. Alte preocupări ale co nisie Fodor şi-a adus-o aici 12.00 Lumea c
Rada Mocanu, adjunct al mi prin licee industriale şi agro tru încadrare în producţie. Dar nu există ca unul să lectivului vizează economi şi pe fiica cea mare, iar 13.00 Album d
*
* Telex
nistrului educaţiei şi învăţă- industriale, deci licee cu di - De ce aţi aies judeţul facă notă distonantă cu cei sirea metalului, printr-o in cea mică este la liceul in * Diverti
mîntului, să ne înlesniţi cu ferite profile economice, în nostru ca gazdă a întrunirii mulţi. Se autoelimină din tensă activitate de recondi- dustrial „M.M.R.“, loan * trai
Lumiiu
noaşterea atribuţiilor acestei proporţie de 90 la sută. Ce Comisiei centrale de orien colectiv. Am avut nu de muzică
comisii. lelalte profile — sub 10 la tare şcolară şi profesională mult un caz : macaragiul ţionare a pieselor de schimb Spancioc şi Vaier Suciu lu * Cascad
— Comisia centrală de ori sută. Pentru a răspunde sar şi a schimbului de experien Pavel Dedea nu acţiona la necesare la repararea va crează la I.M.M.R. împreu * Din ta
(ora 11
entare şcolară şi profesiona cinii trasate de partid, pen ţă pe ţară ? unison cu noi. Ba ne mai goanelor şi in mod deose nă cu soţiile, iar loan Ce- + Telespi
lă este formată din repre tru a asigura forţa de mun — Pentru rezultatele valo crea şi probleme. Colecti bit perfecţionarea profesio gea - cu soţia şi fiul lor. 18,25 Sărbătoai
zentanţi aii direcţiilor de re că necesară înfăptuirii noi roase care s-au obţinut aici, vul l-a chemat la ordine. nală a cadrelor. „Meseriaşi Cu toţii trăiesc sentimen Reportaj
sort din Ministerul Educaţiei lor cerinţe ale agriculturii, atît în pregătirea practică a Organizaţia de partid - de cu vechime şi experienţă tul mulţumirii cind văd un 18,40 Micul ci
cei mici
şi invăţămîntului, ai ministe s-au extins liceele agroindus- elevilor, în atelierele proprii asemenea. El a înţeles mi predau masiv ştafeta — deva un vagon-cisternă pe 19.00 Telcjurni
relor economice, ai inspecto sau în unităţile economice, na de ajutor întinsă şi azi spune Mihai Poenar. Ies la care scrie „Reparat ta Si- * Zilei r
ratelor şcolare din toată ţa cît, şi în orientarea şcolară. este în rind cu ei. Azi şi pensie. Trebuie să le pre meria". Ei ştiu că el poar tcle di
ţării
ra (pentru a acoperi o ga Interviu cu tovarăşa Este un judeţ preocupat cu gătim cu grijă, din mers, tă şi amprentele muncii şi 19.20 Cintarea
mă largă de profiluri şi me RADA MOCANU, răspundere de asigurarea li el poate spune cu mîndrie : schimbul. Şi o facem cu hărniciei lor". 20.00 Telecmei
meu îţi
serii), din colaboratorii noş adjunct al ministrului nei bune dotări a şcolilor, ,,Acest vagon „Reparat la 21,35 Ritmuri
tri direcţi - Uniunea Sindi educaţiei şi învâţâmîntului de conlucrare eficientă cu Simeria" poartă in el şi căl plăcere şi răspundere. Tre Frumos şi tonifiant senti 22.00 Tclejurn
catelor din învăţămînt, Ştiin unităţile economice, şi care dura muncii mele“, „Păi buie să menţinem nealte- ment al muncii pasionante I * Sport
ţă şi Cultură, organizaţiile se bucură de o permanentă 22.20 Avanpre
de tineret şi copii -, din di triale, infiinţîndu-se pe lîngă îndrumare şi un competent LUNI, 2!
rectori de şcoli de toate gra multe şcoli generale de la sprijin din partea Comitetu In reţeaua de alimen 15.00 Telex
dele şi din reprezentanţi ai comune treapta I de liceu lui judeţean de partid, Aşa taţie publică din Deva, 15,05 Emisiuni
organelor de popularizare : cu acest profil. Ne preocu se explică baza materială Angela îşi poate întîlni, restaurantul „Perla Cetă maghiar;
presa centrală, pedagogică, păm ca acestea să fie bine foarte bună a atelierelor, a ţii" se bucură de o sea 17.50 1 001 ■*
18.00 înclin
Radioteleviziunea română. încadrate cu cadre care să şcolilor, realizarea an de an mă de condiţii naturale „ lui.
