Page 86 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
oaq. 2

Preocupări susţinute pentru diversificarea Pentru unii —zi de muncă

rodnică, pentru alţii...
produselor şi creşterea calităţii acestora 11,00
n,30 :
deloc spornică
Decretul 381/1982 al prăjiturile „Mozaic", „Au­ desfac producţia în jude- litate sînt suficienţi con­
Consiliului de Stat a adus, rora", „Fantezia", pateu- lifl nostru. Cu cei pe sumatori de asemenea pro­ (Urmare din pag. 1) în atenţia constructorilor. 12,00
12,15
în ceea ce priveşte pro­ rile cu carne, cornurile care-i fabricăm noi însă, duse. 'Dacă altă dată vin­ Bine a decurs munca şi la
dusele de panificaţie, o cu lapte de 100 g, cor­ stăm la concurenţă cu cei deam, în Deva de pildă, Ne-am angajat să termi­ blocul C, de pe bulevar­ 12,35
serie de reglementări noi. nurile Napoca, trigoanele pe care şi-i prepară gospo­ 20 000 de cornuri cu lapte năm în această lună două dul Decebal. Inginerul Dan
Aceste reglementări lasă cu brinză sau cu mere şi dina în casă numai pen­ zilnic, acum nu ni se mai scări. Vrem să ne ţinem Stolniceanu, şeful coordo­ 10,00 1
larg deschisă ca'.ea preo­ multe altele. tru familia sa. Pentru că comandă decît 10 000. de cuvînt". nator de lucrare, sublinia 16,05
cupărilor pentru diversi­ în structura dată pro­ noi, spre deosebire de alţi —3 Duminica, în schimb, Şi la celelalte puncte de 16,35
ficare şi în acelaşi timp ducţiei noastre prin no­ producători, fabricălfi a- la nici o unitate de pîine lucru am reţinut hotărî- că aici forţele sînt grupate 16,45
pun de acord cerinţele menclator, specialităţile o- cest produs numai din fă­ nu găsim cornuri... rea muncitorilor de a res­ la zugrăveli, vopsitorii, la 17,30
producţiei cu principiile cupă doar 6 la sută. To­ ina „trei nula" şi cu ouă — Nu numai cornuri, ci pecta termenele de preda­ faţade. A evidenţiat şi 17,50
20,00 1
alimentaţiei raţionale. tuşi, şi aici am creat pro- de la achiziţii. şi alte produse. în special re a locuinţelor, preocupa­ cîteva formaţii : zidarii lui 20,15
Pentru producătorii de cele de patiserie. Faţă de rea lor susţinută pentru Francisc Steinbinder, Pe­
piine şi alte produse de ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT acestea, îndeosebi, unii a-şi “^realiza planul zilnic, tru Ardelean şi Solomon
panificaţie, prevederile res­ gestionari de la centrele implicit retribuţia cuveni­ Lăpugean, zugravii lui Ia-
pective au pus noi pro­ SI PANIFICAŢIE DEVA de pîine sînt foarte cir­ tă. Singura problemă ne­ cob Istrate şi Maria Cris-
bleme tehnologice şi or­ cumspecţi. rezolvată rămîne însă asi­ tof, sudorul Dumitru Dia-
ganizatorice, chiar de re- duse noi — covrigi de — Constatăm, tovarăşe gurarea materialelor la conu, mozaicarii lui Teo­ 22,20
orientare a producţiei. Sînt diferite gramaje, chifle cu director, că la numai un — Dacă sînt la fel de punctele de lucru, trans­ dor Nenişca şi necalifi­
ei acum în măsură să răs­ cartofi, am introdus în fa­ an şi ceva de la intrarea bune ca acelea pe care portarea lor de la S.U.T. caţii Elenei Bucur. Deci,
v
pundă noilor cerinţe alo bricaţie pîinea Graham şi în vigoare a decretului le-am gustat în fabrică, la şantiere, problemă de s-a muncit intens, timpul Jt.AP
cumpărătorilor? Răspunsul pîinea albă nesărată. Ve­ Consiliului de Stat cu pri­ n-ar avea nici un motiv. competenţa conducerii şan­ a fost valorificat deplin.
