Page 15 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 15
925 • JOI, 5 MAI 1983 pag. 3
Plenara comună a consiliilor Pentru îmbunătăţirea
i/IZIUME prestaţiilor ® însemnări ©
wwaBa— judeţene ale oamenilor muncii de de servicii
Unităţile de prestări © Informaţii @
viaţă lungă naţionalitate maghiară şi germană
:ial : „Bule- servicii — încălţăminte
aulista" comandă, coroane şi © Note ®
xoral Ieri, a avut loc la Deva a adeziunii oamenilor flori artificiale, repa
animate: Mi- plenara comună a consi muncii maghiari şi. ger raţii ceasuri, optică, • Microinterviuri ®
I mani faţă de întreaga po
populară in- liilor judeţene, ale oameni geamgii, reparaţii ra-
ilă lor muncii de naţionali litică internă şi externă a dio-tv„ coafură şi cos
X OREI 14,30 tate maghiară şi germană, partidului şi statului nos metică, aparţinătoare
nisiunc direc- Oraşul are nevoie de multă, Tinerii
la Aeroportul care a dezbătut sarcinile tru, puternic exprimată de Cooperativei meşteşugă
>nal Otopeni: ce revin consiliilor, tuturor secretarul general al parti reşti „Retezatul" din
a sosirii to- oamenilor muncii maghiari dului, tovarăşul Nicolae Haţeg, au ocupat recent multă frumuseţe - Lenuja Neagu, am
Hu yaobang, * vrea să vă cunoaştem mai
jcneral al Co- şi germani, în cadrul colec Ceauşescu şi la recen spaţii noi la parterul bine. Cine sinteţi dumnea
Central al tivelor muncitoreşti din ta Plenară comună a elegantului ansamblu de Nu de multă vreme, ora Bucura, blocuri cu 170 de
i Comunist consiliilor oamenilor mun şul Uricani are un nou apartamente, mai multe de voastră ?
are, Ia invi- judeţul Hunedoara, pentru locuinţe 17 b din bule primar. cît se prevede în plan. - Cum mă numesc, ştiţi.
v a r ă ş u l u i înfăptuirea obiectivelor şi cii de naţionalitate ma vardul Tudor Vladimi-
:cauşescu, se- sarcinilor adoptate de Con ghiară şi germană din rescu. Odată cu muta - V-am ruga, tovarăşe — Tovarăşe primar, ca Am 21 de ani şi sint de
neral al Parti- România, angajîndu-se să rea acestor secţii în lo primar Cornel Bololoi, în cî locuitor şi prim gospodar meserie mecanic de maşini
lomunist Ro- gresul al Xll-lea şi Con depună eforturi susţinute teva cuvinte, să prezentaţi al oraşului, ce vă nemulţu şi utilaje miniere aici, la
:şcdintele Rc- ferinţa Naţională ale parti caluri moderne, s-a a-
Socialiste Ro pentru realizarea obiecti sigurat pentru fiecare cititorilor noştri gînduri şi meşte, ce nu vă place în Cariera Cimpu lui Neag,
ia efectua o dului. velor economirco-sociale ce activitate mobilier adec preocupări, dorinţe, năzuin Uricani ? unde muncesc de 2 ani de
dală în ţara Plenara s-a constituit revin judeţului nostim în vat. ţe pe care oamenii oraşu — Şi aici sînt cîteva lu zile.
într-o caldă manifestare 1983, în întregul cincinal. lui vi le-au făcut cunoscu cruri de spus. Avem oa - Am aflat de la colegii
aiului, şcoală te, pe care dumneavoastră meni harnici, ca-n tot lo
at cul. în primăvara aceasta, dv. că acum sinteţi singura
ca creatoare, • Festivalul cultural- începînd din 9 mai, gaz Ie consideraţi acum în ac sondoriţă din carieră şi cu
! perenităţii educativ „Cîntecele Stre- dele prestigiosului colec tualitate, necesare de îm cu ei am plantat 800 de
revoluţionare, plinit. pomi, 1 500 de arbori şi ar nimic mai prejos decit toţi
tar prilejuit iului“ a ajuns la cea de-a tiv al Teatrului de co buşti, am amenajat alte
nirea a 165 X-a ediţie. Organizat de medie din Bucureşti, care — Aş începe prin a vă ceilalţi sondori.