După cum vedeţi, comisia e asigure pregătirea de spe a planului de şcolarizare, în sfîrşit, sora care fac din ea o unita 20.00 Telcjurr
cuprinzătoare. Principala ei cialitate. In acest trimestru iar în ultimul an, prin expe i te căutată. Dar nu mimo Zilei m
sarcină este coordonarea de învăţămînt se intensifică rimentul făcut în acest judeţ, datorită cadrului naturai, tele dc
ţării
muncii de orientare şcolară acţiunile de orientare şcola s-a reuşit să se depăşească în urmă cu cîteva luni, răspunsul aşteptat a so ci şi pentru că aici con 20,30 Actualiti
şi profesională, îndrumarea ră şi profesională printr-o planul de şcolarizare la pro Angela Suciu, din Deva, sit. El sună laconic : „Vă sumatorul află multe din 20,45 Clasa m
duce, d
tineretului spre profilurile şi varietate de forme. filuri considerate deficitare. ni s-a adresat cu o pro facem cunoscut că am preferinţele sale culinare, ncază. <
meseriile stabilite prin planul - Ce se preconizează, pen Prin schimbul de experienţă blemă - de suflet. Acum identificat pe sora peten- însoţite de o atmosferă 21,10 Sub fia
de şcolarizare. Deci, obiec tru noul an de învăţămînt, organizat aici urmărim ca 16 ani, în împrejurări tei Suciu Angela, în per ospitalieră şi civilizată. munci to
tivul central al comisiei este pentru absolvenţii clasei a metodele bune să fie gene destul de vitrege pentru soana Amarinei Lăcrămi literar-m
fie
coordonarea acestei munci de Vlll-a ? ralizate pentru a se realiza familia sa, a fost despăr oara, născută Creţu la 2 Ne amintim de o peri 22.20 Tclejurn
orientare pentru asigurarea — Se procedează ca şi a- planul de şcolarizare care ţită de surioara ei Lă iulie 1966, în Sănduleni, oadă în care unitatea dă- 21.50 Tezaur
forţei de muncă necesare e- nul trecut. Toţi absolvenţii pentru noi înseamnă plan de crămioara. Atît ştia : că judeţul Bacău, cu domi
conomiei ţării. Şcoala să-şi vor fi cuprinşi în clasa a IX-a stat, de pregătire a forţei sora primise la naştere ciliul flotant în munici
îndeplinească astfel misiunea de liceu. Este recomandabil muncă necesară economiei numele de Lăcrămioara, piul Gheorghe Gheorghiu-
stabilită de partid, de secre ca, după treapta I de liceu, naţionale. Nu e vorba doar că fusese internată la Dej, strada 1 Mai, bloc 4, Respectul faţă BUCUREŞT
tarul său general, tovarăşul elevii să-şi continue pregăti de orientare în meserie, ci scurt timp într-o creşă apartament 6, judeţul letin de ştiri
Nicolae CeauşescU, de a fi rea în acelaşi profil, fie că şi de cum îi pregătim pen în oraşul Roman, de un Bacău. Minora a fost în tul dimineţii
principalul factor de asigu optează pentru treapta a ll-a tru meserie. O pregătire te de, cu acceptul tatălui, fiată cu toate efectele u- de cei ce trec tatea in 80 c
Radioprograr
rare a forţei de muncă. Pre sau pentru şcoala profesio meinică, prin care înţelegem copila a fost înfiată. Do nei filiaţiuni fireşti cînd 9,30 Magazi
ocuparea principală se în nală pentru a nu se întreru ca şcoala să răspundă sar rinţa sa cea mai mare e- avea vîrsta de un an şi pragul unităţii 12.00 De toa;
dreaptă spre orientarea ele pe pregătirea de specialita cinilor Conferinţei Naţionale ra să afle ce s-a întîm- două luni, de familia A- 13.00 Radioju
înregistrările
vilor de clasa a Vlll-a către te. O parte din absolvenţii a partidului în asigurarea plat între timp cu suri marinei Neculae şi Floa muzică uşoa
prima treaptă de liceu. treptei I vor intra în produc noii calităţi în toate domenii oara. rea. Aceştia consimt în- leviziunii;
— Vreţi să stăruiţi asupra ţie. Documentele partidului le muncii. O nouă calitate Am solicitat, în cerce tîlnirea fiicei lor cu sora folclorice;
,
acestui aspect ? Sîntem in nostru prevăd generalizarea în producţie se poate realiza dea multă bătaie de cap şlagărului pentru
Piese
teresaţi să cunoaştem spre treptată a învăţămîntului de numai prin oameni bine pre tarea acestui caz, spriji sa“. Cîtă căldură şi bucu conducerii întreprinderii şi Clubul arteli
jude
rie poate să aducă în su
nul
Inspectoratului
tin de ştiri;
gătiţi profesional, politic, ţean de interne. Şi, cu fletele celor două surori era sursă de nemulţumiri sonor; 17,00 I
moral. multă omenie si răbdare acest răspuns I pentru consumatori. Se in- femeilor; 17,1
timpla in urmă cu 7-8
Maturitatea unui tînăr LUCIA LICIU ani şi nu e o simplă co folcloric; 18.
