Page 98 - Drumul_socialismului_1983_04

pag. 1 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 920

Organizaţia comunală de partid de la şantierul nr. 2 al Tradiţii revoluţionare ale elev;
partid
de
Comitetul
9
9
Trustului judeţean de
acţionează stăruitor pentru construcţii şi-a stator­ muncitorimii hunedorene 15.00 Telex
nicit bunul obicei ca în
fiecare trimestru să se 15,05 Consultaţii
miterea în
înfăptuirea autoaprovizionării întîlnească cu membrii legate de sărbătorirea tul supcrlc
fizică
de partid primiţi în ul­
timii 2—3 ani. 15,23 Emisiune li
mană
Comitetul comunal de vizionării, precum şi de din blocuri, terenuri pen­ O asemenea întîlnire 17.15 Panoramic
partid Teliuc - se află în contractări, achiziţii, de tru grădini de zarzavaturi a avut loc recent, la, zilei de 1 lai 17.35 Tragerea ;
17,40 La volan
plin efort. pentru înfăp­ gospodărire şi celelalte. Am şi legume, suprafaţa tota­ care au participat — pe 17,50 1001 de se,
tuirea sarcinilor ce derivă consacrat realizării aces­ lă însumînd 3 hectare. Su­ lingă cei 41 comunişti Documentele vremii ates­ de poliţie din Petroşani ur­ 20.00 Telejurnal
din principiile autoapro­ tor sarcini plenare ale co­ prafaţa destinată produce­ primiţi în ultimii 3 ani tă pregnant voinţa de luptă mătoarele : „Vă facem cu­ 20.20 Actualitate
că
vizionării teritoriale. Con­ mitetului comunal de rii legumelor şi zarzavatu­ — şi secretarii organi­ a muncitorimii de pe aceste noscut că, cu începere de 20.35 Tradiţii
form programului adoptat partid, sesiuni ale con­ rilor pe comună a cres­ zaţiilor de bază din care meleaguri, dorinţa neînfrin- astăzi, comuniştii vor căuta luptă rev»
clasei
mui
se lucrează cu stăruinţă siliului popular, şedinţe cut eu 30 de hectare faţă tă pentru eliberare socială să răspîndească manifeste în gini din c,
pentru transpunerea în ale biroului comitetului co­ de anul trecut. şi naţională. Sub conduce­ vederea zilei de 1 Mai. Luaţi bătoririi zi
viaţă a obiectivelor econo­ munal de partid, comune în prezent desfăşurăm o rea comuniştilor, manifesta­ măsuri pentru împiedecarea în Român
mice care să asigure creş­ cu biroul executiv al con­ activitate susţinută pentru Întîlnire cy ■ ţiile prilejuite de sărbători­ răspîndirii acestora şi ares­ 20,55 Sub flamr
terea şi diversificarea pro­ siliului, adunări generale creşterea numărului de rea zilei de 1 Mai în cen­ tarea autorilor". Cu toate muncitoare
muzical-co
ducţiei agricole vegetale ale organizaţiilor de bază, animale în gospodăriile trele muncitoreşti hunedo­ măsurile luate, minerii din rar
şi animaliere, în confor­ adunări cetăţeneşti, pe sate, populaţiei. Un număr cres- tinerii membri rene au îmbrăcat diferite Lupeni au stabilit progra­ 21.20 Cadran m
mitate cu cerinţele de deplasări din casă în casă cînd de oameni îşi cum­ forme, care au contribuit la mul de sărbătorire a zilei 21,45 înfrăţiţi ir.
