Page 92 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 92
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 918 • MIERCURI, 27 APRILIE 1983
pag. 4
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC mmrai? • însemnări ®
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. A ® Informaţii •
• Note ®
© Microinterviuri
(Urinare din pag 1) prime şi materiale, dezvoltarea activităţi
lor de recondiţionare a pieselor uzate şi
mar, liceal şi profesional. S-a stabilit ca valorificarea mai intensă a materialelor
din totalul absolvenţilor de opt clase, refolosibile. S-a indicat să se ia măsuri Pe scurt
92,4 la sută să fie cuprinşi în clasa a IX-a pentru respectarea legii privind profilul Ştiaţi despre comuna Bătrîna...
din liceele industriale, agroindustriale şi fiecărei unităţi, funcţionarea numai pe © Pentru predarea a-
silvice şi aproximativ 90 la sută din ele bază de autorizaţie şi numai cu personal ...că este situată în par ...că numărul gospodă nimalelor contractate la
vii clasei a Xl-a să fie pregătiţi în lifcee local, realizarea de produse vandabile, tea vestică a judeţului, în riilor care o compun es fondul de stat locuitorii
cu acelaşi profil. sub controlul organelor financiare, intro munţii Poiana Ruscăi, în te de 127, dintre care comunei Bătrîna nu mai
în scopul îmbunătăţirii pregătirii pro ducerea ordinii în toate unităţile, în ve aşa-numita „zonă a pădu- 98 sînt active ? sînt nevoiţi să se depla
fesionale în meserie a absolvenţilor trep derea aplicării ferme a normelor de con reniIor“, la 40 km de co ...că numărul de locui seze pină la Dobra ; ei
tei I şi a Il-a de liceu, care se încadrea sum, creşterii generale a calităţii produ muna Dobra ? tori este de numai 339? dispun acum de o bază
ză în producţie, se vor lua măsuri pentru selor şi prestaţiilor de servicii. ...că este compusă din proprie de preluare a a-
...că
respectiv
o mai bună organizare şi desfăşurare a Comitetul Politic Executiv a examinat, patru sate — Răchiţea- ţinuturi locuitorii acestor nknalelor, situată în Va
ocupă
cu
se
Piatra,
Bătrîna,
stagiului de practicant, prin elaborarea în continuare, evoluţia populaţiei şi a ua şi Faţa Roşie —, care lea Dobrişoarei, la o dis
unor programe asemănătoare celor după principalelor fenomene demografice, în sînt aşezări situate fie creşterea animalelor, cul tanţă care permite tutu
care sînt instruiţi elevii şcolilor profesio anul 1982. Potrivit datelor statistice, la 1 care pe crestele unor dea tivarea în terase a pă- ror locuitorilor satelor
nale în întreprinderi. ianuarie 1983, numărul populaţiei Româ luri la peste 950 m alti mîntului şi exploatarea componente un acces fa
S-a stabilit ca în anul universitar 1983/ niei era de 22 527 235 locuitori, sporind cu tudine ? lemnului ? vorabil. Propunerile făcute
©
1984 să fie sporit numărul locurilor în în- 102 989 locuitori faţă de 1 ianuarie 1982. de cetăţeni în întîlnirile
văţămîntul superior, seral şi fără frec S-a apreciat faptul că, în 1982, s-a înre cu deputaţii încep să
venţă, asigurîndu-se astfel posibilitatea ca gistrat cea mai scăzută cifră a mortali
tot mai mulţi tineri care lucrează în pro tăţii infantile din istoria ţării. In acelaşi Oameni care cunosc rostul lucrului prindă contur. în locul
Podina
Şindească
numit
ducţie să-şi continue studiile. timp, s-âu exprimat critici cu privire la a fost amenajată o fîn-
Comitetul Politic Executiv a aprobat, reducerea sporului natural, apreciindu-se „Bătrîna ? O comună mi găsi subiecte demne de a- tînă pentru adăpatul a-
de asemenea, numărul burselor ce se vor că aceasta se datoreşte într-o mare mă că, cu puţini locuitori, a- tenţia cititorilor persista nimalelor, o altă aseme
sură existenţei unui număr ridicat de în
acorda în viitorul an şcolar elevilor şi treruperi nejustificate de sarcină. llată undeva departe de... încă. Temerile ne-au fost nea fîntînă fiind în curs
studenţilor, creîndu-se în continuare — în „lumea dezlănţuită", astfel insă repede risipite. Nu fă de realizare în locul cu
Comitetul Politic Executiv a stabilit ca,
spiritul politicii umaniste a partidului şi în perioada care urmează, consiliile popu descria un coleg locurile cusem decît ciţiva paşi cind noscut sub numele de
statului — condiţii tot mai bune de în lare judeţene să acorde o mai mare aten spre care plecasem din Do am intilnit primul „subiect", Plopi. De remarcat că la
văţătură, de muncă şi de viaţă tinere ţie aspectelor demografice, să examineze bra, cu maşina poştei, pe îmbrăcat in straie pădure- construirea acestora, for
tului ţării noastre. lunar problemele de care depind întări drumul forestier ce insoţea neşti, Cornel Stănilă işi co ţa de muncă şi materia
Comitetul Politic Executiv a analizat rea familiei şi creşterea natalităţii. S-a riul in şerpuirea lui printre bora cele 30 de oi „La lele necesare au fost .
