Page 13 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 13
y
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
REALIZĂRI ALE
MEŞTEŞUGARILOR
Membrii Cooperativei
meşteşugăreşti ..Reteza
tul" din Haţeg şi-au
sporit eforturile, reu
şind să înscrie pe gra
ficul întrecerii noi suc
cese, îndeplinind şi de
păşind planul pe 4 luni
din acest an. La măr
TULUI
ORGAN Al COMITE furi către fondul pieţei
M M i| ţH | -| § m i s-au dat în plus produ
>
se în valoare de 914 000
lei, la producţia marfă
vîndută şi încasată
50 000 lei, iar Ia pro
Anul XXXV, nr. 7 925 JOI, 5 MAI 1983 4 pagini - 50 bani
ducţia netă II 000 Iei,
redueîndu-se în acelaşi
timp cu 36 Iei chel
. . . . . . . . . tuielile la 1 000 lei pro
f CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA ducţie marfă. Cele
<%«£:•:% .*v. s ‘ ' ' ' mai bune realizări le-au
dobîndit unităţile de
Mobilizare generală lenjerie, tîinplărio şi
confecţii
din
piele.
(N1CU SBUCHEA, co
la întreţinerea culturilor ! respondent).
MINEREU EXTRAS
Obţinerea unor recolte 140—150 cooperatori. Ca cooperatorii din Gurasada. SUPLIMENTAR
sporite la hectar la toate urmare, sfecla a fost pră în această unitate este
culturile, în vederea înfăp şită manual pe 35 hectare efectuată praşila manuală IN DECADA RECORD
tuirii neabătute a preve din cele 40 planificate, pe 15 hectare sfeclă din La I.M. Barza, pe
derilor programului de existînd condiţii ca lu 23 planificate. Există con rioada 20-—30 aprilie
autoaprovizionare terito crarea respectivă să fie diţii ca pînă la sfirşitul a.c. a fost declarată de
rială, impune ca zi de zi terminată în cursul zilei acestei săptămîni lucrarea cadă record în produc
I.M. orăştie. Atelierul de tratamente termice. Tratamen-
întreg potenţialul de forţe de azi. Cu bune rezultate să fie finalizată, după cum ţie. Mobilizîndu-se e- tistul Anghei Chircu lucrează la o modernă maşină de că-
umane şi mijloace meca s-a acţionat la C.A.P. Bo- nc-a asigurat tovarăşul xemplar în activitatea lire prin curenţi de înaltă frecvenţă.
nizate să fie folosit cu bîlna, unde au mai rămas Cornel Moisin, secretarul din subteran, minerii
randament maxim Ia între de prăşit 10 hectare din 30 comitetului comunal de zărăndeni au extras în
ţinerea culturilor. Acest stabilite, iar la complexul partid. acele zile 580 tone de
deziderat îşi găseşte cores intercooperatist s-a pră în unităţile Consiliului minereu peste prevede TRANSMISIE DIRECTĂ LA RADIO
pondent în fapte în co şit manual sfecla dc pe 20 unic agroindustrial Haţeg rile planului decadal.
muna Rapoltu Mare. Răs- de hectare. Concomitent eforturile sînt subordo Şl TELEVIZIUNE
punzînd chemării organi cu aceasta s-a terminat nate încheierii grabnice Cele mai bune rezultate
zaţiilor de partid, coope rebilonarea cartofilor. To a praşilei mecanice la le-au obţinut sectoarele Astăzi în jurul orei 14,30, posturile de radio
ratorii, mecanizatorii şi varăşul Augustin Botici, cultura cartofilor. Lucra- Valea Arsului (+320 şi televiziune vor transmite direct ceremonia sosirii
cadrele tehnice se preo secretarul comitetului co rea respectivă a fost ter tone). Musariu I (+ 120 tovarăşului Hu Yaobang, secretar general al Co
cupă cu întreaga răspun munal de partid, ne-a re minată la C.A.P. Haţeg şi tone), Valea Morii (+68 mitetului Central al Partidului Comunist Chinez,
dere de menţinerea cul latat că importante forţe Livadea, iar la Sălaşu do care la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se
turilor în stare curată de sînt mobilizate la efec Jos, Rîu Alb, Sălaşu de tone), Musariu II ş.a. cretar general al Partidului Comunist Român, pre
buruieni, punînd în ace tuarea lucrărilor în legu Sus şi Rîu Bărbat se rea (ADRIANA BENEA, co şedintele Republicii Socialiste România, va efectua
laşi timp accentul pe păs micultura. Paralel cu lizează pc ultimele supra respondentă). o vizită oficială dc prietenie în ţara noastră.