— cîntcce
consum ale populaţiei. ale activului de partid, pără vaci pentru lapte. de partid îmbogăţirea mişcării revo­ de 1 Mai. Dintr-o informare populare
în legătură cu modul în multe alte forme şi mij­ Printre cei care şi-au cum­ luţionare din ţara noastră. a autorităţilor din Lupeni 22.15 Telejurnal
care se acţionează aici loace ale muncii de partid. părat vaci pînă în prezent Mărturiile vremii consem­ reiese că organizarea pro­
purtăm o discuţie cu tova­ — Ce se realizează, efec­ se numără Anica Stănescu, nează că în anul 1923 au gramului de plecare la Sur-
răşul Ioan Vasile, secreta­ tiv, pentru autoaprovizio- secretarul organizaţiei de aceştia fac parte. Li s-a fost daţi în seama parchetu­ duc s-a transformat într-o IgAPSi
rul comitetului comunal de narea comunei 7 vorbit, de această dată,
satul
partid
partid, primarul comunei. — Avem deja cîteva lu­ bază de Elisabeta din Vaida, despre carnetul de lui mai mulţi muncitori care adevărată demonstraţie a BUCUREŞTV,’ 4
Cinciş,
maselor, conduse de comu­
au făcut propagandă cu o-
— Deci, ce s-a întreprins, cruri bune, zicem noi. De partid ca simbol al le­ programul rt'Wn,
cazia zilei de 1 Mai. In ac­
tovarăşe secretar, pentru pildă, pentru prima oară brigadieră la C.A.P. din găturilor trainice cu tul de acuzare se arată: „ ...se nişti, împotriva exploatării. La ordinea zij„:
acelaşi sat, deputată, pen­
Manifestanţii purtau drapele
cultură ; 7,00 )
realizarea sarcinilor pe am semănat 25 hectare cu sionarul Ioan Andrei şi partidul, cu idealurile 7,30 La panoul
care organizaţia comunală cartofi, pe terenurile celor alţii. A crescut şi va mai sale generoase. acuză de delictul de propa­ roşii şi intonau cîntece re­ muncii. Rcaliz:
gandă prevăzut şi pedepsit
de partid, primăria şi le-au 3 cooperative agricole, pre­ creşte numărul oilor şi în alte întîlniri li voluţionare. Organizarea a în cinstea zile
asumat 7 cum şi ale gospodăriilor caprelor. La oi, de pildă, s-a vorbit despre drep­ de art. 172 al cod. pen. fost făcută în aşa fel incit 8.00 Revista 1
Flori de cîntec
— Comitetul comunal de populaţiei. La C.A.P. Te­ avem cu peste 400 mai turile şi îndatoririle fiindcă, cu ocazia sărbătoririi la Bărbătenii de Jos s-au muzică uşoară,
partid şi consiliul popular liuc, în afara sarcinilor multe decît în perioada comuniştilor în muncă, zilei de 1 Mai 1923, muncito­ întîlnlt cu alte grupuri de de ştiri ; 9,05
comunal îşi concep sarci­ de plan, s-a afectat un recensămîntului, la capre în societate şi familie, rii au ţinut o întrunire la caire muncitori din împrejurimi, ascultătorilor •
de ştiri ; n,
nile autoaprovizionării ca hectar pentru legume şi — cu peste 130 de capete. li s-au dat îndemnuri să s-a votat o moţiune şi au continuîndu-şi drumul spre viaţa ■ j,25 At
o acţiune complexă, de zarzavaturi. A crescut des­ înveţe. Şi, se vede că răspîndit printre muncitori Surduc, unde la o anumită 10,50 Partidul,
11.00 Buletin d
primă însemnătate, inte­ tul de bine numărul por­ Creşte, de asemenea, nu­ asemenea îndemnuri sînt manifeste prin care caută să oră pe platou erau pre­ Vreau să ştiu
grată în obiectivele econo- cilor în gospodăriile popu­ mărul oamenilor care soli­ folositoare, urmate cu provoace ura clasei munci­ zenţi muncitorii de la toate tin de ştiri ; i
mico-sociale de largă per­ laţiei. Pe de altă parte, cită loturi pentru casă, luarea aminte. Munci­ toare contra clasei conducă­ minele din Valea Jiului. tc pentru toţi
spectivă, amplificate consi­ cooperaţia a adus pînă în pentru a se stabili în Teliuc. toarea Mihaela Bodo- toare, zicînd despre această Sînt mărturii ca.re au de­ Din comoara
derabil prin recentele de­ prezent 60 de purcei care în ultima vreme am acor­ roncea, calificată în me­ clasă că le face traiul im­ monstrat că avîntul revolu­ 13.00 De la 1
Student club ;
crete adoptate de Consi­ au fost vînduţi populaţiei, dat astfel de loturi cetă­ seria de mecanic de posibil şi crează numai legi ţionar al muncitorimii de tin de ştiri ;
liul de Stat privitoare la iar în curînd vor ihai fi ţenilor Gheorghe Balazsi, utilaje, a înţeles nevoia de încătuşare a muncitorilor, aici nu s-a redus, că după reflector ; 1G,2:
condiţiile creşterii produc­ aduşi alţi 80 de purcei, Alexandru Huruban, Du­ de a învăţa şi, anul tre­ chemînd pe muncitori la lup­ sîngeroasele evenimente de tec nou — fol
poran ; 16,40 C
ţiei agricole, declararea, prin care vom asigura mitru Pleşa şl altora. Ne cut, a dat admitere la tă contra clasei dominatoa­ la Lupeni, din 1929, Partidul conomice ; !