B la naşterea Consiliul orăşenesc al va prezenta piesa „Arma spune două vorbe despre două hectare şi jumătate - Hm ! Mă cam laudă
Marx de zonă verde, am „depo
tineretului sindicatelor, Comitetul o- secretă a lui Arhimede", coordonatele dezvoltării a- zitat" 10 000 mc de pămînt colegii mei. Nu ştiu chiar
seri A răşenesc de cultură şi e- mişoara, s-a bucurat de o de Dumitru Solomon. Ac şezării noastre de acum şi
1 ducaţie socialistă şi Co caldă primire. De relevat tori de renume ai scenei în perspectivă, pentru că în gropile care mai exis totul despre toreza pe ca
e din reali- măiestria interpretării la tau pe aici. Orice trecători re lucrez şi nici la depa
ortaje, inter- mitetul orăşenesc al româneşti — Silviu Stăn- temelia devenirii Uricaniu- prin Uricani poate sesiza
latări, trans- U.T.C. Simeria, festivalul pian a profesoarei Delia culescu, Ştefan Tapalagă, lui, de la sfîrşitul acestui narea utilajului nu mă pri
(irecte, mu- din actuala ediţie, struc Brilinsky, din Deva, care Aurel Giurumia, Dumitru cincinal, se pune acum. A- faptul că am pus pe mar cep aşa ca ei. Acum am
turat pe manifestări teh- s-a integrat cu sensibili ginile spaţiilor verzi tăbli
stic: „27 de Rucăreanu şi mulţi alţii cum, cînd oraşul, cu toată ţe pe care stă scris: „Nu început să mai învăţ de la
remieră pe nico-ştiinţifice, de educa tate în ansamblul forma — vor onora distribuţia vîrsta sa, se află din nou rupeţi florile". Numai că,
ţie politică, patriotică, ţiei timişorene (conducă piesei. La Petrila se va în stadiul de şantier. Con din păcate, florile nu sînt cei din echipa de „servi
juridică şi pe întreceri torul formaţiei, Ludovic organiza şi un spectacol struim. Avem de clădit pînă atîtea cîte ar trebui într-o ce". Mi-ar place, după ce
artistice, a debutat cu Truţiu — vioară, şi Du gen „Dialog cu publicul", în anul 1985, 3 000 de a- voi termina şi cursul de
succes duminică. Luni şi mitru Săvescu — violon realizat de actorii acestui partamente pe care, cu si aşezare minerească, în calificare în utilaj greu, să
marţi au fost zile pline; cel, sint cadre didactice teatru, printre care şi Ste guranţă le vom face. lată: tr-un oraş unde minerul
dezbaterea „Folosirea efi care au funcţionat la De la Popescu şi Ion Lucian. numai în acest an vom înăl are nevoie de mult, mult mă pot descurca singură cu
cientă a capacităţilor de va). (Corneliu Bugariu, defecţiunile ce mai apar
I : 6,00 Ra- corespondent). • „Agora" 77. Sebas- ţa blocuri în tînărul cartier frumos ! din cind în cînd la maşină,
limincţii; 6,30 producţie, creşterea indi
ei in agricul- cilor de utilizare a ma o „Cîntecele Ruscăi“. tian Dina (cu editorialul pentru că, ştiţi, una e să
iojumai; 7,30 şinilor, utilajelor şi in Casa de cultură din Hu „România şi problemele te aşezi pe lorezâ şi să
e onoare al nedoara a fost prezentă mari ale contemporanei Am aflat, vă informăm iaci găurile de puşcare şi
evista presei; stalaţiilor din dotare",
melodiilor ; simpozionul „Implicaţiile cu spectacolul folcloric tăţii"), Felicia Neag, Ti- altceva e atunci cînd iţi
e ştiri; 9,05 dezvoltării ştiinţei şi teh „Cîntecele Ruscăi" la clu beriu Vanca, Ionel Gol- o La I.M. Uricani se hectare au intrat în cir îngrijeşti singură utilajul,
icultătorilor ; bul „Minerul" din Ghe- lucrează, în prezent, la cuitul agricol.
