Page 93 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 93
Ir^
O prioritate absolută -
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ!
fgr cărbunele pentru cocs
Din 10 abataje mecani sînt rodul eforturilor con- — La ce lucrări vă refe
zate, mina Lupeni obţine ceptive şi de organizare, riţi, în mod special ?
între-
mobilizarea
pentru
In condiţiile gradului
—
55 la sută din totalul pro
S O C IA L IS M U L venit cuprinse depăşirile 400— al întreprinderii în sarcina rut necesitatea unui meca
productiv
potenţial
!
lui
înalt de mecanizare, a apă
ducţiei de cărbune. Au de
vede
frecvente
mare
această
la
rea creşterii producţiei fi
volum de lucrări la mon
de
întreprindere
cărbune.
Minei
zice
de
tarea, demontarea şi trans
între
plan
Lupeni
îi
revine
complexelor
portul
800 tone pe zi. Şi la pro
metalurgiei,
asigura
în
bataje se obţine, în gene
cestora, cu prilejul dezechi-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C IM ductivitatea muncii în a- de a proporţie covîrşitoare, nizate şl la reparaţiile a-
necesarul de cărbune pen
pării
ral, o medie de 14 tone
abatajelor.
Dorinţa
SI Al C O N S I L I U L U I m 3wkwmnmm m i pe post, iar la unele fron tru cocs şi prin această noastră este de a reduce
tale — cum sînt cele con
duse de brigadierii Mihai
Blaga, Matyus Laszlo, Au
Anul XXXV, nr. 7 919 JOI, 28 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani rel Manda, Paul Grasu,
Pavel Bujor — s-au înre
gistrat chiar „vîrfuri" de
20—23 tone/post. Aceste ni
veluri ilustrează capacita
î IN ÎNTlMPINAREA ZILEI DE 1 MAI tea formaţiilor de lucru
abatajele
din
mecanizate
de a asigura o valorifi
MUNICIPIUL DEVA A ÎNDEPLINIT care cît mai bună a dotă prismă, activitatea mineri timpul destinat acestor lu
lor şi tehnicienilor acestei
PLANUL PE PATRU LUNI rii modeme de care be întreprinderi este stră crări. Am trecut la ame
najarea în subteran a unor
neficiază.
bătută permanent de stră încăperi speciale, unde
Oamenii muncii din unităţile economice ale munici Mecanizarea abatajelor a executăm reparaţiile' utila
piului Deva acţionează cu abnegaţie şi responsabilitate, impus un ritm de lucru dania de a găsi noi căi jelor cu gabarit mare, fără
sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pen mai alert şi la lucrările şi soluţii pentru îmbună să le mai scoatem la su
tăţirea realizărilor.
tru îndeplinirea neabătută a prevederilor Congresului al de deschidere-pregătire. La prafaţă. Prin amenajarea
Xll-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ma deschideri, de pildă, prin — în prezent ne preo acestor camere de repa
terializarea exemplară a îndemnurilor şi orientărilor tova introducerea combinelor de cupă reducerea timpilor raţii, situate chiar în a-
răşului Nicolae Ceauşescu, privind realizarea sarcinilor ce înaintare s-a obţinut du neproductivi, destinaţi lu propierea marilor abataje,
le revin din Planul naţional unic de dezvoltare econo- blarea vitezelor şi chiar crărilor auxiliare din a- şi prin specializarea mun
mico-socială a patriei pe anul 1983. unele recorduri de avan bataje, în favoarea timpi citorilor pe operaţii de lu-
sare, de 150 mi pe lună. lor productivi, ne-a infor
Colectivele muncitoreşti din industria municipiului De
va raportează, in cinstea zilei de 1 Mai, rezultate deose la pregătirea panourilor dir mat recent directorul în !OAN MUSTAŢĂ
bite, îndeplinind înainte de termen sarcinile de plan pa strateie 3 şi 5. treprinderii, ing. Titus
primele patru luni ale anului la producţia marfă şi fizică. Toate aceste realizări Costaehe. (Continuare în pag. a 2-a)
VITEZE DE Bilanţul perioadei înscrie realizarea peste prevederile
AVANSARE RECORD de plan a unei producţii marfă în valoare de 36 milioane
lei, concretizată în însemnate depăşiri ale producţiei fi
Constructorii de pe a- zice, sortimentale. între acestea : 45 milioane kWh ener
menajarea hidroenergetică gie electrică, 6 000 tone minereu de fier marfă, 90 tone Fee conţinuţi Sa
Rîu Mare-Retezat accele de metale neferoase, 21 000 tone ciment, 2 000 tone var,
rează lucrările la aducţiu- diferite materiale de construcţii şi produse alimentare.
nea principală, pe mai Intre unităţile cu cele mai bune rezultate se numără produefia de export
multe fronturi, atît la ex întreprinderile electrocentrale, de lianţi, de materiale de
cavaţii, cit şi Ia beto- construcţii, de reţele electrice, de producţie industriala -in secţiile şi uzinele — Dacă la un singur
nări. Pe tronsonul Va pentru construcţii căi ferate, de morărit şi panificaţie, de Combinatului siderurgic tren de laminare nu se
lea Mare amonte, colec producere a nutreţurilor combinate, exploatările miniere Hunedoara, focul conti respectă tehnologia de fa
tivul şantierului nr. 2 a Deva si Mintia-Vetel. nuu al producţiei pentru bricaţie, la următorul nu
obţinut la lucrări ie de ex export se înteţeşte zi de se mai poate scoate mar
cavaţii o viteză de avan ceputul anului, producţia loan Stănculescu, directo zi. fa. Producţia pentru ex
sare record pe amenajare marfă a fost depăşită cu rul exploatării, sarcinile De la tehnologul sec port este ..ţinută" bine
(de 80 ml). După reali 4,4 la sută, productivi de plan pe luna aprilie ţiei laminoare de sîrmu, în mîini. Cînd laminăm
zările de la începutul tatea muncii marchează o vor fi îndeplinite cu două inginerul Cornel Costea, „export", toţi oamenii
acestei luni, recordul va creştere de 19 la sută zile mai devreme, rapor- am aflat că s-a cerut sînt foarte atenţi la func
fi doborît. Se remarcă faţă de plan, iar la bene tîndu-sc peste prevederi pentru export multă sîr- ţionarea utilajelor, maiş
în mod deosebit în mun ficii se înregistrează o produse fizice în valoare mă dură şi sirmă pentru trii şi şefii de echipă iau
că brigada condusă de depăşire de peste 115 000 de 600 000 Iei. De ase electrozi, oţel-beton şi o- mereu probe spre prele
Mircea Badi. Ritmuri in lei. Se evidenţiază mun menea producţia marfă > I ţel periodic, că partenerii vare, pentru controlul di
tense de lucru au şi citoare cum sînt Viorica se va realiza în propor din străinătate au deve mensional, pentru carac
constructorii de pe Valea Frăţilă, Maria Kereji, ţie de 102,8 Ia sută. De nit foarte pretenţioşi şi teristicile fizico-mecanice.
Mare aval, Ia excavaţii, Doina Diaconi, Ioana Ior- la începutul lunii apri cu toate acestea, pentru Totuşi, si activitatea noas
şi cei care lucrează la dache, Maria Stănciulea, lie şi pînă în prezent, la producţia de anul trecut tră mai suportă îmbună
betonarea radierului. Rodica Rusan, Elena Va- minereu cuprifer sarcini destinată exportului, nu tăţiri. Am putea îmbu
sile. le de plan au fost depă s-a înregistrat nici un re nătăţi în continuare cali
BENEFICII şite cu 1 700 de tone, iar fuz, nici o reclamaţie. Au tatea dacă pe fluxul dc
SUPLIMENTARE REALIZĂRI la minereuri complexe cu crescut exigenţele, însă laminare de la „semifa
Acordînd atenţie deose MERITORII 1000 de tone. Toate a- nici laminatorii nu s-au bricate nr. 1“ s-ar face
bită realizării ritmice a Oamenii muncii de la ceste realizări au fost ob lăsat mai prejos. Au îm o sortare mai riguroasă
producţiei fizice, cît şi Exploatarea minieră Deva ţinute pe fondul unei ac bunătăţit mereu calitatea a ţaglelor. Ar creşte nu Grupul de şantiere hidro
îndeplinirii indicatorilor întîmpină ziua de 1 Mai tivităţi mai eficiente, prin produselor. numai calitatea, ci şi pro tehnice Hiu Marc-aval şi-a
de eficienţă economică, cu rezultate bune în pro reducerea cheltuielilor Cu maistrul laminator ductivitatea muncii noas concentrat la această oră
colectivul Fabricii de în ducţie, care fac cinste totale la 1000 lei pro Trifan- Petric am discu tre. torţe masive dc Ia la prima hi
drocentrală
Ostrovu
călţăminte din Hunedoa acestui harnic colectiv ducţie marfă cu 375 000 tat tocmai despre acest DORIN CORPADE Mie, cu termen de punere
ra înregistrează rezultate muncitoresc. După cum Iei, iar a cheltuielilor aspect al muncii — cali în funcţiune in acest an.
bune în muncă. De la în- ne-a comunicat tovarăşul materiale cu 203 000 Iei. tatea. (Continuare în pag. a 2-o) Foto: AUREL ANCA
„SFATUL
GOSPODARILOR**
Împrospătat
întreţinerea sulf orilor — eu operativitate Gazeta cetăţenească
„Sfatul gospodarilor"
din oraşul Brad a fost
maximă şi ia un nivel agrotehnic superior! aşezată într-un loc de
mare afluenţă dîndu-i-
în această săptămînă dc nuală a sfeclei, lucrare la fertilizare s-au folosit se şi un veşmînt nou,
muncă record pe ogoare,' care s-a încheiat. Printre cantităţi apreciabile de mai atrăgător, dar şi o
în unităţile agricole din cooperatorii care s-au si gunoi de grajd de la gos funcţionalitate mai
Consiliul unic agroindus tuat în fruntea acestei lu podăriile populaţiei. în bună.
trial Geoagiu se acţio crări i-am notat pe Sofia ceea ce priveşte culturile La rubrica „Noutăţi
nează cu forţe sporite Ştefan, Ion Bucur, Irina de plante medicinale, a- juridice" se prezintă
la întreţinerea culturilor, Basarab, Ana Vasiu, Eu- cestea s-au erbicidat pe succint o sinteză a ac
plantatul răsadurilor şi întreaga suprafaţă — 170 telor normative privind
strîngerea furajelor pentru de hectare, urmînd ca la gospodărirea şi înfru
masă-verde, eliberarea te în Consiliu! unic mentă să se înceapă peste
renurilor şi însămînţarea agroindustrial cîteva zile praşila manu museţarea localităţilor,
lor cu culturile planificate. Geoagiu al'. iar la „Oameni şi fap
Iată cîteva aspecte care te", complementar, apar
denotă modul cum s-a or genia Turbăcean, Cornelia în aceste zile — ne-a cetăţeni fotografiaţi la
ganizat munca şi se des Drăgolea şi alţii. relatat vicepreşedintele bi una din acţiuniie de
făşoară acţiunile respec roului executiv al Consi muncă patriotică, ca
tive. Inginerul şef şi preşedin liului popular Romos, Ion expresie a participării
tele unităţii, Mircea Pă- Cunţan —, sînt mobilizaţi
LA PRAŞILA MECANICA trinjan, ne spunea că me la întreţinerea culturilor lor la aplicarea în via
ŞI MANUALA canizatorii Petru Cosmoi, şi cooperatorii din Vaidei, ţă a noilor reglemen
Slmion Nasta şi Zeii HeF- Romoşel şi Pişchinţi, unde tări.
Cooperatorii din Romos man vor trece la întreţi s-a trecut masiv la pră în cadrul rubricii
îşi dovedesc hărnicia şi nerea mecanică a culturi şi tul sfeclei. Cooperatorii „Sfaturi gospodăreşti"
priceperea în muncă prin lor prăşitoare. O atenţie din Pişchinţi au hotărît ca sînt redate în fotogra
modul cum arată culturile, deosebită se acordă între pe 40 de hectare ocupate fii îndeletniciri folosi
atît sub aspectul stadiului ţinerii culturilor intensive cu porumb să cultive in toare, intre care cea de
de dezvoltare, cît şi al de porumb şi cartofi, care tercalat fasole şi dovleci, goblenuri, surprinsă
densităţii şi menţinerii la ocupă 40 de hectare, ac angajîndu-se să efectueze dintr-o recentă expozi
nurilor în stare curată centul fiind pus pe men manual toate lucrările de
Şantierul de construcţii nr. 4 Brad. Aspect dc lucru la de buruieni. în această ţinerea densităţii stabilite întreţinere. ţie organizată la casa
blocul 17, care va avea 32 dc apartamente şi magazine la săptămînă forţele au fost la hectar. Pentru a ob orăşenească de cultură.
parter. Foto: VIRGIL ONOIU concentrate l-a praşila ma ţine recolte cît mal mari, (Continuare in pag. a 2-a}