vînzarea şi tăierea anima­ achitarea unei părţi im­ ocupăm, în acelaşi timp, facultatea de economie re". Comunist Român a obţinut de ştiri ; 17,05
lelor, contractări şi achi­ portante din obligaţiile de dezvoltarea bazei fura­ industrială a Universi­ Ziua de 1 Mai 1929 a fost în scurtă vreme rezultate în­ trie ; 17,45 1 E
revoluţiona
ce
ziţii. în acest context de contractări, iar o parte jere, în care scop am cu­ tăţii din Timişoara, a aniversată în condiţiile cri­ semnate in organizarea şi toreşti; 18.00
toate acţiunile pe care va rămîne în gospodăriile răţat şi fertilizat o mare reuşit, iar acum este zei economice şi stării de conducerea maselor munci­ ★ Ştiri; * Ar
le-am întreprins şi le în­ oamenilor pentru îngrăşare suprafaţă de păşuni şi studentă, la fără frec­ spirit protestatare a maselor toare din această regiune. însemnări ; 20
nai ; * Protag
treprindem au caracter cu­ şi tăiere. fîneţe, defrişăm anul a- venţă. Dulgherul Teodor muncitoare, in această pe­ gărclor; * Las
prinzător, ocupîndu-ne si­ Consiliul popular a atri­ cesta 40 hectare de pădu­ Clapa, la rîndul său, rioadă sarcinile de luptă ale Roadele activităţii de orga­ neavoastră; 22,.
23,00 S
oră ;
multan de sarcinile ce ne buit unui important nu­ re slab productivă. este în anul al II-lea la proletariatului erau comple­ nizare desfăşurate de partid operetele lui F
revin pe linia autoapro­ măr de cetăţeni, mai ales Iată doar cîteva acţiuni Institutul de subingi- xe. ,,Pe de o parte trebuie şi-au găsit deplina concre­ 23,30—3,00 Nou
întreprinse de Comitetul neri Hunedoara. să luptăm pentru a ne apă­ tizare în acţiunile revoluţio­
comunal de partid şi Con­ Birourile organizaţii­ ra cuceririle de pînă acum — nare prilejuite de sărbătorile
Angajare deplina siliul popular al comunei lor de bază se îngrijesc scrie un ziar muncitoresc — de la 1 Mai din anii ur­
Teliuc menite să asigure ca tinerii comunişti să iar pe de altă, parte, pen­ mători. în programul zilei
pentru mai mult ciment! realizarea sarcinilor auto­ primească cîte o sar­ tru a cuceri noi reforme şi de 1 Mal 1943, comuniştii DEVA : O
aprovizionării populaţiei. cină de partid, lucru pentru înfăptuirea integrală îndemnau clasa muncitoare tria); Cîniă ,
care îi maturizează şi-i să manifeste prin orice for­ (Arta) ; Hi
(Urmare din pag. 1) cuire în medie cu 40 la CORNEL ARMEANU căleşte. a ideii socialiste", in 1930 Ochi de urs
Izut
sută faţă de anul 1982, masele muncitoare de pe a- mă pentru ieşirea ţării din Cavalerii Expl
gistul);
tentă a instalaţiilor ca­ atelierul fiind în măsură ceste meleaguri aa întîmpi- războiul impus de Germania Capitolul a 1
racterizează şi acest co­ să livreze zilnic între nat 1 Mai cu hotărîrea de a hitleristă, pentru doborî- strnr -
rea regimului dictaturii mili-
şi
lectiv, unde toate liniile 5 500—6 000 tone de ciment. se organiza in vederea lup­ taro-fasciste. Ale'..„..ura Como;
nirea);
de fabricaţie sînt în func­ Firesc, trebuie apreciată tei contra încercării capita­ brie); LUPE
ţiune. Inginerul Victor activitatea colectivelor de liştilor de a ieşi din criză Lupta clasei muncitoare s-a contraatacă -
la mori-făină, cariera de prin înteţirea exploatării ce­ întărit tot mai mult, activi­ (Cultural); V
Bădin, şeful atelierului de argilă şi de calcar, de la lor ce muncesc. tatea desfăşurată de partid pasta (Luccr