le ştiri; 10,05 nicii în desfăşurarea ac cea, Dumitru Ciur, Sorin ştii să-i alini... „suferinţele",
itivalului na- tivităţii de transport", lari şi în satul Ruda. Costina, Eli Oprişa, Vir- terminarea montajului şi o Cele 100 de femei de să-i descoperi hibele.
a României"; prezentarea cărţii „Trans Două spectacole pentru gil Trufaşu, Emilian Re- începerea probelor unui la Secţia cuarţ Uricani,
corale; 11,00 port feroviar, funcţiona minerii din Poiana Rus dovici, Marin Stan, Geor- mare complex mecanizat, care prin munca lor mi - Sinteţi foarte tinără.
ri; 11,05 Sin- Şi, ca dumneavoastră aici,
larclui; 11,35 re, dezvoltare, eficienţă" căi, în care folclorul lo geta Bodiciu, Traian Bos- care va ajuta după pune găloasă trebuie să dea pe şantier, sint o mulţime
)0 Buletin de de S. Raicu şi Gh. Ma cal a căpătat, prin artiş rea sa în funcţiune, ca pi’oducţie de cea mai bu
>in comoara şala — au fost cîteva din tii hunedoreni, valorile doc şi alţi şapte colabo cea 60 la sută din producţia nă calitate, sînt, de pu de oameni. După termina
1,15 Magazin artei populare autentice. ratori statornici ai revis rea lucrului ce posibilităţi
c; 12,45 A- reuşitele acestor zile. tei cu public „Agora" din minei să fie exploatată ţin timp, beneficiarele u- de recreere, de distracţie
idio-tv.; 16,00 e Concertul de muzică o Teatrul de comedie mecanizat. nor optime condiţii de lu
•i; 16,05 Mu- de cameră, susţinut la din Capitală — în jude Brad, au făcut din nr. 77 cru: acoperirea benzii de au tinerii ?
romănească ; al acesteia o manifestare ® Cele mai bune rezul - Mergem adesea la Va
dicului; 16,20 Casa de cultură din Deva ţul nostru. Trei oraşe hu- tate înregistrate în cursul transjoort a materiei pri
poran; 16,30 de cvartetul Filarmonicii nedorenc — Deva, Petro culturală de largă au lunii de-abia sfîrşite a- me, amenajarea noilor lea de Peşti şi la cabana
nomică; 17,00 de stat „Banatul" din Ti- şani şi Petrila — vor fi, dienţă. parţin brigăzilor de mi grupuri sanitare sînt cî Cimpu lui Neag. Mai nou,
i; 17,05 Ke- om auzit că se vor orga
r , 17,35 Te neri conduse de Ilie Amo- teva dintre îmbunătăţi-
, patria mea răriţei, care a dat 3 000 î’ile aduse. niza selecţii în vederea în
uzical; 18,00 tone de cărbune peste ® în decursul lunii a- chegării unei brigăzi artis
45 Radiojur- pi-ilie, efectivul ufecişti- tice a carierei, că vor re
idlocenaclu ; plan şi a lui Victor Me-
o oră; 23,00 zambrovschi, care a rea lor din oraşul Uricani a începe activităţile culturale,
. op. 5 ,,P r ' FÂFTE DIN INSTANŢĂ lizat succese deosebite la sporit cu aproape 100 de că, laolaltă cu comitetul
oneşti" noi membri.
,30—5,00 Nou activitatea de pregătire. sindicatului, organizaţia
o Prin acţiuni de gos • Pe data de 30 apri noastră de tineret va tace
„LECŢIA" NU l-A FOLOSIT o lună de zile îşi asiguraseră un venit de podărire şi bună îngriji lie, în cartierul Bucura să renască acţiunea de va-
peste 7 000 lei de fiecare ! Fără să trans re a unor terenuri nefo a fost deschis un nou lorificare a folclorului to
IA ™ Suferise o condamnare de un an închi pire. Numai că nici ulciorul nu merge de losite ale Uricaniului, în spaţiu comercial, care va cai, bine cunoscut şi mult
soare pe care o executase prin muncâ multe ori la apă. Timp de patru ani de această primăvară 25 de prezenta şi desface pen îndrăgit de colegii mei, oa
corecţionalâ. Cind i s-a dat această formă aici înainte au ocupaţie. tru populaţie produse a-
ipâtul liniei
aţiu (Arta); de executare, i s-a oferit, de fapt, o şansă groalimentare. meni ai locului.
Marea eva- să poată reintra în lume fără a fi făcut VICTIMA PUTEA SĂ-I FIE BUNICĂ
I-II (Flacă-
line (Side- cunoştinţă cu regimul penitenciarelor. So
sul din Ro- cietatea investise, deci, în el o doză de Kasler Arcadie, din Deva, este tatăl unui
I-II (Arta); încredere şi „lecţia" pe care o primise tre băieţel. Nefericit copii cu un asemenea La închiderea rubricii
iedone afri- 0 Pe urmele unei note.
! I-II (Uni- buia să-i folosească. Dar nu i-a folosit Ia tată ! Încadrat în muncă nu era, dar nici mat de colegii şi elevii săi,
adare —- se- nimic. Era încadrat ca îngrijitor de animale infractor nu era încă. A făcut şi pasul a- în precedenta noastră ru i-a apărut acum, de citeva
S T oiembrie) ; la CA.P. Cristur şi putea să-şi desfăşoare cesta. A observat el că într-o clădire de brică „Uricani — actua zile o carte, un roman pe
n de Bucu- lităţi" scriam: „Terenul
; VULCAN: liniştit activitatea ani îndelungaţi. N-a vrut pe strada Gheorghe Lazăr locuieşte o fe care mai mulţi dintre noi
40 de hoţi să fie aşa ! A intrat pe ascuns, ca un hoţ meie în vîrstă, singură. S-a prezentat ia fertil din spatele noilor l-am citit şi, chiar de nu
)NEA: Prie- ce era, în casa unui cetăţean din sat şi a ea ca lucrător la G.I.G.C.L., cere avea blocuri date recent în fo sintem critici literari, zicem
! PETRILA: losinţă este „cultivat" cu
uncitoresc); şterpelit un radiocasetofon. „Isprava" i-a nevoie de nişte planuri de casă lăsate Ia că este bun".
ic o — serii- adus o condamnare de un an şi şase dînsa de un constructor. într-un moment sîrme pentru întins hai Pornind de la această
li\); BRAD: luni şi, astfel, Ion Furdui, băiat tînăr, de nele spălate".
ificamnat pe de neatenţie a înfundat-o la gură şi i-a Iată, la nici o lună de ştire şi... invitaţia de-a sem
(Steaua ro- nici 30 de ani, a ajuns la puşcărie. nala noua apariţie edito
ZA: Ultima smuls cerceii de aur din urechi, apoi a la apariţia notei, în lo rială, romanul „Oraşul", al
ful) ; ORAŞ- FĂRĂ OCUPAŢIE batjocorit-o. La plecare i-a furat şi un case- cul mai sus amintit, mîi-
îtronlc (Pa- nile gospodarilor n-au Iul Gheorghe Truţă, am a-
9aj pentru c tofon. Opt ani de închisoare i-au adus fap flat despre autorul cărţii
. a t t a) ; Sereş Pali, din Vulcan, n-avea nici o mai lăsat să se întreva
Două sem- tele sale odioase. Şi nici un om cinstit nu dă nici o urmă a nefdo că este un tînăr şi apre
?eaţă (Casa ocupaţie. Avea în schimb cazierul încărcat va spune că e mult. sirii eficiente a terenu ciat profesor de... matema