ştiri; 18,05 Pi
incidenţă că preluarea u- j '■Iuzicotcca p
Radiojurnal;
Un om tînăr stă în faţa cîştigăVapoi strîngerea fie nitâţii de către Ion Purice I tecul pe dri
mea şi vorbeşte, iar vor rului vechi... Nu-i nimic da — om pasionat de mese artistice; 21,(
bele sale, dacă nu i-aş ve că din valoarea planifica rie — a condus şi la În lodiilor; 21,3
22.00 Radioju
dea trăsăturile feţei, le-aş tă pe întregul an, de lăturarea vechilor nemul zică (1c dans:
putea crede ale unui om 150 000 lei, pînă la data ţumiri. L-am Întrebat da stop muzica
pe umerii căruia atîrnă de 12 aprilie s-a strîns de că e vreun secret in fap
mulţi ani de viaţă, de ex ja fier vechi în valoare de tul că unitatea reuşeşte
perienţă... Experienţă, da ! 70 000 lei. Acţiunea va con să-şi depăşească aproape
In cazul lui Silviu Năstase, tinua. sistematic planul de des-'
DEVA;
Oc
secretarul comitetului U.T.C. Una dintre marile pro facere. „Aş prefera să tria); Actor
de la I.M. Lupeni, se poate bleme care preocupă orga vorbească faptele pentru — seriile I-
afirma acest lucru fără tea nizaţia este stabilizarea for unitatea noastră, iar eu NEDOARA:
ma de a greşi. Că vîrsta ţei de muncă. In acest să-mi văd mai departe de (Flacăra); P
îl obligă să se situeze nu sens s-a instituit „Trofeul t r e a b ă a răspuns. Fap tru riduri
Lanţul
amir
departe de anii adolescen noului încadrat în muncă", tele arată că in fiecare Inghiţitorul
ţei, aceasta constituie o cu apoi participarea tinerilor din cete trei luni ale pri structorul) ;
totul altă problemă, de ca la cele 7 cursuri de califi mului trimestru unitatea Noi avenlui
(Uni
seidon
re se poate face abstrac care în vederea specializă şi-a depăşit planul cu contraatacă
ţie dacă privim lucrurile rii pe operaţiuni în cazul peste 50 000 lei, volumul LUPENI: Ci
dlntr-un anumit unghi. complexelor SMA-2... Spec producţiei proprii depă ral); VULCi
(Luceafărul,'
Altfel, revenind, despre tacole, excursii, dezbateri, şind 40 la sută din tota timul cartuş
Silviu Năstase se poate organizarea săptămînii lul desfacerilor. Nu e pu N1NOASA:1
spune că este omul cu „Flori de mai", continuarea C.S.H. Laminorul tle 800 mm. Comunislul Nicolae Stî ligi lucrează la o maşină de ţin pentru o perioadă ca citoresc); U
nebun?
