Page 92 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 92

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 918 • MIERCURI, 27 APRILIE 1983
            pag. 4


                ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC                                                                   mmrai?                                   • însemnări ®

                    EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.                                                                                            A            ® Informaţii •
                                                                                                                                                         • Note ®
                                                                                                                                                  © Microinterviuri
                         (Urinare din pag 1)         prime   şi   materiale,   dezvoltarea   activităţi­
                                                     lor  de  recondiţionare  a  pieselor  uzate  şi
            mar,  liceal  şi  profesional.  S-a  stabilit  ca   valorificarea   mai   intensă   a   materialelor
            din   totalul   absolvenţilor   de   opt   clase,   refolosibile.  S-a  indicat  să  se  ia  măsuri                                        Pe scurt
            92,4  la  sută  să  fie  cuprinşi  în  clasa  a  IX-a   pentru   respectarea   legii   privind   profilul   Ştiaţi despre comuna Bătrîna...
            din   liceele   industriale,   agroindustriale   şi   fiecărei   unităţi,   funcţionarea   numai   pe                                   ©   Pentru   predarea   a-
            silvice  şi  aproximativ  90  la  sută  din  ele­  bază  de  autorizaţie  şi  numai  cu  personal   ...că  este  situată  în  par­  ...că   numărul   gospodă­  nimalelor   contractate   la
            vii  clasei  a  Xl-a  să  fie  pregătiţi  în  lifcee   local,   realizarea   de   produse   vandabile,   tea  vestică  a  judeţului,  în  riilor  care  o  compun  es­  fondul   de   stat   locuitorii
            cu acelaşi profil.                      sub   controlul   organelor   financiare,   intro­  munţii  Poiana  Ruscăi,  în  te de 127,   dintre care  comunei  Bătrîna  nu  mai
              în   scopul   îmbunătăţirii   pregătirii   pro­  ducerea  ordinii  în  toate  unităţile,  în  ve­  aşa-numita  „zonă  a  pădu-  98 sînt active ?  sînt  nevoiţi  să  se  depla­
            fesionale  în  meserie  a  absolvenţilor  trep­  derea  aplicării  ferme  a  normelor  de  con­  reniIor“,  la  40  km  de  co­  ...că  numărul  de  locui­  seze  pină  la  Dobra  ;  ei
            tei  I  şi  a  Il-a  de  liceu,  care  se  încadrea­  sum,  creşterii  generale  a  calităţii  produ­  muna Dobra ?  tori este de numai 339?  dispun  acum  de  o  bază
            ză  în  producţie,  se  vor  lua  măsuri  pentru   selor şi prestaţiilor de servicii.  ...că  este  compusă  din                      proprie  de  preluare  a  a-
                                                                                                                         ...că
                                                                                                                respectiv
            o  mai  bună  organizare  şi  desfăşurare  a   Comitetul   Politic   Executiv   a   examinat,   patru   sate   —   Răchiţea-  ţinuturi   locuitorii   acestor   nknalelor,  situată  în  Va­
                                                                                                                                     ocupă
                                                                                                                                             cu
                                                                                                                                se
                                                                                                        Piatra,
                                                                                                Bătrîna,
            stagiului   de   practicant,   prin   elaborarea   în   continuare,   evoluţia   populaţiei   şi   a   ua  şi  Faţa  Roşie  —,  care   lea  Dobrişoarei,  la  o  dis­
            unor   programe   asemănătoare   celor   după   principalelor   fenomene   demografice,   în   sînt   aşezări   situate   fie­  creşterea   animalelor,   cul­  tanţă   care   permite   tutu­
            care  sînt  instruiţi  elevii  şcolilor  profesio­  anul  1982.  Potrivit  datelor  statistice,  la  1   care  pe  crestele  unor  dea­  tivarea   în   terase  a   pă-   ror   locuitorilor   satelor
