Page 83 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 83
, 9 DUMINICĂ, 24 APRILIE 1983
pag. 3
D e b u t
naaBMBagBBBa OFICIUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR
iUNE
HUNEDOARA-DEVA
Ochiuri cu sediul în Deva, str. A. Vlaicu nr. 25,
24 APRILIE
i pentru acl-
i invăţămîn- mari O R G A N I Z E A Z Ă :
or agricol
l familiei în ziua de 5 mai 1983, un CONCURS pentru
'’atriei
muzicii de lumină ocuparea postului de SEF FORMAŢIE ÎN VA
ilui
ele interna- LEA JIULUI.
gimnastică Eu am văzut bărbaţii,
liei. Finalele Condiţii de participare :
e. Transmi- femeite nespus de frumoase,
cctă de la - absolvent al şcolii de maiştri, specialitatea
a copiii lor nespus de frumoşi
p.u lor construcţii hidrotehnice.
Poveste nordică De asemenea mai
na ini cal cum îşi purtau zi de zi
lent orches- umerii, mîinile, picioarele
Î N C A D R E A Z Ă :
tinereţii — Flemingway scria undeva mină atmosfera cărţii : piană, a tatălui, in celebrita pe cîmp, prin vlaga ţărînei
işoară că o mare iubire nu poate imensele singurătăţi, pă tea sa, in dezinvoltura cu - 2 (posturi) paznici pentru sectorul Deva,
ii rîsului din care creşteau apoi
ele mărilor avea un sfirşit fericit. E durile fabuloase şi sum care işi elabora o operă care pot primi avizul miliţiei.
>) ceea ce a intuit şi Klaus bre vuind ca marea, monumentală. Anvergura ochiuri mari de lumină.
Mann cind a scris Fuga lacurile negre şi, mai spre tatălui se pare că l-a com Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute în
florilor, Eu am văzut bărbaţii,
spre nord - tradusă de cu- nord, mereu mai spre nord, plexat pe Klaus, care scria Legea 12/1971 şi Legea 57/1974.
n pentru rind in colecţia „Globus" priveliştea aridă, lunară, greu, era un introvertit, femeile şi copiii ţărînei,
- povestea frumoasă şi tra şuierul vintului, totul de o un zbuciumat şi care, de m-am înrădăcinat în Informaţii suplimentare la telefonul 12914,
gică a unei iubiri. Frumoa solemnitate grandioasă şi altfel, din motive obscure, 11773 şi 15445, zilnic între orele 7-15,30.
icii — fap- această imagine
tnuncă ale să pentru că e tragică, alt înfricoşătoare, prevestind s-a sinucis in 1949, la
fel orice poveste de dra sfirşituI unei fericiri interzi- Cannes. Fără pedantismul ca înlr-o rană ce nu
o mâni ei
eca. „Visul goste nu e decit o idilă. bătrinului Mann, desigur şi se-nchide !
irţine“. Iar vremea idilelor a tre fără adincimea speculativă
creşti cut demult. Epoca este cea a acestuia, Klaus realizea ADRIANA LĂSCÂU
de la inceputul anilor '30, ză in Fuga spre nord cea
mai bună
ra Tv. cind se instaurează teroa PRIVELIŞTI carte a sa şi cea
rea in Germania. Johanna, mai profund semnificativă
PRILIE militantă antifascistă, e ne să parcă muritorilor de rind. pentru condiţia umană a
voită să se autoexileze şi, In cele din urmă, totul se acestui veac sălbatic şi
ti limba
in drum spre Paris, unde o Întemeiază pe eternul con contradictoriu. Un splendid „Luna teatrului
aşteaptă tovarăşii de luptă, flict dintre inimă şi raţiu roman, concis, complex şi
iugramu- face o escală in Finlanda, ne. învinge raţiunea. Jo esenţializat, in urma căru
găzduită in familia ibse- hanna nu rezistă vocaţiei ia rămine prelunga trenă a politic
i — fap- * : ană a prietenei sale Ka- sale militante şi cei doi se unui sentiment ambiguu,
un că ale i. 1. Intre fratele acesteia despart tot atit de intem tulburător şi fericitor tot ASOCIAŢIA ECONOMICĂ DE CREŞTERE
şi Johanna se naşte o iu pestiv pe cum se descope odată, amestec de nelinişte de amatori"
economică
toare con- bire ca o floare rară şi riseră. existenţială şi de nostalgie VACI LAPTE BERIU
», acţio- stranie care-şi profilează si Puţini cititori vor li ştiind a unui tărim inaccesibil. ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS :
intariu lueta singulară pe cerul că Klaus Mann este fiul lui In mişcarea artistică de
le clasei Iar pentru cititorul versat, amatori din judeţul nostru, CONTABIL ŞEF - post devenit vacant în con
Spectacol Întunecat al veacului. In Thomas Mann, ultimul ma cu experienţă, intensitatea
il-coregra- dorinţa lor de a-şi trăi ple re reprezentant al umanis afectivă dureroasă pe care „Luna teatrului politic de diţiile Legii nr. 12/1971.