ATEG: Noi cu povara unei condamnări. Asemenea lui lui fertil. în locul sîrme- tică, unul dintre dascălii
sul Posei-
lAZl: 39 de era şi Vass Dionisie. Lipsa unei îndelet TRAFICANŢII DE VALUTĂ lor au apărut straturi cu Şcolii generale nr. 1 Uri
: Roberto ; legume şi zarzavaturi, cani, un talentat prozator
:m/oră (Ca- niciri utile, ţie şi societăţii, atunci cind eşt grădini bine şi frumos şi un foarte activ conducă
SIMERIA: în plină tinereţe, nu prea te îndeamnă Ca şi în cazurile precedente, nici unul
Îl); ILIA: dintre ei nu avea ocupaţie. Sau, mai bine îngrijite. tor de cenaclu, al cărui
ia); GHE- la meditaţie. Mai cu seamă cind eşti de gj Tovarăşul Ion Mi- nume, „Flori de mină", are
start (Mi- dulcit la trai uşor, fără muncă, [ntr-o seară zis, aveau ocupaţii interzise de lege. Du huţ, secrear al Biroului
mitru Victor Breica, din Deva, făcuse rost, in viaţa culturală a oraşu
au escaladat gardul depozitului de pro executiv al Consiliului lui şi a judeţului un loc
ssssbss&b pe căi ilegale, de valută străină. Bineînţe popular orăşenesc Uri
duse petroliere din Vulcafţ şi au „săltat" bine stabilit.
:AŞ les că dacă o obţinea legal n-avea decît cani, ne spune că în
o butelie de aragaz. Au valorificat-o re localitate există un spaţiu Cind socotisem că avem in cele cîteva rinduri de
să se ducă cu ea la bancă să o schimbe pînă acum, nu facem alt
pede, căci, din păcate, specia chilipir numai bun pentru ame suficiente date şi lapte cu
bil pentru la cursul oficial pe bani româneşti. Dar najarea unei ciupercării. lese, aflate, văzute în Uri ceva decit să semnalăm, cu
1983 : Vre- giilor n-a dispărut în totalitate. Văzînd că cum lucrurile nu stăteau astfel, !-a găsit ca sincera bucurie a lecturii o-
,lzi uşor şl „merge", au mai sărit o dată gardul şi au Ce-i împiedică pe cetă cani, cind credeam deja
eneral fru- „a doua mină" pe Viorel Boldor. Prin a- ţeni să treacă la faptă, încheiată documentarea ferite de romanul amintit,
a fi varia- furat altă butelie. (Ce-or fi păzit în timpul n-ar. fi munca ce-o ne pentru această rubrică, un prezenţa unei noi cărţi in
oros după- cesta a încercat să plaseze mica lui re cesită o asemenea cultu om de-al locului, un om al librării, o carte scrisă de
ilat se vor acesta paznicii ?). în altă seară au sus zervă valutară. încercarea a eşuat repede
de ploaie, tras 15 bidoane din plastic, în valoare de ră, ci... lipsa unui om pri Uricaniului ne-a întrebat : un tînăr prozator a cărui
icărcări e- şi cei doi au fost judecaţi şi condamnaţi; ceput în astfel de pro „N-aveţi în rubrica dum vîrsfă este de doar 25 de
va sufla 2 693 lei. Şi cum pofta vine mîncînd, s-au bleme. Rugîndu-ne să neavoastră puţin spaţiu şi
ord-est şi mai strecurat printr-un geam într-o magazie primul ia trei ani închisoare, iar cel de ani.
ile jr inime al doilea, misitul, la un an şi jumătate. lansăm un „semnal" pen pentru a scrie despre... „O-
intre 6 şi a cooperativei meşteşugăreşti „Straja" din tru găsirea... specialistu raşul“ ? Ştiţi, este o mindrie
iele maxi- lui, credem că el va fi pentru noi, uricănenii, fap Rubrică isolizatâ de
de grade, localitate şi au sustras plasă de sîrmă în Rubrică realizată cu sprijinul
e serviciu valoare de peste 9 000 lei. Reţineţi, în nici Tribunalului judeţean şi recepţionat de cine tre tul că unui prieten de-al CONSTANTA
buie. nostru, un dascăl mult sti POPESCO-CORPADE