raportul cuprinzînd principalele conclu indicat să se ia măsuri pentru îmbună dealurile înalte acoperite moară", acolo unde are şi sigurate pe plan local.
zii rezultate din controlul efectuat asupra tăţirea activităţii Ministerului Sănătăţii, a stina. © Legătura telefonică
activităţii secţiilor industriale anexe de unităţilor inedico-sanitare în vederea asi cu păduri bogate. Am „de „Aici a fost moară ade între Bătrîna şi Dobra a
pe lingă consiliile populare şi unităţile gurării condiţiilor de igienă şi combaterii barcat* după mai bine de vărată pe timpuri“ - ne-a fost restabilită după ce
cooperatiste profilate pe consum de me îmbolnăvirilor, pentru apărarea sănătăţii un ceas de vreme de la spus. „Mai că-i bună şi a- timp de doi ani a lipsit...
tal, cauciuc şi mase plastice. S-a apreciat poporului. De asemenea, s-a cerut medi plecarea din Dobra, timp cum. Trebuie reparată, a- tonul. Este un lucru pen
că prin înfiinţarea şi dezvoltarea acestor cilor, întregului personal medical, să ac in care parcursesem doar ranjată. M-am inţăles cu tru care consiliul popular
unităţi, volumul producţiei a crescut şi ţioneze cu toată fermitatea şi răspunde 30 de kilometri, „La moa primarul, cu Aron Balint, comunal doreşte să trans
s-a diversificat, în ultimii ani, răspun- rea pentru a se pune capăt cu desăvîr- ra" - aşa se numeşte lo s-o fac să umble iară. Să mită şi pe această cale
zînd în măsură sporită solicitărilor popu şire întreruperilor abuzive de sarcină. S-a cul aflat in Valea Dobri- macine boabele oamenilor mulţumiri călduroase lu
laţiei şi marii industrii, fapt ilustrat de subliniat, totodată, însemnătatea intensi şoarei, undeva la... con de pe aici. Puţine, cite-s, crătorilor de la Direcţia
înregistrarea unui ritm mediu de creştere ficării activităţii de educaţie sanitară a fluenţa celor patru drumuri dar tot mai bine decit să judeţeană de poştă şi te
de 8,8 la sută în 1982, faţă de anul an populaţiei, îndeosebi a tineretului, precum care duc in tot atitea sate lecomunicaţii.
®
terior. şi de dezvoltare a conştiinţei necesităţii cite are comuna. „De aici umblăm pină la Dobra. şcolar Incepînd cu anul
curs,
la
în
Faţa
Au fost relevate, în acelaşi timp, apa creşterii mai accentuate a populaţiei, a mai aveţi de urcat pe jos Ştiţi la ce m-am mai gin- Roşie s-a redeschis o
dit ? Să lac rost de un di
riţia unor ilegalităţi în ceea ce priveşte întăririi, şi pe această cale, a forţei na vreo oră şi jumătate pînă şcoală generală pentru
înfiinţarea şi funcţionarea secţiilor anexă, ţiunii noastre socialiste. la Bătrîna", ne-a „încura nam şi să fac şi lumină clasele I—IV.
în aprovizionarea lor cu materii prime şi Comitetul Politic Executiv a dezbătut, jat" şoferul. Dacă-i aşa, a- pentru citeva case care-s © Duminică, 24 aprilie,
materiale, stabilirea şi aplicarea preţuri în continuare, un raport cu privire la mai aproape. Nu că va fi 120 de săteni au partici
lor, în modul de efectuare a plăţii retri promovarea femeilor în funcţii de răs tunci — la deal I ceva ?“. pat la acţiunea de cură
buţiilor, precum şi unele abateri grave pundere în perioada 31 decembrie 1979 — Şi totuşi gîndul că, in a- Da, va fi cu siguranţă. ţare a 40 ha de păşune.
