Page 1 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 1
T r ă i a s c ă 1 M A I - Z i u a s o l i d a r i t ă ţ i i
i n t e r n a ţ i o n a l e a c e l o r o e m u n c e s c !
Marea adunare populară din Capitală
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAi
T o v a r ă ş u l Nicolae patriei, români, maghiari, brantă a dragostei, stimei
Ceauşescu, secretar gene germani şl de alte naţio şi recunoştinţei nutrite de
ral al Partidului Comunist nalităţi, un nou moment toţi fiii pămîntului româ
Român, preşedintele Repu deosebit, prilej de a aduce nesc faţă de revoluţionarul
blicii Socialiste România, un fierbinte omagiu Parti şi conducătorul iubit, to
IJUOEŢVJI HUHEOOftflfll tovarăşa Elena Ceauşescu, dului Comunist Român, varăşul Nicolae Ceauşescu,
ceilalţi tovarăşi din condu continuatorul celor mai care şi-a dedicat întreaga
cerea partidului şi statului, înalte tradiţii revoluţiona viaţă, încă din fragedă ti
au participat, sîmbătă du- re din ţara noastră, care nereţe, cauzei nobile a
pă-amiază, la marea adu a făcut din împlinirea as partidului, patriei şi po
nare populară organizată piraţiilor fundamentale ale porului, luptînd cu abne
de Comitetul municipal poporului român suprema gaţie şi neînfricare împo
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C Bucureşti al P.C.R. în cin raţiune a existenţei sale, triva exploatării şi asu
stea Zilei de 1 Mai. călăuzind destinele naţiu pririi, pentru dreptate so
U L A R J U D E Ţ E A N Sărbătorirea tradiţionalei nii pe drumul glorios şi cială şi naţională* pentru
zi de 1 Mai, zi a primă luminos al libertăţii, dem independenţa, suveranita
verii şi a muncii, a soli nităţii şi progresului, al e-
tea şi înflorirea ţării, pen
darităţii internaţionale a diflcării noii orînduiri so tru bunăstarea şi fericirea
Anul XXXV, nr. 7 922 DUMINICA, 1 MAI 1983 4 pagini - 50 bani celor ce muncesc, a consti cialiste. în acelaşi timp, ea
tuit pentru toţi cetăţenii a prilejuit reafirmarea vi (Continuare in pag. o 4-a)
omanda pentru ex-
I port a sosit la în-
" ceputul lunii aprilie.
Cinstire lYiuncii Era vorba de 15 maşini-u-
nelte cu lanţ pentru lemn.
Termenul de livrare, foar
Pe toate meridianele lu ca harnicului popor român. te scurt: exact o lună şi
mii se sărbătoreşte astăzi La sărbătoarea muncii din jumătate. In mod normal
Ziua muncii. Dreptul la a- acest an colectivele de pro un asemenea lot de uti
ceastă sărbătoare a fost iectanţi şi cercetători pen laje se realizează în mi
obţinut de clasa muncitoa tru cărbune din Petroşani nimum două luni. „Le
re prin lupte şi jertfe. Chiar şi-au înscris cu cinste nu vom putea executa în ter
de aceea, acolo unde ea mele pe lista celor care menul solicitat de parte
. şi-a luat destinele în pro şi-au depăşit planul la ex nerii străini şi de cea mai
priile mîini, cinstirea Zilei port. bună calitate - a fost
de 1 Mai este înnobilată A produce la nivelul ce întrebarea care şi-au
prin faptele oamenilor mun rut şi cu maximum de efi
cii consacrate propulsării cienţă economică a fost cu-
societăţii umane pe noi vînt de ordine pentru side-
culmi ale progresului şi ci rurgiştii Hunedoarei. Nu
vilizaţiei. Aşa se întîmplă s-au dezminţit nici în aceste Examenul
în România socialistă as prime patru luni ale anu
tăzi şi de aproape patru lui 1983. Nici ei nici uni abnegaţiei
decenii, de cînd poporul tăţile C.M.V.J., ale Centra
nostru a devenit liber şi stă- lei minereurilor Deva, „Vîs- muncitoreşti Desen <Ie VJCTOB MUIAU-ESCU
pîn pe destineie sale. coza” Lupeni. Economiile la
Este Ziua muncii în Ro cheltuielile materiale depă
mânia, este Ziua muncii pe şesc, prin aportul decisiv al Adunarea festivă din municipiul Deva
meleaguri hunedorene,- pe celor amintiţi mai sus, ci pus-o conducerea între
meleaguri de istorie, de le fra de 69 milioane lei I prinderii mecanice Orăş
gendă şi de baladă ! Au Astăzi este zi de cinstire tie şi lucrătorii maistrului Ieri, a avut loc la Deva intelectuali, tineri .şi vîrst- populare judeţean şi mu
întîmpinat-o, cinstind-o cu a muncii ! Lucrătorii ogoa Nicolae Rusan, de ia ate adunarea festivă consacra nici. nicipal.
fapte demne de respectul relor pentru care fiecare lierul de prelucrare a tă zilei de 1 Mai, la care Au participat, de aseme Despre însemnătatea săr
nostru minerii de la Petri primăvară înseamnă un nou lemnului. „Da, vom fâce au participat reprezentanţii bătorii tradiţionale a mun
i-a, de la Lupeni, de la ca început, prefaţă la pîinea tot posibilul !“ - s-au an colectivelor de mineri, e- nea, membri ai birourilor citorilor de pretutindeni a
riera Cîmpu lui Neag. care vine, o cinstesc sub gajat comuniştii, ceilalţi Comitetelor judeţean Hune vorbit tovarăşul Gheorghe
soarele darnic al primăve muncitori din atelier. Au nergcticleni, constructori, Vasiu, secretar al Comite
Pină în ziua sărbăto rii pregătind recolta aces lucrători din ramura mate doara şi municipal Deva
rii plusul lor la cărbune urmat ziie de muncă te ale P.C.R., ai comitetelor tului judeţean de partid.
rialelor de construcţii, ţe
cocsificabil sau energe tui an. nace, responsabilă, in ca sătoare, ţărani cooperatori, executive ale consiliilor (Continuare în pag; a 4-a)
tic depăşea 66 400 tone ; Am păşit cu încredere, re lăcătuşii Nicolae Cri-
26 de unităţi din economia laolaltă cu întregul popor şan, Eugen Maniu şi şe-
român în al treilea an al
hunedoreană au întîmpi cincinalului în care, sub con lul echipei losit Curuţ, • Minerii din Lupeni • Colectivul de oameni
nat-o cu depăşiri de peste ducerea înţeleaptă a Parti strungarii loan Buciumari, raportează astăzi, în cin Raport ai muncii de ia Oţelăria
120 milioane lei la planul dului Comunist Român, a Wili Hendel şi vopsitorul stea zilei de 1 Mai, un Siemens Martin I, din
producţiei marfă, pe patru secretarului său general, to loan Codea n-au ştiut ce remarcabil succes în ac muncitoresc C.S. Hunedoara, întîinpi-
luni. Se numără între ele e odihna. Urmarea ? In tivitatea de extracţie. Mo- nă Ziua muncii cu un
varăşul Nicolae Ceauşescu, 30 aprilie, cele 15 maşini
I.M. Barza, I.M. Hunedoara, ne-am propus marele pas unelte „Made in Orăştie- bilizîndu-se puternic în cabil, ceea ce înseamnă în frumos succes în produc
I.E.C Deva, I.L. Deva, „Chi către stadiul de ţară me. România" au fost gata subteran, folosind Ia ca deplinirea angajamentului ţie. Prin întreţineren mai
mica" Orăştie,- „Marmura" diu dezvoltată, aşa cum l-au pentru livrare... Un fapt pacitate maximă moder anual luat în întrecerea bună a cuptoarelor, asi
Simeria, „Tricotaje" Hune prefigurat Congresul al de muncă deosebit, in nele utilaje din dotare, ei socialistă. gurarea unei încărcături
doara. Xll-lea şi Conferinţa Naţio trat de-acum in cotidianul şi-au îndeplinit planul pe • La rîndul lor, mine corespunzătoare şi organi
Exportul de inteligen nală ale partidului, il fa abnegaţiei muncitoreşti, cu luna aprilie înainte de rii din Paroşeni rapor zarea temeinică a muncii
ţă tehnică românească cem prin munca înnobilată care acest colectiv cin termen, reuşind astfel să tează depăşirea sarcinilor pe schimburi, oţelarii hu-
s-a alăturat demult ex de ţelurile noastre, prin steşte 1 Mai 1983. extragă suplimentar de Ia nedoreni au produs peste
portului de valori ma munca cinstită astăzi cu începutul anului 22 000 de plan pe luna aprilie
teriale create prin mun- prisosinţă în România ! MIRCEA LEPĂDATU tone de cărbune cocsifi- eu 1120 tone de cărbune. (Continuare în pag. o 3-a)
Rostim din inimă : întîi de Mai
Viu cuvînt .
Pornit -în zbor
Cit ţine acest eroic pămînt. /
r*ir
întîi de Mai. Floare de pace
Bucurie în geana dimineţii frumoase
Lumina ca un tezaur
Peste ochi creşte şi se revarsă.
Iiilgi de Mai. Sărbătoare a muncii
A libertăţii şi a destinului
A primăverii griului
Iluminlnd peste măreţia patriei
Deschisă viitorului.
M1RON JIC
Vedere de pe bulevardul „Decebal“ din municipiul Deva. Foto: VIRGIL ONOIU