expediţii, sublinia că mă­ NEA : Secver
atelierele energetic şi re­ Cu toată reprimarea din în cadrul campaniilor de ANINOASA:
surile luate în scopul mo­ paraţii mecanice. Efortu­ această perioadă, manifes­ 1 Mai a adus o însemnată nâ (Aluncito
dernizării utilajelor de la rile lor comune sînt sub­ tările de împotrivire faţă contribuţie la doborîrea dic­ CÂNI: In si
acest punct de lucru, do­ ordonate unui singur scop: de politica antipopulară a taturii militaro-fasciste, la tul); ORAŞT
seriile I-II (1
tările tehnice suplimentare, realizarea producţiei de claselor dominante demonstra scoaterea României din răz­ latorul mârti
căra);
disciplina şi hărnicia co­ ciment în mod ritmic, în influenţa mereu crescîndă a boiul antisovietic,- la înfăp­ tîlnirea GEOA
(Cas
lectivului au dus la creş­ cantitatea şi la calitatea ' partidului comunist în rîn­ tuirea actului istoric de la HAŢEG : Oi
terea capacităţii de însă- cerută. dul muncitorilor hunedoreni. 23 August 1944, care a des­ BRAZI : F
cu 300 km/
Roadele acestei activităţi nu chis o nouă eră în viaţa Campionul -
a>u întîrziat. La 28 aprilie şi istoria poporului nostru. (Casa de ci
Fabrica
RTA: Aştep
Aspect din secţia creaţie blă-
„Vidra" Orăştie.
Un interval de timp în care puteau nărie. Foto: VIRGIL ONOIU 1931, chestura de poliţie din (Mureşul);
Deva comunica comisariatului Prof. ION FRÂŢILA rea (Lumina
Fuga de aoa
6
fi construite mai multa apartamente <»_ Q _ O _ I B _ 0 — O — o — o — « — o — • a -
(Urmare din pag. 1) suri, care mai grevează
mersul lucrărilor, construc­ CAMPANIA AGRICOLĂ DE P R I M Ă V A R Ă Timpul p
lor de execuţie), în mo­ torii se străduiesc să men­ azi, 2» april
mentul în care am primit ţină ritmul de execuţie caldă, cu oe
planurile pentru fundaţiile din această primă lună a La întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor porar ne.şc
parte a. ii A \
a trei blocuri din an­ celui de al doilea tri­ izolat vor
samblul cu 332 aparta­ mestru. Dacă ritmul este caracter de
mente (etapa a V-a) am bun, şi ne-au convins să participe toţi locuitorii satelor! de descarcă
ir
frecvente
şi trecut la efectuarea să­ constructorii de acest iu- Vîntul va si
păturilor. cru, să vedem cum este vut 20 ha cu rapiţă. Astăzi, sîmbătă şi pînă în prezent în tarlaua din Ţarina de derat, cu in
- Fiindcă a venit vorba calitatea 7 O garanţie pen­ (Urmare din pag. 1) împreună cu colegii Traian am efectuat lucrarea pe 25 Jos erau însă şi porţii ne­ le de scurt
sud
şi
ape
de proiecte, aţi primit în­ tru calitatea lucrărilor Costa şl Nicolae Ţurcaş din cele 40 hectare culti­ lucrate. Conducerea coope­ 40—60 km/c
treaga documentaţie teh- viitoare este faptul că la Cu conştiinciozitate cred că încheiem lucrarea. vate cu sfeclă. Astăzi, aici, rativei are datoria să mo­ rile minime
nico-economică ? apartamentele predate be­ In urma noastră, alţi me­ în tarlaua din Ţarina de bilizeze la această lucrare se între 9
maxim
cele
— Lipsesc doar proiec­ neficiarului şi anul trecut şi răspundere canizatori fertilizează cu Jos, şi în cea de la Brîz- toţi membrii cooperatori. grade, loca)
tele pentru lucrările anexe. şi în primul trimestru, a- îngrăşăminte organice şi nic lucrează la prăşit circa Cooperativa agricolă de sud.