şi dezordine în evidenţa şi gestionarea 31 martie 1983. ceste locuri de o frumuseţe Cei îndrăzneţi răzbesc toa Ei au lucrat la imprăşti-
fondurilor. Comitetul Politic Executiv a S-a apreciat că, potrivit sarcinilor sta sălbatică, dar aflate, in te greutăţile. Iar Cornel erea muşuroaielor, tăieri
criticat sever înfiinţarea unor secţii con bilite de Congresul al XU-lea, orientări tr-adevăr, „departe de lu Stănilă este un asemenea de tufărişuri şi amena
trar prevederilor Legii nr. 7/1971, care nu lor şi indicaţiilor date de tovarăşul mea dezlănţuită", nu vom om. jarea adăposturilor.
permite funcţionarea unor astfel de uni Nicoiae Ceauşescu, organele şi organiza
tăţi profilate exclusiv pe consumul de ma ţiile de partid au acţionat permanent pen
terii primo şi materiale din fondul cen tru creşterea numărului femeilor şi a pon „ M a r a t o n l s t u
tralizat al statului, sau cu forţă de mun derii lor în totalul cadrelor care ocupă
funcţii de răspundere în organele şi orga Ei sînt
că provenită din alte localităţi. Au fost cei mai buni... „Ar fi ajuns Avram Ma- triază acolo, pe genunchi,
criticate cu fermitate practicile aprovizio nizaţiile de Partid, de stat, în conducerea rişca un maratonist de ma şi in funcţie de importanţă
nării cu materii prime şi materiale fără organizaţiilor de masă şi obşteşti, a uni re clasă“ — a fost o glu (telegrame, recomandate)
©
repartiţii, nerespectarea documentaţiilor tăţilor economice şi instituţiilor social- animale : Crescători de mă pe care gîndul şi-a işi începe „plimbarea“. Pi
de execuţie, încălcarea normelor de con cuituraie. Ca urmare, numărul femeilor permis-o in clipa în care nă seara tirziu. Iar a doua
sumuri la materiile prime, materiale şi promovate în funcţii- de răspundere a — Cornel Stănilă apreciam... din ochi zecile zi... restanţele. Şi mai e pă-
energie, introducerea ilegală în fabricaţie crescut continuu. In prezent, femeile de care creşte in gos de kilometri ce leagă cele mintul, care trebuie lucrat,
a unor repere, fără avizul centralei in ţin o pondere mai mare în organele co podăria sa 30 de oi, patru sate ale comunei. mai sint vitele ce trebuie
lective de conducere, în funcţii de răs trei vaci, doi porci Poteci făcute cu piciorul, hrănite, îngrijite...
dustriale de resort, livrarea unor piese de pundere, mai ales în sectoarele în caro şi trei cai ; cărări ce urcă dealuri a-
calitate necorespunzătoare, formarea unor ocupă un loc important în totalul perso brupte pentru a se cufun De ani Şi ani Avram Ma
stocuri do produse fără desfacere. Critici nalului muncitor. — Aron Bistrian da apoi in văi adinei şi rişca bate cu piciorul cără
severe au fost adresate cu privire la aba are în ogradă 45 de rile ce leagă intre ele sa
terile înregistrate în stabilirea preţurilor Comitetul Politic Executiv consideră, oi, două vaci, trei iarăşi... Da, acestea sînt tele comunei. Să ajungă
unor produse, ceea ce a favorizat produ însă, că în unele sectoare de activitate porci şi doi cai ; drumurile pe care le bate veştile despre cei dragi cit
zilnic, de peste 20 de ani,
cerea unor însemnate prejudicii în dauna numărul femeilor cu munci de răspunde — Viorel Muntea- Avram Marişca, poştaşul mai repede 'la fiecare casă.