trarea densităţilor stabilite preocuparea pentru valo feţe. Exemplul acestor u-
prin tehnologii. O masivă rificarea legumelor — cea nităţi trebuie urmat no-
concentrare de forţe se pă şi spanac — s-a tre întîrziat şi de către uni-
întîlneşte zilnic la pră- cut la plantarea mecanică ţăţile cu restanţe ia pră Modernizarea fluxului tehnologic imprimă
şitul manual al sfeclei dc a ardeiului în cîmp. şit, cum sînt C.A.P. Sîn-
zahăr. în ultimele zile au Grijă sporită faţă dc
participat la prăşit cîte soarta recoltei dovedesc şi (Continuoie in pag. a 2-a) ritmicitate şi caiitate producţiei
Colectivul Unităţii de bu să-şi cunoască exact sarci veşte respectarea grafice
nuri metalice Brad a în nile de plan lunare şi de- lor de revizii şi reparaţii,
cheiat primul trimestru cu cadale, iar conducătorii a- cît şi a calităţii lucrărilor.
depăşiri de plan la pro telierelor urmăresc zilnic — Ştim că multe din u-
ducţiile fizică şi marfă, iar realizarea planului fizic. tilajcle şi dispozitivele noi
în această lună realizările Decadal, împreună cu bi introduse în fluxul dc pro
se menţin de asemenea roul organizaţiei de partid ducţie sînt concepute şi
bune. Mai exact, de la în realizate aici, prin auto-
dotare. Ce se întreprinde
ceputul anului şi pînă la
zi aici s-au produs peste în acest an la capitolul res
100 000 de umbrele de di Unitatea pectiv ?
ferite tipuri şi aproape de bunuri metalice — Şi în acest an ne pre
44 500 truse şcolare. Brad ocupăm de modernizarea
Inginerul Ioan Faur, şe procesului dc producţie,
ful unităţii, releva cîteva îmbunătăţirea unor tehno
din măsurile tehnico-orga- logii şi realizarea unor dis
nizatorice aplicate în acest şi al grupei sindicale ana pozitive care să contribuie
lizăm realizările în pro la creşterea productivită
an în procesul de produc ducţie şi stabilim măsurile ţii muncii, a calităţii pro
ţia, măsuri ce au contri ce se impun pentru buna duselor, la reducerea' con
buit la realizarea ritmică derulare a activităţii. încă sumurilor materiale şi a
a producţiei fizice, la creş efortului fizic al muncito
terea calităţii produselor, de la începutul anului am rilor. Astfel, prin autodo-
avut grijă să ne asigurăm
în primul rînd — sublinia baza tehnico-materială, toa tare am realizat un dispo
interlocutorul — am insis tă gama de scule, dispozi zitiv de lărgit ţevi, care a
tat ca fiecare formaţie de tive şi verificatoare nece asigurat o creştere a pro
lucru, fiecare muncitor ductivităţii cu circa 20 la
sare procesului tehnologic,
în acelaşi timp am insti sută la operaţia respecti
tuit relaţii ferme, pe bază vă, cit şi o calitate supe
n &ntru mai multe din- ria de probleme de mări ză, grupuri diferenţiale şi directorul tehnic al I.F.E.T., rioară. Dc asemenea, dis
f* tre colectivele de re a capacităţii de trans multe altele. priveşte cu vădită mulţumi de contract, cu colabora pozitivul de îndoit rame
muncă ale între port, executarea rapidă şi „Mecanicul şei" al între ră situaţia realizării planu torii şi furnizorii noştri. O de fierăstrău, realizat tot