Discutînd cu şeful de lot, cesta nu a avut nimic de C.A.P. Lăpuşnic. Graţie- pregătesc terenul pentru 60 cooperatori. producţie din Roşcani. în neral La munţi
instal
inginerul Nedelco Albu, cu obiectat. Se lucrează deci la Popa, Aurelia Moise, însămînţarea porumbului — Care se dovedesc a fi această primăvară, de fapt mult noros.
maistrul Constantin Rai- cu răspundere, constructo­ Lucreţia Crişovan, Corne­ siloz cei mai harnici 7 ca şi în toamnă, aici s-au şi averse d
cea, am aflat cum sînt rii sînt preocupaţi pentru lia Bolda şi alţi coopera­ făcut lucrări agricole de de descârcă
tul va pre
pregătite la această dată lucrul bine făcut. Şi pen­ tori munceau la plivitul La prăşitul — Saveta Raţ, Elvira Dă- bună calitate. Astfel că cări pînă 1
fronturile pentru aparta­ tru ca această ultimă a- răsadurilor, iar mecaniza­ nilă, Valeria Benea, Simina holdele de grîu şi orz ara­ vest.
Pentru
mentele din planul de firmaţie să aibă suport, torul Adrian Moise la re- sfeclei de zahăr Dănilă şi alţii şi-au prăşit tă frumos, sfecla şi porum­ zile : Vrem i
construcţii al anului 1983. inserăm o întrebare pusă bilonarea cartofilor. Mier­ deja suprafeţele repartiza­ bul au răsărit uniform, stabilă, cu
„I.M.C. Bîrcea să ne li­ de maistrul Raicea şi de curi, 27 aprilie, s-a înche­ Cooperativa agricolă de te, efectuînd o lucrare de promiţînd o recoltă bogată. noros. Vor
vreze panouri mari în rit­ inginerul Albu. Oare din iat rebilonarea cartofilor, producţie din Ilia a fost bună calitate. Emil Mircea, inginerul şef le" şi averi
soţite şi dc
mul de acum şi vom pu­ ce cauză blocurile din oraş iar în grădina de legume printre primele unităţi din Alexe şi Viorica Frenţ, al cooperativei, ne spune! trice, mai
tea menţine un avans în­ continuă să aibă o arhi­ a început praşila celor cinci consiliul unic ce a început Floarea Negrilă, Virgil şi — Toată suprafaţa culti­ no' de der
tre frontul de „roşu" şi tectonică uniformă, de ce hectare cu ceapă. praşila sfeclei de zahăr, Leontina Crişan, Maria vată cu porumb am repar­ fia r/ader
cări
tempe
celelalte lucrări care con­ nu pot fi îmbunătăţite La ferma nr. 6 a I.A.S. urmată de unităţile din Bolea, Melania 1 enea, Lau- tizat-o pe brigăzi şi echipe, vestic, cu '
diţionează darea în folo­ faţadele prin înlocuirea Mintia se muncea cu spor Bretea Mureşană şi Sîrbi. rean şi Patrafina Jurca, în prezent ne ocupăm de peraturti t.
sinţă a blocurilor (ten­ profilului de piatră şi a la recoltarea rapiţei. Meca­ Silvia Ilina, brigadiera de Florea şi Eleonora Margău, mobilizarea la efectuarea şi 13 grai
cuieli, pardoseli, insta­ terasitului cu placaj de nizatorul Pompiliu Popa, cîmp a C.A.P. Ilia, ne Mihai Cîrleşan şi alţi coo­ praşilei manuale, lucrare xime intr
Izolat,
coi
laţii etc.)“. cărămidă ? Chiar ! De ce, ne spune: spune : peratori munceau cu spor pe care, de asemenea, vrem mineaţa.
Chiar cu unele neajun- stimaţi proiectanţi ! — Unitatea noastră a a- — Am început praşila la praşila sfeclei de zahăr. s-o efectuăm de calitate. serviciu: