Page 18 - Drumul_socialismului_1983_05

paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 926

CONFRUNTĂRI ETICE ■ CONFRUNTĂRI ETICE

Oameni preţuiţi pentru N-au avut cui rămîne.

îndemînare şi perseverenţă Şi-au rămas ai satului...

COPIII DE LA n-avea vreo obligaţi» anu­ în visuri o aveau copiii,
ontarea acestui - Am răspuns cu înţele­ nare a utilajelor laminoru­ NUMĂRUL 14 me faţă de copiii aceştia, căci părinţii în vremea ne­
strung Carusel gere unor urgenţe. Era ne­ lui I. N-am stat pe gin- Atît doar că rămînînd sin­ înţelegerilor lor, n-avuse­
„SC-43", pe ca- voie de roţi dinţate pentru duri. Preţuirea munciP şi întreaga lor istorioara guri (tatăl lor a murit de seră puterea şi vremea s-o
re-l vedeţi aici in atelier, in laminoarele de 800 şi de priceperii mele şi de către este acum doar o sumă de cîţiva ani, mama îi pără­ facă.
plină funcţiune, a necesitat sirmă I. Am fost chemat in­ colegii din schimbul I mi-a amintiri; ale vecinilor, ale sise şi mai din vreme), S-a întâmplat — şi e
eforturi suplimentare din tr-o duminică, apoi in alta. dat aripi. Dorinei şi ale lui Ion Ma- nu-i puteam lăsa fără spri­ dc-a-ntregul adevărat — că
partea oamenilor secţiei Am venit. Şi voi veni ori de ...Dialoguri la locurile lor rincescu, deopotrivă. jin şi nici doar în grija din iulie (cînd vechea lo­
mecanice I a C.S.H. S-a lu­ cite ori va li nevoie pen­ de muncă despre meserie, mătuşii lor, Vitania Falup, cuinţă a fost dărîmată) şi
— S-a întîmplat, şi ade­
crat şi duminica, şi in ore­ tru că-mi iubesc mult me­ eforturi suplimentare şi va­ vărat este — îşi aminteşte femeie bună la suflet dar pînă înspre iarnă, locuito­
le libere, reuşind să-l pu­ seria şi mă simt legat su­ loarea lor morală am pur­ şi dumneaei ou patru co­ rii Ohabei Strei n-au avut
nem in circuitul producţiei fleteşte de colectivul cu tat cu mulţi dintre cei care învăţătoarea Ana Avra- pii. Şi-atunci, cînd în ne­ nici o zi de răgaz, nici o
cu 30 de zile mai devreme care lucrez. Am terminat minuiau cu indeminare mcscu — că Dorina cobora cazul lor, Dorina şi Ion duminică pe care s-o pe­ BUCUREŞTI
decit era planificat. Acum liceul seral in urmă cu 3 strungurile panourilor I şi din cursa ce-o aducea de s-au văzut fără de nimeni treacă în tihnă. Venea iar­ dioprogramul i
la combinat, din Călan,
sintem concentraţi la asam­ ani şi frecventez cu regu­ III ale secţiei. aici, în Ohaba-Strei şi o na şi casa trebuia termi­ La ordinea zi)
blarea unui alt strung Ca­ laritate, joia, invăţămintul Strungarul loan Gostian, pornea înainte, pe lîngă nată. Şi dacă în curiozita­ tură; 7,00 Rad
La panoul c
rusel „SCM-80 N.C.“, pro­ profesional. Vreau să cu­ secretarul organizaţiei de autobuz. De-abia cînd a- tea lui cineva ar vrea să muncii; 8,00 It
dus de întreprinderea me­ nosc tot ce-i legat de me­ partid a schimbului A, ter­ cesta făcea cotu’ se-ntor- însemnări despre un afle despre zilele muncite 8,10 Curierul
canică Roman, lucrare in seria de frezor, tot atit de minase execuţia unor cuzi­ cea şi Dorina din drumul 9.00 Buletin d
Răspundem a
premieră la combinatul hu- neţi şi cruci cardanice ne­ ei, spre casă. Aşa de pră­ caz de solidaritate la această zidire, ar auzi 10.00 Buletin i
nedorean. Avem un colec­ cesare laminorului de 800 pădită le era locuinţa, că-i cum mai toţi locuitorii sa­ Ştiinţa şi vio*
tiv tinâr, oameni pricepuţi, mm şi secţiei a ll-a furna­ umană (I) tului, mare.parte dintre ei folcloric; t
ma ţării;
in plină putere de muncă Valoarea etică le. ,,Este cel mai bun strun­ era fetii ruşine ca oamenii siderurgişti la Călan, s-au ştiri; 11,05 Vr
şi chiar dacă lucrarea-i gar din panoul I al secţiei din autobuz să vadă unde cerut la locurile lor de 11,35 Publicita
şedea ea.
complicată, am convingerea a efortului mecanice" - spun colegii — s-a ştiut că n-au ai cui muncă să lucreze mai mult letin dc ştiri;
tria în gind ş
că-l vani' monta chiar mai despre loan Gostian. Su­ — Se-ntîmpla în zilele fi — i-a luat satul. O trea­ în schimbul III, pentru că, fi comunist, a
curind decit ne-am propus. suplimentar portul unor astfel de afir­ vCrii trecute. De-abia a- bă de felul ăsteia nu e nu-i aşa ? sacrificiile clă­ nar; 12,30 Din
clorului; 12,45
Şeful atelierului Întreţine­ maţii se allâ in indemîna- jungeam acasă de la lu­ chiar floare la ureche. Era dirii casei erau necesare. ră radio-tv. ;
re, Constantin Popescu, ne rea cu care execută lucrări cra, n-apucam bine să vorba de doi copii, fără Să crezi că între cele 36 la 37 15,00 S
vorbea despre oamenii co­ deosebit de pretenţioase mănînc că mă şi pome­ părinţi, trăind într-un adă­ de familii ale aşezării, 16.00 Buletin *
lectivului secţiei cu res­ bine ca şi şeful meu de (şcoala de maiştri absolvi­ neam strigat din drum. Era post şubrezit, (doar din ba­ multe se pricep la con­ Partidul, cono
pect, cu Încrederea pe ca­ echipă, Petru Gostian - tă in anul 1980 şi expe­ unul dintre vecinii mai nii câştigaţi de fată în com­ strucţii, ar fi neadevărat. poporul, pei
16,40 Coordon.
re o are in ei pentru că-i ne spunea Titel Dudă. rienţa de 21 de ani in a- vrednici ca mine cu masa. binat şi din pensia de în­ Ion Muntean, Aurel Hor- ce; 17,00 Bule
Nu trebuia să întreb ce
cunoaşte — pe unii de-o ...Cum aflasem că o a- celaşi loc de muncă, îl a- vrea. Ştiam. Şi-o luam din treţinere a fratelui ei. (Le- descu, Leontin Sinoi, Ion 17,05 Pentru :
Folclor
cont*
viaţă, pe alţii doar de ciţi- nume lucrare, respectiv e- jută să învingă orice ob­ loc. Şi copiii veneau eîteo- ontin Petroescu — delegat Sîntămărian, Anton Cacuci, versuri de • pc
va ani, dar pe care a reu­ xecutarea unor inele de e- stacole), dar şi iniţiativa e- dată la poartă. Nu ziceau sătesc, inginer). fraţii Eugen şi Nicolae Bor­ 18.00 Orele se
şit să-i integreze exigen­ tanşare, este încredinţată xecutării unor piuliţe cu fi­ dei, ceilalţi fraţi, loan şi diojurnal * F
ţelor morale ale colectivu­ exclusiv comunistului loan let trapez, care a necesi­ nimic, sînt tare ruşinoşi, DIN VARĂ Viorel Ocolişan, Ilie Cosma lă * La sttges
O zi într-o c
lui cu tact, cu experienţa Bobora, îl invităm să ne tat efort suplimentar pro­ dar ştiam că veniseră să-i PÎNĂ-N IARNĂ ori Viorel Păduream au gini alese din
unui om care munceşte aici spună cum işi explică a- priu de gindire, voinţă, cu­ văd. Nu-mi mai tihnea NICI O DUMINICĂ mai toate meseriile ce ţin că româneasc;
de peste 35 de ani - intii ceastă mare încredere pe raj. nimic. Copiii n-aveau ca­ în primul rînd de siderur­ Nou stop mus
ca ucenic, apoi ca lăcătuş, care i-o acordă oamenii. ...Oameni care au cres­ să, n-aveau unde să stea. n-a fost duminică gie. Dar atunci cînd a fost
maistru, maistru principal. - Am căpătat experienţă cut oameni, care s-au im­ Şi trebuia să le-o facem. ...Cu astfel de gînduri s-a nevoie de zidari sau dul­
Aşa sîntem noi oamenii de
Şi are motive să fie min- in cei peste 10 ani de cind plicat cu efort de gindire gheri, de zugravi sau tîm-
dru de oamenii săi. Tinerii execut acest gen de inele. si acţiune in cele mai grele aici. Dacă unul are nevoie zidit în timpul verii trecu­ plari, de electricieni, chiar,
Titel Dudă şi Gheorghe Do- Ele cer precizie, îndemîna­ probleme ale secţiei, cişti- de ajutor şi nu ţi—1 cere, te casa cu nr. 14 din O- n-au zis că nu s-ar price­ DEVA: La i
bra lucrează simultan la 11 re, migală, perseverenţă. gind prestigiul întregului te simţi jignit că n-a fă­ haba Strei. O casă intrată pe. S-au apucat de un lu­ Pruncul, petr
maşini de danturat roţi din­ - Este cazul uneori să colectiv, oameni care pun cut-o ! (Anton Cacuei — de acum în rîndul celor­ cru şi l-au terminat. Icnii ( A (Patria)
ţiu
)
r t a
ţate. Intre ei există o con­ veniţi şi in alt schimb ? mai presus de orice mun­ maistru termoenergetic la lalte din sat. Cu două ca­ (Va urma) DOARA : M.
curenţă in adevăratul înţe­ - Mai rar. Nu de mult ca, efortul suplimentar, in- Combinatul s i d e r u r g i c mere şi dependinţe, cu re — seriile
les al cuvintului: care dă am fost solicitat de acasă ţelegîndu-i rosturile, valoa­ „Victoria" Călan). împrejmuire frumoasă, trai­ CONSTANTA ra); Rămin c
rurgistul); Co
drumul mai repede la ma­ de meşterul Viorel Urs. Era rea lui etică în societatea — Nimeni din tot satul nică. O casă pe care doar POPESCU-CORPADE dos — seriile
şină, care lucrează cel mai nevoie urgentă de astfel de noastră. Intoarcc-te şi
mult ? inele pentru buna funcţio­ ESTERA SÎNA te o dată (C
PETROŞANI:
canul — seu
Abdicare de la responsabilitatea părintească rea); Marea t
riile i-ii (7
Atunci cînd opinia publică este în povestea — încă ne­ simţeau această nevoie. „Nu reacţionat ca atare. Un amă­ LUPF.NI: Bun-,
trebe. Şi nu numai seara nu
Cită încărcătură de omenie
tea paternă şi maternă ar fi
ros‘
cultura
terminată în articolul de mai am ştiut că lipseşte dc la nunt este de-a dreptul acuza­ Aii Baba şi c
sus — a celor doi orfani din O- cursuri. Pleca, de acasă şi noi tor in această privinţă. După (Luceafărul); ,
s-a manifestat ca opinie activă haba-Strei ! Asemenea fapte credeam că el merge la şcoa­ comiterea gravului act anti­ mortal (Mineri
SA: Bunul m
lă" — spun părinţii lui Fran-
umplu inimile dc bucurie. Ele
social încriminat de lege ca
sînt purtătoarele unor consi­ cisc-Marinel. „A fost cel mai tîlhărie, Francisc-Marinel, prie­ — seriile 1-r
Se inserase bine. Miile cliii minţii. La un moment Dar era un martor nedo­ derabile valori etice socialiste. bun copil al meu" — afirmă tenul lui Sorinei Iovan, i-a rese); UltlCă
Din păcate însă, la polul o-
de locuitori ai Lupeniului, dat, unul dintre cei doi, rit şi trebuia să tacă. In­ pus al unor astfel de părinţi mama lui Ioan-Sorinel. Credu­ oferit mamei acestuia din urmă neri pentru
zaţul); BRAD
litate, naivitate, lipsă de inte­
oraş mineresc de tradiţie, bărbatul, va dispare. Noi fractorul l-a izbit cu ranga adoptivi se întîlnesc părinţi a- res faţă de ce se întîmplă cu spre vînzare, un ceas, despre — seriile I-Iî
care spunea că este al tată­
se aflau fiecare la rostu­ ştim unde: forţînd grilajul de fier în moalele capului devăraţi, care nu investesc ni­ propriul copil 7 Ce nume pot lui său. O sută de lei cerea şic); ORĂŞTI
rile lor, rosturi pentru a de fier şi fereastra, el a şi viotima nu s-a mai tre­ mic din toate acestea în su­ să poarte asemenea afirma­ copilul pe ceas. Mama -lui lectronic (Pa
ţii 7 Vor fi poate oameni ten­
căror împlinire minerii Lu- dispărut în interiorul se­ zit niciodată. Criminalul şi fletul copiilor lor, mulţumin- taţi să spună : „E uşor să Sorinei Iovan i-a plătit şi l-a chipaj pentr.
du-se cu „casa, masa şi îm­
(Flacăra);
G1
luat. Era ceasul jefuit de fiul
peniului se bucură de res­ diului şantierului. Să ne complicea sa căutau scăpa­ brăcămintea". Restul, acest blamezi atunci cînd nu ştii că său şi de prietenul lui, de la Ziua gloriei i
pectul întregii ţări. La ros­ întoarcem acum la între­ re. Dar uşile şi ferestrele' „rest" hotărîtor nu pentru c- ambii părinţi sînt în serviciu, victima asupra căreia execu­ tură); IIA'J'EC
că lucrează pe schimburi, că...
turi fireşti se afla şi tînă- bările lui Edmund Martin xistenţa copilului ca fiinţă pur etc.“. Vom răspunde că se taseră tilhăria. Dacă tatăl sau Ursa Mare (D;
fizică, ci ca fiinţă socială prin
rul Edmund Martin Regul. Regul. El, după ce s-a în­ erau acum bine păzite de excelenţă — este lăsat pe sea­ numără cu zecile, cu sutele de mama lui Francisc-Marinel Drumul oase)
locatarii alertaţi şi în pri­
Concurs (Cas»
Szilagyi ar fi avut curiozitatea
Rosturile sale fireşti erau tors de la liceu, „avea de mul rînd de fraţii Regul. ma altora — şcoală, loc de mii asemenea familii, dar ca­ să caute măcar o dată în via­ SIMERIA: PI
re nu abdică în nici un fel de
muncă, organizaţii obşteşti.
munca, iar după orele de dus gunoiul" şi „din întîm- Mihai Voinea şi concubina Un asemenea aspect de „res­ la obligaţiile de părinţi. ţă în buzunarele copilului, ar nilor (Mureş u 1
muncă, împlinirea, la li­ plare“, drumul către plat­ sa Dorica Melciu, căci ei ponsabilitate părintească" în­ Şi, în cazul celor doi mi­ fi găsit obiecte despre a că­ venţe (Lumini
ceul seral, a dorinţei de forma de gunoi trecea pe erau, nu mai aveau scăpa­ fierează în rîndurile trimise nori, ceea ce era de prevă­ ror provenienţă copilul nu pu­ Ultimul start
tea să dea altfel de explicaţii
zut, s-a întîmplat. Intr-o sea­
cunoaştere. De acolo se lingă sediul şantierului. re decît în cătuşe şi sub redacţiei, colaboratorul nostru ră din multele seri în care decit cele reale. Mai era ceva
Aurel Botezan, de la Procura­
întorcea cînd atenţia i-a Bănuielile lui se confir­ paza miliţiei. Şi aceasta tura locală Hunedoara. plecau de-acasă fără să sim­ de îndreptat, mai putea fi in­
fost atrasă de ceva ce pă­ mau. Dintre cei doi pe ca- pentru că unui om nu i-a Minorii Szilagyi Francisc-Ma- tă nevoia de a cere voie sau de vocată sinceritatea, nu pentru
rea suspect la sediul şan­ re-i suspecta, unul dispă­ fost — după o zi întreagă rinel şi loan Iovan-Sorinel a-i informa pe părinţi, copiii a păcăli legea ci pentru a a- Timpul pre
erau pînă nu demult elevi ai
vea garanţia că infractorilor
tierului de panouri mari ruse, iar femeia patrula pe de muncă — indiferent ce unui liceu din Călan. Locuiau au comis o tîlhărie. şi au co­ minori încă lc e deschisă ca­ ziua de 6 m
mis-o după ce au consumat
pentru locuinţe aparţinînd lîngă ferestre, numai ochi se întîmplă in jurul lui. pe aceeaşi stradă. Se obişnui­ băuturi alcoolice (au doar 16 lea recuperării fără a face cu­ mea va fi r
rul va fi va.