            nale în întreprinderi.                  ianuarie  1983,  numărul  populaţiei  Româ­  luri  la  peste  950  m  alti­  mîntului şi   exploatarea  componente  un  acces  fa­
              S-a  stabilit  ca  în  anul  universitar  1983/   niei  era  de  22  527  235  locuitori,  sporind  cu   tudine ?  lemnului ?       vorabil.  Propunerile   făcute
                                                                                                                                                    ©
            1984  să  fie  sporit  numărul  locurilor  în  în-   102  989  locuitori  faţă  de  1  ianuarie  1982.                                de   cetăţeni   în   întîlnirile
            văţămîntul   superior,   seral   şi   fără   frec­  S-a  apreciat  faptul  că,  în  1982,  s-a  înre­                                 cu   deputaţii   încep   să
            venţă,  asigurîndu-se  astfel  posibilitatea  ca   gistrat  cea  mai  scăzută  cifră  a  mortali­
            tot  mai  mulţi  tineri  care  lucrează  în  pro­  tăţii  infantile  din  istoria  ţării.  In  acelaşi   Oameni care cunosc rostul lucrului  prindă   contur.   în   locul
                                                                                                                                                         Podina
                                                                                                                                                                 Şindească
                                                                                                                                                  numit
            ducţie să-şi continue studiile.         timp,  s-âu  exprimat  critici  cu  privire  la                                               a  fost  amenajată  o  fîn-
              Comitetul   Politic   Executiv   a   aprobat,   reducerea   sporului   natural,   apreciindu-se   „Bătrîna  ?  O  comună  mi­  găsi  subiecte  demne  de  a-   tînă   pentru   adăpatul   a-
            de  asemenea,  numărul  burselor  ce  se  vor   că  aceasta  se  datoreşte  într-o  mare  mă­  că,  cu  puţini  locuitori,  a-  tenţia   cititorilor   persista   nimalelor,  o  altă  aseme­
                                                    sură  existenţei  unui  număr  ridicat  de  în­
            acorda  în  viitorul  an  şcolar  elevilor  şi   treruperi nejustificate de sarcină.  llată  undeva  departe  de...  încă.  Temerile  ne-au  fost   nea  fîntînă  fiind  în  curs
            studenţilor,  creîndu-se  în  continuare  —  în                                    „lumea  dezlănţuită",  astfel  insă  repede  risipite.  Nu  fă­  de  realizare  în  locul  cu­
                                                      Comitetul  Politic  Executiv  a  stabilit  ca,
            spiritul  politicii  umaniste  a  partidului  şi   în  perioada  care  urmează,  consiliile  popu­  descria  un  coleg  locurile   cusem  decît  ciţiva  paşi  cind   noscut   sub   numele   de
            statului  —  condiţii  tot  mai  bune  de  în­  lare  judeţene  să  acorde  o  mai  mare  aten­  spre  care  plecasem  din  Do­  am  intilnit  primul  „subiect",   Plopi.  De  remarcat  că  la
            văţătură,  de  muncă  şi  de  viaţă  tinere­  ţie   aspectelor   demografice,   să   examineze   bra,  cu  maşina  poştei,  pe   îmbrăcat  in  straie  pădure-   construirea   acestora,   for­
            tului ţării noastre.                    lunar  problemele  de  care  depind  întări­  drumul  forestier  ce  insoţea   neşti,  Cornel  Stănilă  işi  co­  ţa  de  muncă  şi  materia­
              Comitetul   Politic   Executiv   a   analizat   rea   familiei   şi   creşterea   natalităţii.   S-a   riul  in  şerpuirea  lui  printre   bora  cele  30  de  oi  „La   lele  necesare  au  fost  .
            raportul   cuprinzînd   principalele   conclu­  indicat  să  se  ia  măsuri  pentru  îmbună­  dealurile   înalte   acoperite   moară",  acolo  unde  are  şi   sigurate pe plan local.
            zii  rezultate  din  controlul  efectuat  asupra   tăţirea   activităţii   Ministerului   Sănătăţii,   a    stina.                      ©   Legătura   telefonică
            activităţii   secţiilor   industriale   anexe   de   unităţilor   inedico-sanitare  în   vederea  asi­  cu  păduri  bogate.  Am  „de­  „Aici  a  fost  moară  ade­  între  Bătrîna  şi  Dobra  a
            pe   lingă   consiliile   populare   şi   unităţile   gurării  condiţiilor  de  igienă  şi  combaterii   barcat*  după  mai  bine  de   vărată  pe  timpuri“  -  ne-a   fost   restabilită   după   ce
            cooperatiste  profilate  pe  consum  de  me­  îmbolnăvirilor,   pentru   apărarea   sănătăţii   un  ceas  de  vreme  de  la   spus.  „Mai  că-i  bună  şi  a-   timp  de  doi  ani  a  lipsit...
            tal,  cauciuc  şi  mase  plastice.  S-a  apreciat   poporului.  De  asemenea,  s-a  cerut  medi­  plecarea  din  Dobra,  timp   cum.  Trebuie  reparată,  a-   tonul.  Este  un  lucru  pen­
            că  prin  înfiinţarea  şi  dezvoltarea  acestor   cilor,  întregului  personal  medical,  să  ac­  in  care  parcursesem  doar   ranjată.  M-am  inţăles  cu   tru  care  consiliul  popular
            unităţi,   volumul   producţiei   a   crescut   şi   ţioneze  cu  toată  fermitatea  şi  răspunde­  30  de  kilometri,  „La  moa­  primarul,  cu  Aron  Balint,   comunal  doreşte  să  trans­
            s-a   diversificat,   în   ultimii   ani,   răspun-   rea  pentru  a  se  pune  capăt  cu  desăvîr-   ra"  -  aşa  se  numeşte  lo­  s-o  fac  să  umble  iară.  Să   mită  şi  pe  această  cale
            zînd  în  măsură  sporită  solicitărilor  popu­  şire  întreruperilor  abuzive  de  sarcină.  S-a   cul  aflat  in  Valea  Dobri-   macine  boabele  oamenilor   mulţumiri   călduroase   lu­
            laţiei  şi  marii  industrii,  fapt  ilustrat  de   subliniat,   totodată,   însemnătatea   intensi­  şoarei,  undeva  la...  con­  de  pe  aici.  Puţine,  cite-s,   crătorilor   de   la   Direcţia
            înregistrarea  unui  ritm  mediu  de  creştere   ficării   activităţii   de   educaţie   sanitară   a   fluenţa  celor  patru  drumuri   dar  tot  mai  bine  decit  să   judeţeană  de  poştă  şi  te­
            de  8,8  la  sută  în  1982,  faţă  de  anul  an­  populaţiei,  îndeosebi  a  tineretului,  precum   care  duc  in  tot  atitea  sate   lecomunicaţii.
                                                                                                                                                   ®
            terior.                                 şi  de  dezvoltare  a  conştiinţei  necesităţii   cite  are  comuna.  „De  aici   umblăm pină la   Dobra.  şcolar   Incepînd   cu   anul
                                                                                                                                                            curs,
                                                                                                                                                                  la
                                                                                                                                                        în
                                                                                                                                                                     Faţa
              Au  fost  relevate,  în  acelaşi  timp,  apa­  creşterii   mai   accentuate   a   populaţiei,   a   mai  aveţi  de  urcat  pe  jos   Ştiţi  la  ce  m-am  mai  gin-   Roşie   s-a   redeschis   o
                                                                                                                        dit  ?  Să  lac  rost  de  un  di­
            riţia  unor  ilegalităţi  în  ceea  ce  priveşte   întăririi,  şi  pe  această  cale,  a  forţei  na­  vreo  oră  şi  jumătate  pînă   şcoală   generală   pentru
            înfiinţarea   şi   funcţionarea   secţiilor   anexă,   ţiunii noastre socialiste.  la  Bătrîna",  ne-a  „încura­  nam  şi  să  fac  şi  lumină   clasele I—IV.
            în  aprovizionarea  lor  cu  materii  prime  şi   Comitetul   Politic   Executiv   a   dezbătut,   jat"  şoferul.  Dacă-i  aşa,  a-   pentru  citeva  case  care-s   ©  Duminică,  24  aprilie,
            materiale,   stabilirea   şi   aplicarea   preţuri­  în   continuare,   un   raport   cu   privire   la     mai  aproape.  Nu  că  va  fi   120  de  săteni  au  partici­
            lor,  în  modul  de  efectuare  a  plăţii  retri­  promovarea   femeilor   în   funcţii   de   răs­  tunci  —  la  deal  I   ceva ?“.  pat  la  acţiunea  de  cură­
            buţiilor,   precum   şi   unele   abateri   grave   pundere  în  perioada  31  decembrie  1979  —   Şi  totuşi  gîndul  că,  in  a-   Da,  va  fi  cu  siguranţă.   ţare  a  40  ha  de  păşune.
            şi   dezordine   în   evidenţa   şi   gestionarea   31 martie 1983.                ceste  locuri  de  o  frumuseţe  Cei  îndrăzneţi  răzbesc  toa­  Ei  au  lucrat  la  imprăşti-
            fondurilor.   Comitetul   Politic   Executiv   a   S-a  apreciat  că,  potrivit  sarcinilor  sta­  sălbatică,  dar  aflate,  in­  te greutăţile.   Iar  Cornel  erea   muşuroaielor,   tăieri
            criticat  sever  înfiinţarea  unor  secţii  con­  bilite  de  Congresul  al  XU-lea,  orientări­  tr-adevăr,  „departe  de  lu­  Stănilă  este  un  asemenea   de   tufărişuri   şi   amena­
            trar  prevederilor  Legii  nr.  7/1971,  care  nu   lor   şi   indicaţiilor   date   de   tovarăşul   mea dezlănţuită", nu vom  om.   jarea adăposturilor.
            permite  funcţionarea  unor  astfel  de  uni­  Nicoiae   Ceauşescu,  organele  şi  organiza­
            tăţi  profilate  exclusiv  pe  consumul  de  ma­  ţiile  de  partid  au  acţionat  permanent  pen­
            terii  primo  şi  materiale  din  fondul  cen­  tru  creşterea  numărului  femeilor  şi  a  pon­                         „ M  a r a t o n l s t u
            tralizat  al  statului,  sau  cu  forţă  de  mun­  derii  lor  în  totalul  cadrelor  care  ocupă
                                                     funcţii  de  răspundere  în  organele  şi  orga­    Ei sînt
            că  provenită  din  alte  localităţi.  Au  fost                                          cei mai buni...       „Ar  fi  ajuns  Avram  Ma-  triază  acolo,  pe  genunchi,
            criticate  cu  fermitate  practicile  aprovizio­  nizaţiile  de  Partid,  de  stat,  în  conducerea           rişca  un  maratonist  de  ma­  şi  in  funcţie  de  importanţă
            nării  cu  materii  prime  şi  materiale  fără   organizaţiilor  de  masă  şi  obşteşti,  a  uni­             re  clasă“  —  a  fost  o  glu­  (telegrame,   recomandate)
                                                                                                    ©
            repartiţii,   nerespectarea   documentaţiilor   tăţilor   economice   şi   instituţiilor   social-   animale : Crescători   de   mă  pe  care  gîndul  şi-a  işi  începe  „plimbarea“.  Pi­
            de  execuţie,  încălcarea  normelor  de  con­  cuituraie.   Ca   urmare,   numărul   femeilor                 permis-o  in  clipa  în  care  nă  seara  tirziu.  Iar  a  doua
            sumuri   la   materiile   prime,   materiale   şi   promovate   în   funcţii-   de   răspundere   a   —   Cornel   Stănilă   apreciam...  din  ochi  zecile  zi...  restanţele.  Şi  mai  e  pă-
            energie,   introducerea   ilegală   în   fabricaţie   crescut  continuu.  In  prezent,  femeile  de­  care  creşte  in  gos­  de  kilometri  ce  leagă  cele  mintul,  care  trebuie  lucrat,
            a  unor  repere,  fără  avizul  centralei  in­  ţin  o  pondere  mai  mare  în  organele  co­  podăria  sa  30  de  oi,   patru  sate  ale  comunei.  mai  sint  vitele  ce  trebuie
                                                    lective  de  conducere,  în  funcţii  de  răs­  trei  vaci,  doi  porci   Poteci  făcute  cu  piciorul,  hrănite, îngrijite...
            dustriale  de  resort,  livrarea  unor  piese  de   pundere,  mai  ales  în  sectoarele  în  caro   şi trei cai ;  cărări  ce  urcă  dealuri  a-
            calitate   necorespunzătoare,   formarea   unor   ocupă  un  loc  important  în  totalul  perso­              brupte  pentru  a  se  cufun­  De  ani  Şi  ani  Avram  Ma­
            stocuri  do  produse  fără  desfacere.  Critici   nalului muncitor.                     —    Aron   Bistrian   da  apoi  in  văi  adinei  şi   rişca  bate  cu  piciorul  cără­
            severe  au  fost  adresate  cu  privire  la  aba­                                      are  în  ogradă  45  de                        rile  ce  leagă  intre  ele  sa­
            terile   înregistrate   în   stabilirea   preţurilor   Comitetul   Politic   Executiv   consideră,   oi,   două   vaci,   trei   iarăşi...  Da,  acestea  sînt   tele  comunei.  Să  ajungă
            unor  produse,  ceea  ce  a  favorizat  produ­  însă,  că  în  unele  sectoare  de  activitate   porci şi doi cai ;  drumurile  pe  care  le  bate   veştile  despre  cei  dragi  cit
                                                                                                                          zilnic,  de  peste  20  de  ani,
            cerea  unor  însemnate  prejudicii  în  dauna   numărul  femeilor  cu  munci  de  răspunde­  —   Viorel  Muntea-   Avram   Marişca,   poştaşul   mai  repede  'la  fiecare  casă.
            avutului  obştesc  şi  însuşirea  ilegală  a  unor   re  nij  se  ridică  la  nivelul  sarcinilor  şi  al   nu  —  ţine  40  de  oi,   comunei.  A  ajuns  la  52  de   Si  din  nou  gindul  şi-a  per­
            sume  importante  de  către  unele  persoa­  ponderii  pe  care  ele  o  au  în  sectoarele   două  vaci,  o  junincă,   ani  şi,  probabil,  la  multe   mis  o  glumă:  ce-ar  li  ca
                                                    respective.  Pornind  de  la  aceasta,  s-a  in­
            ne.  S-a  apreciat  că  neajunsurile  consta­                                          doi porci.             zeci  de  mii  de  kilometri  I   şi  cei  care  mai  incurcă  lu­
            tate  s-au  datorat  într-o  mare  măsură  mo­  dicat   ca   organele   şi   organizaţiile   de   ©   Contractanţi   Ia   In  fiecare  zi,  la  ora  prinzu-   crurile,  de  ajunge  o  scri­
            dului   defectuos   în   care   s-a   desfăşurat   partid,  de  stat,  de  masă  şi  obşteşti  să  ac­                                soare  din  Deva  la  Hune­
                                                    ţioneze  în  continuare,  pe  baza  unui  pro­  fondul   centralizat   al   lui  coboară  din  Bătrîna,
            acţiunea  de  organizare,  îndrumare  şi  con­  gram,   pentru   promovarea   unui   număr   statului :       calc  de  un  ceas,  in  Valea   doara  in  două  săptămini,
            trol  din  partea  forurilor  care  aveau  obli­  mai  mare  de  femei  în  funcţii  de  răspun­  —  Aron  Purcar  —   Dobrişoarei,  acolo  unde  are  şi  in  altă  săptămină  de  la
            gaţia  să  asigure  bunul  mers  al  activităţii   dere,  corespunzător  cu  locul  şi  rolul  im­  s-a  angajat  să  pre­  intilnire  cu...  maşina  poştei  poştă  la  destinatar,  să  vină
            productive   a   secţiilor   anexă,   să   urmă­  portant  pe  care  acestea  îl  au  în  produc­  dea  o  vacă,  doi  viţei,   ce  vine  din  Dobra.  la  co­  la...  reciclare  la  Bătrina,  la
            rească   aplicarea   şi   respectarea   strictă   a   ţie,   în   întreaga   activitate   economico-so-   200 1 lapte de vacă ;  respondenţa şi ziarele, le  Avram Marişca ? I
            normelor legale.                        cială.                                          —  Moise  Costea  a
              Comitetul   Politic   Executiv   a   aprobat   în   cadrul   şedinţei,   tovarăşul   Nicoiae   încheiat   contracte
            planul  de  măsuri  menit  să  asigure  dez­  Ceauşescu  a  prezentat  o  informare  cu  pri­  pentru  doi  boi,  un  vi­             tea  în  faptul  că  operator
            voltarea  în  continuare  a  industriei  mici,   vire  Ia  vizita  prietenească  de  lucru  efec­  ţel,  un  porc,  80  1  lap­       era...   poştaşul,   poate   cel