nar fericirea, cei doi se a- mului burghez european. o emană cartea şi care re amatori" şi-a ciştigat o
3ric venturează spre nord, fără Intre tată şi fiu, relaţiile zidă nu la nivelul expresiei mare aderenţă, atit in rin- Solicitanţii se vor adresa la Sediul A.E.I. Be-
a avea totuşi o ţintă anu au fost insă distante şi - expresia e, in general, dul artiştilor cit şi a pu riu, pentru relaţii.
me, aşa cum dragostea reci. Tatăl era antifascist, obiectivă, rece - ci în stra blicului spectator. Aflată la
n-are altă ţintă decit a se cu moderate vederi de stin turile profunde ale nara cea de-a Xlll-a ediţie, a-
trăi pe sine. Intervine aici gă. Klaus era insă comu ţiunii, ar putea eventual să ceasta prestigioasă acţiune
6,00 Bu- culturală hunedoreană se
Concer- o altă dimensiune a roma nist. O posibilă explicaţie explice pină la un punct înscrie pe linia intensifică
Actuaii- nului, alături de cea erotică ar fi, deci, aceasta. Alta şi sfirşituI tragic al lui
îute; 8,00 şi politică, peisajul care am putea-o căuta in ţinu Klaus Mann. rii activităţii politico-educa-
satelor ; tive şi cultural-artistice in
mini cal ; fundal şi complice, do ta, cel puţin aparent, olim RADU CIOBANU rindul maselor.
itru toţi;
13,15 Din „Luna teatrului politic de
îstrei de amatori“ din această ediţie
Radiote-
Vari etăţi urmăreşte stimularea şi
ryte ale Sculptorul si glasurile lemnului permanentizarea activităţii
;v; 14,45 formaţiilor de teatru de a-
ră; 15,00
00 Bule- Cu ciţiva ani în urmă Galeriile de puse la galerii, ea înrădăcinîndu-se me matori şi abordarea unui
\ Im an ah artă ale Fondului plastic din Deva găz- reu ca o şcoală de sculptură şi gînd, repertoriu militant-revoluţio-
agazinul nar, care să reflecte pro
rtisment duiau un eveniment artistic de refe într-o viziune ce a cîştigat în subtilita
letin de rinţă, amplu ciclu al „Strigării peste te şi delicateţe, cum putem remarca în blematica complexă a trans.
te; 18,30 c-'-at", aparţinînd sculptorului Ioan Şeu. cele trei „Portrete , în „Avint“ sau în formărilor socialiste, să con
11
aţi; 20,00 tribuie la formarea con ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE
Cu cîn- s ~.-a putut remarca atunci adeziunea ar ,,Modul“. Aici, şlefuirea aduce aminte ştiinţei noi.
firmării tistului la filonul de baştină al sculptu de sensibilitatea marmoreană clasică, su- CĂRBUNOASE SLATINA
eul mc- rii în lemn. Era un lucru temeinic, vi- gerind prin acurateţea volumelor ideea La aceste direcţii se o-
emnări; daugă şi imperativul cali Str. Silozului nr. 9, jud. Olt
,30 INIu- de înălţare diafană, primăvăratică. Peste
>,00 Non tot ne întîmpină tema esenţialei biva- tăţii actului artistic de a- ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ :
lenţe a artei sculpturale : materie şi matori, concretizat in mon următorul personal :
spirit. Panurile sugerînd materia, iar tarea 'in scenă a pieselor
golurile spiritualitatea. la o cotă valorică capa ® FOCHIST CAZANE SUB PRESIUNE gr. IE
O notă meditativă şi încărcată de dra bilă să sensibilizeze inimi 8 oameni
matism vine, ca motivaţie, din mitolo le spectatorilor.
ls (Pa ® LĂCĂTUŞI MECANICI TURBINIŞTI
li baţi cii gia icarică. „Icarii" lui Ioan Şeu aderă Acţiunea a fost structu
>i HU- cu generozitate la ideea confruntării rată in două etape: 1-16 12 oameni
puma
’i pen- dintre om şi absolut, prin monumenta aprilie, cind au susţinut Pentru muncitorii fochişti care au o activitate
gistul); litatea lor, printr-o incontestabilă expre spectacole formaţii teatra
Ai*ta) ; sivitate şi inventivitate a volumelor. le de la sate şi comune, bună la locul de muncă se asigură apartamen
(Con- şi 1-23 aprilie, cu partici
Ş ANI : De la mitul icarie ia miturile cosmo te în 3-4 luni de la încadrare, iar pentru ne-
al Po- gonice trecerea pragului e o inevitabilă parea formaţiilor de la o-
iperiul tentaţie, pentru că aceste din urmă mi raşe şi municipii. Cele mai familişti - cazare la căminul întreprinderii.