l-am aflat într-o discuţie deţi, deci, că preocupări vire la producţia şi desfa­ Poate doar neştiinţa uno­ tierului şi a trustului. Aceleaşi aprecieri pentru
BUCUREŞT
cu tovarăşul inginer Dorin pentru diversificare au fost. cerea produselor de pani­ ra de a face comerţ. în spatele blocului 26 formaţiile de la hotelul programul d
Pisoiu, directorul între­ — Bun, acestea sînt la ficaţie, preocupările colec­ — Eu n-o spun. am întîlnit o parte dintre „Cetate", de la blocurile La ordinea
prinderii de morărit şi timpul trecut. Vorbiţi-nc tivelor întreprinderii dum­ — O spunem noi, şi spe­ membrii formaţiei de in­ B şi K. cultură 7,0'
panificaţie Deva. de cele actuale sau vii­ neavoastră s-au materiali­ răm să fim auziţi. încă stalatori condusă de Vasile Referitor la cele consta­ 7.30 La pano’
Rea
— Aşadar, tovarăşe di­ toare. zat în produse tot mai ceva, tovarăşe director. Smeu; de la Şantierul nr. tate, şeful Şantierului nr. muncii.
în cinstea r
rector, cu ce s-au soldat — în acest an ne-am diverse. Unde găsim noi Din punct de vedere ca­ 6 instalaţii. între ei, Ioan 1 Deva, ing. Mircea Chi- 8.00 Revista
preocupările pentru diver­ propus să fabricăm 15 această bogăţie de produ­ litativ, nici produsele Stanca, Ioan Grosu, Cor­ rilă, ne-a spus : rierul meloc
sificare ale colectivelor pe produse noi din catego­ se ? Căci trebuie să re­ dumneavoastră, pîinea în nel Cornean, Ion Ţene, letin dc ştii
dem ascult
•are le conduceţi ? riile „specialităţi" şi „za­ cunoaştem, că de unele special, nu se ridică întot­ care, deşi aveau ce lu­ — Aşa stau lucrurile. Buletin de •
— Aş face aici o men­ haroase", pîine albă fără auzim prima oară, iar al­ deauna la nivelul exigen­ cra, totuşi n-o făceau, La cîteva blocuri n-am dalion Ioan
ţiune. Pentru a fabrica sare de 400 g, pîine „Dîm­ tora la simţim lipsa după ţelor cumpărătorilor. Stăteau la soare şi-l în­ putut asigura astăzi mate­ 10,20 Di" ci
şurile pop
piine de diferite sortimen­ boviţa" fără sare de 400 g, ce ne-am obişnuit cu — Şi acesta este un a- curajau din priviri pe rialele necesare, deşi V « Mioriţa; 11
te şi gramaje, specialităţi, pîine hipoglucidică de 200 ele. devăr. Parte din cauzele practicantul Eugen Popa, sînt în depozitele S.I' • ştiri; 11,05
noi trebuie să ne înscriem g (pentru diabetici), chifle care-1 generează vor fi elev la Liceul industrial ului, pentru că mijlot nicrilor; 1
ştiri ; 12,05
într-o structură dată şi dietetice „Graham" de 100 — Acolo unde trebuie înlăturate odată cu ter- nr. 4 Deva, care izola auto n-au avut combusti­ 12,25 Din ■
într-o repartiţie de făină. g, coi-nuri cu calciu de să se găsească ele. în ma­ • minarea lucrărilor la moa­ conducte pentru şantier. bil. A fost o zi cum n-am rului noştri
Putem diversifica doar în 75 g, pîine de secară de gazinele specializate ale ra de grîu de la Deva. Intervenţia noastră i-a vrea să mai fie. în şan­ la 3 ; 15,00
lor ; 16,00 1
cadrul acestora. în privin­ 450 g, fibropan de 400 g. comerţului, cît şi în ma­ Altă parte, care ţin de iritat peste măsură pe cei tier există însă o atmos­ 16.05 Folcloi