prinderii forestiere de ex de bună calitate a unor re prinderii fiind ostiei pus la lui la zi: 6 000 mc masă atenţie deosebită am acor
ploatare şi transport Deva, paraţii la motoare sau sis punct, activitatea de trans lemnoasă livrată peste plan dat activităţii de întreţine MIRCEA LEPĂDATU
primul trimestru al anului temele de transmisie ale port a cunoscut o rapidă beneficiarilor după patru re şi reparaţii a utilajelor
n-a lost prilej de mulţumi mijloacelor de transport şi înviorare. Nu numai cea de luni de activitate. Cea mai din dotare, atît în ce pri (Continuare in pag. a 2-a)
re. Dacă n-a fost prilej altele. Autobasculante de transport la depozitele li mare parte a plusului o al
de mulţumire n-a fost însă mare capacitate, . care nu nele, ci şi cea din parche cătuiesc buştenii de fag şi
nici de lamentări. Cînd au puteau fi exploatate la în te la rampele de încărca stejar pentru derulaj, sor
tras linie şi au văzut că treaga lor capacitate au re. „De-acum să avem ce timent la care întreprinde
au rămas datori faţă de e- rea avea datorii mari faţă
conomia naţională cu di de beneliciarii săi. Cifrele
ferite cantităţi de masă „Secretele“ redresării arată că se va recupera in
lemnoasă, organizaţiile de foarte scurt timp toată res
partid, conducerea I.F.E.T. tanţa la sortimentul buş
şi cele ale subunităţilor sa teni pentru gater, ca şi la
fost amenajate pentru a în căra“ şi-au spus cărăuşii
le au elaborat un program căpea pe ele volume de I.F.E.T.-ului. sortimentul răşinoase pen
chibzuit de măsuri pen material mult mai mari. Şi Dar nici cei de la ex tru celuloză. Prlntr-o ex
tru redresarea situaţiei, ca dacă pînă in urmă cu 2-3 ploatare nu stăteau cu mii- ploatare sistematică s-a
re a fost şi pus în apli luni, pe o maşină de 74 nile in sin. Au apăsat tare reuşit în acest interval să
care. tone se puteau Încărca a- pe accelerator şi colecti se lichideze peste 70 de
Problema cheie a pro bia 6-7 tone, acum cu a- vele sectoarelor Baia de parchete dintre cele pro
ducţiei de material lemnos ceeaşi maşină şi aceeaşi Criş, Dobra şl llia. Frunta puse pentru lichidare. Exis
era transportul. Prin efort cantitate de combustibil se şii anului trecut, între care tă vreun secret in această
propriu şi în timp scurt co transportă un volum mult formaţia lui Moise Ciucu- spectaculoasă redresare ?
lectivul de la atelierul din mai mare de masă lemnoa lescu, ale lui Teodor Po- Nu. Gîndirea şi acţiunea
Haţeg al U.M.T.C.F., in să. S-a amenajat o linie pescu, Ioan Curcan, Sabin oamenilor, neimpăcarea lor
frunte cu maistrul Dorin de reparaţii generale pen Voica, Ioan Hoinaru sau şo cu nereuşitele sînt izvorul
Boureci, a pus la punct o tru motoare de camion ferul losif Mateiaş nu s-au realizărilor.
serie de amenajări şi do SR 13 şl RD, un atelier de dezminţit nici acum. C.S. Hunedoara. Aspect de la elaborarea oţelului Ia
tări menite să rezolve o se recondiţionat cutii de vite Inginerul Romulus Goţiu, ION CIOCLEI O.S.M. 2.