            în  spiritul  indicaţiilor  date  de  conducerea   tuată  în  ţara  noastră  de  tovarăşul  Mitia   te  de  oaie,  400  1  lap­       mai   „prins   cu   treburi**
            partidului,  cerînd  Comitetului  de  Stat  al   Ribicici,   preşedintele   Prezidiului   Comite­  te de vacă ;                       cetăţean   al   comunei.   Ne
            Planificării,   Ministerului   Aprovizionării   tului  Central  al  Uniunii  Comuniştilor  din   —  Cornelia  Herciu   La   capitolul   „Diverse"   bucurăm   că   putem   să-i
            Tehnico-Mţiteriale  şi  Controlului  •  Gospo­  Iugoslavia,   în   fruntea   unei   delegaţii   a   a  contractat  doi  vi­  din   fiecare   adunare   ge­  anunţăm  pe  locuitorii  din
            dăririi   Fondurilor   Fixe   şi   Ministerului   U.C.I., în zilele de 18 şi 19 aprilie.  ţei,  un  porc,  400  1   nerală   a   uteciştilor   din   Bătrîna  că  „problema  cu
            Finanţelor   ca,   împreună   cu   Comitetul   Aprobînd   întru   totul   înţelegerile   stabi­  lapte de vacă.  comună   tinerii   ridicau   filmul"  s-a  rezolvat  !  Sim­
            pentru   Problemele   Consiliilor   gopulare,   lite  cu  prilejul  noului  dialog  româno-iu-                „problema  cu  filmul".  De   plu  :  „misiunea"  de  ope­
                                                                                                                                                  rator  a  fost  preluată,  din
                                                                                                                                      1
            Ministerul   Agriculturii   şi   Industriei   Ali­  goslav   Ia   nivel   înalt,   Comitetul   Politic   © Agricultori :  ce  „problemă*   ?  Pentru   proprie   iniţiativă,   de   u-
            mentare  şi  Uniunea  Centrală  a  Coopera­  Executiv  a  stabilit  măsuri  pentru  trans­  —  Gheorghe  Petric,   că   foarte   rar   locuitorii   nul  dintre  membrii  orga­
            tivelor  de  Producţie,  Achiziţii  şi  Desface­  punerea  lor  în  viaţă,  pentru  amplificarea   din Piatra ;  din  Bătrîna  aveau  posibi­  nizaţiei   comunale   U.T.C.
            rea  Mărfurilor,  să  reanalizeze  în  cel  mai   şi   aprofundarea   continuă   a   relaţiilor   de   —   Cornel  Herciu,   litatea  să  vadă  un  film   Deci,   vizionare   plăcută
            scurt  timp  activitatea  secţiilor  de  produc­  strînsă   prietenie,   solidaritate   şi   colabo­  din Faţa Roşie ;  la   căminul   cultural.   Şi   şi... filme bune !
            ţie  din  industria  mică  şi  prestările  de  ser­  rare   dintre   partidele,   ţările   şi   popoarele   —   Zamfir  Moldo-   aceasta,   în   condiţiile   în
            vicii  către  populaţie,  în  conformitate  cu   noastre.                              van, din Răchiţeaua.   care   sală   corespunzătoare
            obligaţiile  ce  le  revin  privind  producerea   Comitetul   Politic   Executiv   a   rezolvat,              există,   aparatură   de   a-   Rubrică realizată de
            de  bunuri  de  consum,  prin  folosirea  cu   de  asemenea,  probleme  curente  ale  acti­                   semenea... Tot răul stă­     MIRCEA DIACONU
            deosebire a resurselor locale de materii  vităţii de.partid şi de stat.
                       COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei,  Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Tiberiu Istrate (redactor şef). Vasije Pâţan, Nicoiae  Tîrcob
               REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35                Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
                               Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288                       78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
                            TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.                   Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari
                                                                                                                  din întreprinderi şi instituţii.
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97