ţa produselor numite în Vom spori producţia de gazinele noastre. Numai respectarea (sau neres- amintiţi, dar i-a determinat feră bună de lucru, o mo­ 16.30 Radiog
nomenclator „zaharoase", sortimente destinate ali­ că — n-aş vrea să se su­ pectarea) disciplinei tehno­ în cele din urmă să dea bilizare plenară a tuturor că; 17,00 B
în schimb, cîmpul de ac­ mentaţiei copiilor fabri- pere cei .ce desfac produ­ logice, sînt permanent în o mînă de ajutor elevului forţelor pentru îndeplini­ 17.05 Politic
î
Audienţa
ţiune e foarte larg căci cînd, între altele, pufuleţi sele noastre — eforturile atenţia noastră. Asigurăm practicant, singurul om rea sarcinilor de plan pe rele scrii +
producerea lor nu afec­ cu lapte, trigoane cu pas­ de a le produce nu au consumatorii produselor care lucra. 1983. împreună cu con­ ţară; * Sci
tează repartiţia de făină tă de fructe, rulouri cu găsit un corespondent egal noastre că ştim unde tre­ La blocurile 20 şi -21 de ducerea trustului vom re­ ne iolclori
jurnal;
20,
sau de grîu. în anul 1982 brinză de vacă etc. Avem în eforturile pentru a le buie acţionat, o facem şi pe strada împăratul Tra- zolva neajunsurile în legă­ mintului r
am realizat 24 de produse în fabricaţie — şi vom conti­ aduce la îndemîna consu­ o vom face cu şi mai ian, cu termen de finali­ tură cu eliberarea ampla­ Protagonişi
de panificaţie noi. Aş e- nua să extindem - producţia matorului. Întîmpinăm di­ mare exigenţă. zare la sfîrşitul lunii a- samentelor pentru viitoa­ 22.00 O zi i
5.00 Non s
numera între acestea pîi- de tăieţei de casă. Aş vrea ficultăţi în ceea ce pri­ prilie, după cum arăta rele blocuri (80 de apar­
nea integrală, pîinea „Dîm­ să arăt că mulţi producă­ veşte valorificarea produ­ Discuţie consemnată de maistrul Dumitru Ilodiş, tamente prevăzute pentru
boviţa", colacul secuiesc, tori de tăieţei de casă îşi selor dietetice, deşi în rea­ ION CIOCLEI trimestrul al III-lea), toa­
şeful punctului de lucru,
s-a lucrat cu spor, toată te celelalte probleme care,
ziua. Zidarii conduşi de intr-un fel sau altul, îşi DEVA :
pun amprenta asupra rea­
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Alexandru Marcu, mozai­ lizării planului fizic pe a- Marile Ho
va
carii lui Dumitru Coristan-
Insula
tin, zugravii lui Victor cest an. Asigurîndu-le oa­ NEDOAR-f
(Flacăra.) ;
Rusu şi Nicolae Kovacs, menilor, Ia locurile lor rului (Si
In perioada de păşii nat - URGENTE PE OGOARE tîmplarii lui Mihai Mol- de muncă, materialele ne­ lonia (Ar
dovan şi-au făcut datoria, cesare construirii aparta­ structorui;
Teheran
rezultate superioare (Urmare din pag. 1) au muncit o cu hărnicie, mentelor, categoric nu s ■ " (Unirea); ;
finalizînd
parte
dintre
pierde
va
timpul,
mai
iembric)
furajere pe întreg anul agricol, inclusiv pentru viitoa­ lucrările rămase. La a- murile de lucru vor bunarea
CAN : Im
în sectorul zootehnic rea pe/ioadă de stabulaţie, pînă în primăvara anului ceste blocuri, doar lucră­ ridicate, iar blocurile, p» — seriile
viitor. rile de sistematizare sînt date, în condiţii dc bună LONEA :
Cooperativa agricolă de cării randamentului păşu­ • Să se asigure întreg necesarul de finuri, suculente întîrziate, ele situîndu-se calitate, la termen. gan (Mii
SA : Goz
producţie din Brad dis­ nilor, pe 400 hectare s-au şi concentrate, să se recolteze operativ, fără pierderi şi « URICANI
pune de condiţii ca în aplicat îngrăşăminte com­ de bună calitate. nume (R
acest an să-şi onoreze plexe, administrînd, în • Grijă deosebită să se manifeste faţă de culturile de 0 prezenţă activă Cum a (i
lui
exemplar sarcinile ce-i medie, cîte 200 kg la hec­ trifoi, lucernă, faţă de culturile ascunse. tona OR
şic);
revin din programul de tar. Pe 25 de hectare s-au • Să se realizeze însilozări de cea mai bună calitate. pentru c;
autoaprovizionare terito­ făcut supraînsămînţări cu « Cu sprijinul mai activ al unităţilor patronatoare, în comerţul extern Voiam s;
G
căra);
rială. în acest scop s-a amestec de ierburi şi tri­ să se continue acţiunile de modernizare a adăposturilor sili şi V
acordat întreaga atenţie foi, iar alte 25 de hectare pentru animale, a celorlalte dotări din fermele zooteh­ (Urmare din pag. 1) cultură);
organizării păşunatului a- s-au fertilizat cu urină. De nice. perioadă a anului trecut. baie nc
nimalelor, cunoseînd faptul asemenea, pe o importan­ • Păşunile şi fîneţele să fie în continuare curăţate Ce se mai solicită la ex­ BRAZI :
nu-l
dar
că în perioada respectivă tă suprafaţă s-au împrăş- şi îngrijite; să se păşuneze raţional, pe parcele tarlalizate. sebit de bine, cursul de port, iar cooperativele au CALAN :
revenire dolar-leu fiin- sarcina să contracteze şi să Fairfax
CULTURILE AGRICOLE du-ne favorabil. în acelaşi achiziţioneze ? Cai refor­ SIMERIA ■
C.A.P. BRAD TREBUIE APĂRATE DE DĂUNĂTORI ! timp, continuă interlocuto­ mă, iepuri de casă, pene viitor
Mireasa
rul, acum cînd preţul plă­ de gîscă, nuci, seminţe de (Luminai
Zilele trecute, venind în intoxicarea oilor cu sub­ tit celor ce culeg şi livrea­ dovleac, miere de albine
se obţin cele mai ridicate tiat îngrăşămintele orga­ transhumantă srpre judeţul stanţele chimice utilizate la ză melcii s-a dublat, un ş.a. Toate acestea sînt com­
şi ieftine producţii în nice de la taberele de va­ Alba, unii crescători de oi combaterea buruienilor. om harnic poate cîştiga petitive pe piaţa externă.
sectorul zootehnic. Pentru ră. Lucrările de îmbună­ au înregistrat, pe lingă pa­ Iată de ce, toţi crescă­ zilnic cîteva sute de lei Dar, din păcate — subli­
a valorifica superior po­ tăţire a păşunilor sini gubele aduse în dauna cul­ torii de animale au obli­ de pe urma acestei inde- niază Virgil Turdeanu — Rezult;
tenţialul fermei zootehni­ făcute de către membrii turilor unor unităţi agrico­ gaţia să protejeze culturile letniciri. conducerile şi lucrătorii aprilie v
ce avem organizate patru cooperatori, care au repar­ le din Consiliul unic a- agricole, să supravegheze în primul trimestru au cooperativelor din comune
tabere de vară, unde sînt tizate suprafeţe de pa­ groindustrial Brad, pierde­ păşunatul pentru a nu do­ fost livrate la export pro­ şi oraşe nu acţionează ho- En.tr.