ibric);
Cultu- turi ţin de profunzimea întrebărilor ce. bune formaţii vor evolua, Relaţii suplimentare se pot obţine prin tele
cvenţe şi le pune artistul gînditor asupra iz pină la sfirşitul lunii, in
. : Ul voarelor lumilor. Coborîrea spre înce spectacole la staţiunile bal fon nr. 12390, interior 153, 151 şi 251 Slatina.
ii; A- puturi înseamnă, paradoxal, o urcare
(Mun- neoclimaterice Geoagiu-
Pădu- nou spiritualizată, în forme sugestive, Băi şi Vaţa de Jos.
atul) ; încifrate. In decodificarea însemnelor
— se- De pe acum se deta
aşie) ; cosmogoniei, artistul poposeşte o clipă şează o seamă de formaţii
11
ri pe în dreptul sculpturii sale „Meditaţie , de teatru care au prezen
O- parcă bănuind opintirea de gînd la care
(Pa- tat spectacole de bun ni
Placă- se supune pentru a porni apoi, cu gra vel artistic: căminele cul
Ser- vitate, dar şi cu un debordant elan vi turale Cărăstău, Dealu Ma
(Casa tal spre hăurile iniţiale, însoţit de lu
: Aş- mini. re, Şesuri, Fintoag, Luncoiu
icia) ; de Jos, Sarmizegetusa, Den-
i mai într-un timp atit de grăbit, sculpturile
‘-.AN : lui Ioan Şeu ne dau bucuria unei clipe suş, Băcia, casele de cul
2UltU- loan Şeu — „Meditaţie" de răgaz, în care ne putem redescoperi tură Deva, Orăştie, Haţeg,
- se- Brad, Călan, Petroşani, pre
LTA : oameni integri. Sculpturile sale stau sub PIERDERE
(LU- guros implantat în spaţiul ^etnosimbo- semnul „setei de repaus , o sete de „eu , cum şi cluburile muncito • Pierdut cîtne pechinez, cu
11
11
Casa lic românesc. de echilibru şi de „eliberare" de sub reşti Simeria, Lupeni, Pe- loare maro. Anunţaţi la tele
rul). Timpul a consemnat în arta lui Ioan imperfecţiune. Din această „eliberare trila şi alte formaţii care fon 12580, Hunedoara. Recom
11
Şeu un adaus de rafinament, un dialog tăinuită ni se pare a veni lemnul au cucerit binemeritate a- pensă. DIVERSE
prodigios cu metafora. sculptat al lui Ioan Şeu. plauze la scenă deschisă. VINZARI a Coleotivul de oameni ai
Etapa etnografică de odinioară n-a ră / f muncii din cadrul Tipografiei
mas fără ecou în noile sale creaţii, ex AURELIAN SiRBU Actuala ediţie a „Lunii • Vind oasă, anexe gospo Deva urează colegelor
întru teatrului politic de ama dăreşti, moară în curte. Sa VIRG1NIA MARIAN
Vre- tori“ se Înscrie in sarcinile tul Foit nr. 58, telefon 47063. şi NOAGHI CORNELIA,
ista- (646) cu ocazia pensionării, multă
tem- o Nora Hruban — Ilia : Poşta redacţiei • Măritiş Ilideg — Deva: stabilite de ■■ documentele sănătate şi viaţă îndelungată.
că- Versuri de o delicateţe Tonul energic — impera Conferinţei Naţionale a c Vind Skoda S 100. Orăş DECES
ales cuceritoare, atestînd o de tiv al versurilor dumnea tie, telefon 41781. după orele
în- partidului, ale Conferinţei 16. (676) a, Sîntem alături de fa
elec- plină stăpînire a mijloace ® Augustin Anghel — voastră poate fi de bun pe ţară a preşedinţilor con a Vind autoturism Dacia milia doctor
slab, lor de expresie. Tonul în- Hunedoara : Versţiri con augur. Numai că, deocam siliilor populare mobilizind, 1300. Hunedoara, telefon 18600. FLOREA GIIEORGIIE,
id şi văluitor-elegiac, dublat de dată, nu este ajutat de o (c. 14) la îndurerata pierdere a
mi- venţionale în ciuda avîn- prin intermediul artei, oa celui care a fost um soţ,
în- o conştiinţă lirică tensio materie lirică, de un uni menii muncii la realizarea o Vind 30 capre cu iezi. tată, socru şi bunic mo
ma- nată do senxorialitatea ino tului şi bunelor dumnea vers poetic, pe măsura de noi valori materiale şi Satul Popeşti, nr. 54. Rotea del ; om deosebit pe care
do. voastră intenţii. Ar trebui freneziei dumneavoastră Petru. (640) toţi ii regretăm că nu se
ser- cenţei poetice recomandă spirituale. mai află printre noi. Colec
Vind casă (grădină). De
)• o pootă. Reţinem spre pu să citiţi multă poezie mo lirice. va, • strada Stejarului, nr. 8. tivul Secţiei T.B.C. Deva.
blicare „Cuib răzleţ". dernă. TIBERIU DAIONI MARCEL LAPTEŞ Viile Noi. (681)