avutului obştesc şi însuşirea ilegală a unor re nij se ridică la nivelul sarcinilor şi al nu — ţine 40 de oi, comunei. A ajuns la 52 de Si din nou gindul şi-a per
sume importante de către unele persoa ponderii pe care ele o au în sectoarele două vaci, o junincă, ani şi, probabil, la multe mis o glumă: ce-ar li ca
respective. Pornind de la aceasta, s-a in
ne. S-a apreciat că neajunsurile consta doi porci. zeci de mii de kilometri I şi cei care mai incurcă lu
tate s-au datorat într-o mare măsură mo dicat ca organele şi organizaţiile de © Contractanţi Ia In fiecare zi, la ora prinzu- crurile, de ajunge o scri
dului defectuos în care s-a desfăşurat partid, de stat, de masă şi obşteşti să ac soare din Deva la Hune
ţioneze în continuare, pe baza unui pro fondul centralizat al lui coboară din Bătrîna,
acţiunea de organizare, îndrumare şi con gram, pentru promovarea unui număr statului : calc de un ceas, in Valea doara in două săptămini,
trol din partea forurilor care aveau obli mai mare de femei în funcţii de răspun — Aron Purcar — Dobrişoarei, acolo unde are şi in altă săptămină de la
gaţia să asigure bunul mers al activităţii dere, corespunzător cu locul şi rolul im s-a angajat să pre intilnire cu... maşina poştei poştă la destinatar, să vină
productive a secţiilor anexă, să urmă portant pe care acestea îl au în produc dea o vacă, doi viţei, ce vine din Dobra. la co la... reciclare la Bătrina, la
rească aplicarea şi respectarea strictă a ţie, în întreaga activitate economico-so- 200 1 lapte de vacă ; respondenţa şi ziarele, le Avram Marişca ? I
normelor legale. cială. — Moise Costea a
Comitetul Politic Executiv a aprobat în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicoiae încheiat contracte
planul de măsuri menit să asigure dez Ceauşescu a prezentat o informare cu pri pentru doi boi, un vi tea în faptul că operator
voltarea în continuare a industriei mici, vire Ia vizita prietenească de lucru efec ţel, un porc, 80 1 lap era... poştaşul, poate cel
în spiritul indicaţiilor date de conducerea tuată în ţara noastră de tovarăşul Mitia te de oaie, 400 1 lap mai „prins cu treburi**
partidului, cerînd Comitetului de Stat al Ribicici, preşedintele Prezidiului Comite te de vacă ; cetăţean al comunei. Ne
Planificării, Ministerului Aprovizionării tului Central al Uniunii Comuniştilor din — Cornelia Herciu La capitolul „Diverse" bucurăm că putem să-i
Tehnico-Mţiteriale şi Controlului • Gospo Iugoslavia, în fruntea unei delegaţii a a contractat doi vi din fiecare adunare ge anunţăm pe locuitorii din
dăririi Fondurilor Fixe şi Ministerului U.C.I., în zilele de 18 şi 19 aprilie. ţei, un porc, 400 1 nerală a uteciştilor din Bătrîna că „problema cu
Finanţelor ca, împreună cu Comitetul Aprobînd întru totul înţelegerile stabi lapte de vacă. comună tinerii ridicau filmul" s-a rezolvat ! Sim
pentru Problemele Consiliilor gopulare, lite cu prilejul noului dialog româno-iu- „problema cu filmul". De plu : „misiunea" de ope
rator a fost preluată, din
1
Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali goslav Ia nivel înalt, Comitetul Politic © Agricultori : ce „problemă* ? Pentru proprie iniţiativă, de u-
mentare şi Uniunea Centrală a Coopera Executiv a stabilit măsuri pentru trans — Gheorghe Petric, că foarte rar locuitorii nul dintre membrii orga
tivelor de Producţie, Achiziţii şi Desface punerea lor în viaţă, pentru amplificarea din Piatra ; din Bătrîna aveau posibi nizaţiei comunale U.T.C.
rea Mărfurilor, să reanalizeze în cel mai şi aprofundarea continuă a relaţiilor de — Cornel Herciu, litatea să vadă un film Deci, vizionare plăcută
scurt timp activitatea secţiilor de produc strînsă prietenie, solidaritate şi colabo din Faţa Roşie ; la căminul cultural. Şi şi... filme bune !
ţie din industria mică şi prestările de ser rare dintre partidele, ţările şi popoarele — Zamfir Moldo- aceasta, în condiţiile în
vicii către populaţie, în conformitate cu noastre. van, din Răchiţeaua. care sală corespunzătoare
obligaţiile ce le revin privind producerea Comitetul Politic Executiv a rezolvat, există, aparatură de a- Rubrică realizată de
de bunuri de consum, prin folosirea cu de asemenea, probleme curente ale acti semenea... Tot răul stă MIRCEA DIACONU
deosebire a resurselor locale de materii vităţii de.partid şi de stat.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Tiberiu Istrate (redactor şef). Vasije Pâţan, Nicoiae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.