asigurate cele mai bune jişti pentru întreţinere pe rea cîtorva zeci de oi. Cau­ rn ui recolta şi a evita în duse în valoare de peste tărît, cu responsabilitate Extr.
condiţii de desfăşurare a o durată de cinci ani. za ? Turmele au fost lă­ acelaşi timp pagubele ce 8 milioane lei. Nu la ni­ pentru realizarea ritmică Extr. î
activităţii, dispunînd de Pentru pregătirea ieşirii sate să pască pe culturi pot fi produse ca urmare velul planului, dar totuşi a sarcinilor de achiziţii şi Fond
amenajările necesare pen­ animalelor la păşunat s-a care s-au erbicidat, con- a intoxicării animalelor cu mai bine decît în aceeaşi contractări pentru export. lei.
tru efectuarea mulsului, trecut la furajarea acestora statîndu-se la sacrificare erbicide. Din cele 48 de cooperative
precum şi de surse de cu masă verde — rapiţă, de producţie, achiziţii şi
apă cu debit corespunză­ lucernă şi secară în ames­ desfacerea mărfurilor din
tor. în fiecare tabără sînt tec. Ca urmare, producţia judeţ, le poţi număra pe
construite şi adăposturi de lapte pe zi a sporit la degetele de la o mină pe
Timpi
pentru îngrijitorii de a- peste 4001, ceea ce ne va cele care au cît de cît pre­ azi, 26
nimale. da posibilitatea ca în scurt ocupări şi realizări în do­ va fi r
Ţinînd seama de stimu­ timp să recuperăm restan­ meniul amintit (Blăjeni, cerul v;
lentele acordate de stat ţa de 30 de hl înregistrată Şoimuş, Baru, Boşorod, ros. Izc
se de
pentru obţinerea unor in­ pînă acum la onorarea Densuş). în schimb, sînt dcscăre
dici superiori de natalita­ prevederilor contractuale. cooperative ca acelea din va su fi
te la specia bovine, s-au Măsurile luate pentru Haţeg, Baia de Criş, Pui, Tempei
luat măsuri ca reproducţia organizarea păşunatului ne Bretea Română, Bulzcştii fi Clipi
grade,
în taberele pentru vacile dau certitudinea că uni­ de Sus ş.a., care, deşi au tre 20
cu lapte şi tineretul femei tatea noastră va obţine mari posibilităţi să-şi rea­ -Pcntr
să se desfăşoare în bune rezultate tot mai bune în lizeze sarcinile, nu depun zile: V
n erai
condiţii, pe lingă monta privinţa creşterii efective­ eforturile necesare în acest tempoi
artificială avînd organiza­ lor şi a producţiei anima­ sens. averse
tă şi monta cu reprodu­ liere, precum şi a spori­ De aceea, trebuie însoţiţi
•'ice.
cători. rii contribuţiei la înfăp­ ca toţi factorii competenţi derat,
O preocupare de seamă tuirea autoaprovizionării de la nivelul uniunii şi porare
din .',i
a existat pentru creşte­ teritoriale. al cooperativelor să-şi am­ peratu
rea producţiei de iarbă plifice eforturile pentru a- •'3 grr
şi îmbunătăţirea compozi­ MIRCEA OPRIŞA Dorel Lupu şi Toailcr Lucian lucrează la desfundarea terenului în vederea realizării tragerea şi stimularea gos­ Intre
teorob
ţiei floristice a pajiştilor preşedinte şi inginer şef unei plantaţii de pomi la C.A.P. Sirticria, brigada Cărpiniş. Foto: VIRGIL ONOIU podarilor satelor la activi­ Pronc
naturale. în vederea ridi- al C.A.P. Brad tatea de export.