rea
multe probleme, care tre acţiunii de descongestiona cojit laminate. Foto : VIRGIL ONOllJ re cuprinde două luni de BRAD: Ca
buie discutate, întoarse pe re la puţurile „Centru" şi iarnă, pentru o unitate al riile I-1I (
toate feţele şi, în general, „12" şi de eliberare a căi cărei spaţiu de servire GURABARZ
înălţimi (Ii
rezolvate, pentru că cei lor de acces şi spaţiilor-de • Prinsă cu... ocaua mi recuperate obiecte sustrase este 60 la sută pe terase RAŞTIE :
peste 1 000 de tineri ai or depoziare... îl asemui în că. Barmana Ioana Roşu, din maşini. Acum au luat deschise. tria); Han
ganizaţiei U.T.C, de la mi minte pe omul tînăr din fa de la restaurantul „Transil drumul cu o altă maşină... Cu multă economie de ra); GEOAC
pico — ser
na Lupeni trebuie să ştie ţa mea cu un gospoda' vania" din Petrila, a fost, greu de spart. vorbe, Ion Purice ne spu de cultură)
şi să simtă că cel care se bun, care ştie să se gîn- prinsă în flagrant înşelînd ne ; „De unitate trebuie teplînd un
află în fruntea lor îi înţe dească la toate, cu grijă, ia măsurătoare. Cum s-ar 0 Comerţ cu laminate. să te interesezi tot timpul, BRAZI: înt'
lege, le este întotdeauna cu înţelepciune, pentru că, zice, prefera ocaua mică. magazinul alimentar nr. 40 Constantin Duţă' (corn. Bis- să nu aştepţi să vină al priveşte o ti
întilnirea (
alături şi la bucurii şi la din 1977, cînd a devenit Dosarul penal stabileşte în din Petroşani, a vîndut pli tra, jud. Dolj) şi Felix Sasu, ţii să-ţi rezolve probleme ră); SIMER
necazuri. Aceasta presupu secretar al comitetului să corect... faptele barma- ne intermediară de 3,50 lei merceolog la I.P.I.C.C.F. De le de aprovizionare. Dacă riile I-IT (IV
ne experienţă şi maturita U.T.C. de la^l.M. Lupeni, nei. cu 4,50, realizînd în cîteva va au făcut o afacere care ai ce vinde, consumatorii Provocarea
mina); G
te în gîndire — calităţi in Silviu Năstase' a acumulat ore un venit, prin înşelă trebuia - credeau ei — să te caută, dacă nu, te o- dintre eîmr
dispensabile ale unui om suficientă experienţă. • Viţelul nu e totdeau ciune, de 530 lei. N-a apu le aducă un cîştig de 60 000 colesc. Şi te mai caută
crescut la şcoala înaltelor Acum e in vacanţă. In na.., de aur. Pentru că au cat însă să se bucure de lei. Pe baza unor comenzi dacă ai respect faţă de
responsabilităţi comuniste - vacanţă ? Da, fiindcă ur sacrificat în mod ilegal cî- bani, ' căci vorba aceea : eliberate de Cooperativa ei. Eu am căutat întot
adică tocmai ceea ce îl ca mează cursurile serale ale te un viţel, se află în cer cum au venit aşa s-au dus. meşteşugărească „Victoria" deauna să Întronezi acest
racterizează pe interlocuto şcolii de maiştri. E greu ? cetare următorii : Moş Pa Băi Ieşti, au ridicat de la respect. Dacă există vre Timpul i
rul meu, fapt uşor de con Ridică din umeri şi se pre vel şi Moş Ionel — din Să « Spărgătorii de autotu B.J.A.T.M. Deva 12 tone de un secret in faptul că azi, 24 apt
statat ascultîndu-l vorbind găteşte să plece. „Şutul" laş, Loliş Lazăr (Lunca Mo risme au fost prinşi. Au fost laminate din oţel de dife „Perla Cetăţii“ este o u- mea va fi i
bilă, cu cer
despre viaţa de organiza s-a terminat demult, iar a- ţilor), Pasc Nicoiae (Lunco- identificaţi şi arestaţi Petru rite profile, pe care le-au nitate căutată, atunci a- porar noro
ţie, despre acţiuni cu tine casă îl aşteaptă soţia, fa iu de Jos), Vicşa loan (Bo- Nuţ şi Nicolae Ardelean, valorificat la particulari. A- cesta este". dea ploi 1
rii, despre ce s-a făcut şi milia, „supărată" că „ele şorod). In cazul lor şi al al ambii cu antecedente, ne cum se află tot după... pro Nimic mai adevărat. Cu sub formă
de
soţ'ăc
ce mai trebuie să se facă. vul" nici pe timpul vacan tora care vor face la fel, încadraţi în muncă, şi Ovi- file din oţel. oameni de bune intenţii tricc. Vin ti
Da, Silviu Năstase se ţei nu şade mai mult pe a- viţelul nu e totdeauna... de diu Bulbucan — toţi din De şi de acţiune, numele u- pînă la mo
gîndeşte ca serile cultu- casă, rămînînd zilnic să re aur. Rubrică realizată nei unităţi poate deveni sud-vest. var T
nirhe
ral-distractive să fie cît mai zolve, să discute, să... va, care au comis mai mul cu sprijinul tre 5j şi ic
• în cîteva ore. Kovacs te spargeri de autoturisme. INSPECTORATULUI renume.
educativ organizate, disco ximele ini
teca, un concurs „Cine ştie, DUMITRU HURUBĂ Gheorghiţa, vînzătoare la De ia domiciliul lor au fost JUDEŢEAN DE INTERNE TH. MÂRCUS grade. (Mc
viciu : Ţiu