1 .M.C. Bîrcea. Să-l lăsăm şi urechi. Acuan gospoda­ Autorul omorului deose­ seră cu plecările la vreme de ani 1), după ce plecaseră de noştinţă cu instituţiile de re­ rar noros
însă un moment cu între­ rului grijuliu care ieşise pe bit de grav, ca şi cea pe seară de acasă, fără ca părin­ acasă fără să-i fi întrebat pă­ educare. Dar aşa... cind izolat -
bările lui pe Edmund Mar­ timp de noapte să ducă care şi-a făcut-o complice ţii să-i întrebe unde se duc. rinţii unde se duc ! Indiferenţa şi abdicarea de verse de pk
descărcări cie
tin Regul şi să încercăm gunoiul îi era clar unde sînt după gratii. Ulterior, Şi dacă copiii nu simţeau o- Mai era timp să se îndrepte la responsabilitatea părin­ va sufla m
a pătrunde cu gîndul în dispăruse bărbatul. Era în Edmuncl Martin Regul ’ a- bligaţia să spună, nici părin­ răul făcut, fie şi în ceasul tească numai la astfel de dez­ tensifieări loi
vest şi nord-
clădirea sediului şantieru­ zilele cînd la şantier se plă­ vea să ne spună i ţii nu simţeau nevoia să-i în­ al 12-lea. Dacă responsabilita­ nodăminte pot duce. raturile mini
lui sus amintit, aflat la tea chenzina a Il-a. Cînd — Dacă toţi cetăţenii ar vor fi cuprir
parterul blocului 2 din A- s-a înapoiat cu găleata, proceda aşa, am stîrpi din G grade, iar
tre 15 şl 20
leea Liliacului. Un bărbat dispăruse între zidurile se­ rădăcină răul, indiferent La munte :
şi o femeie cercetează cu diului şi femeia. Edmund cine ar fi autorii lui. Eu roasă. Cer \
după-amiaza,
interes grilajul de fier ce Martin Regul ştia ce are aşa am înţeles manifesta­ vor cădea av*
proteja ferestrele de la un de făcut. A alertat locata­ rea opiniei publice şi aşa însoţite de d>
trice. La
birou anume al şantieru­ rii din bloc, iar între timp am acţionat, nu fără să-mi lapoviţă şi i
asum unele riscuri.
lui. în acest birou, în urmă mama sa eb sesizat miliţia. Fratele său, Ştefan adău­ tul va sufla
intensificări
cu cîtva timp, cineva încă Ce se întîmpla în acest ga : 50—70 km/or
neidentificat, pătrunsese timp între pereţii parteru­ vest.
Pentru urm
prin efracţie şi sustrăsese lui blocului ? Cu o rangă — Eu sînt de mulţi ani Vremea sc v
de fier, spărgătorul încer­ locuitor al Lupeniului. Ştiu tat. Cerul \
o sumă însemnată do bani. că mai sînt în oraş ase­
Despre furtul săvîrşit a- ca să forţeze uşa biroului menea oameni gata să să­ Local vor
de ploaie, în
flaseră şi vecinii din blo­ contabilitate, unde se afla vârşească fărădelegi. Toţi cărcări elcct!
cul 2 din strada Liliacului. dulapul cu banii. Ce nu cetăţenii cinstiţi ai oraşu­ w ...... în zona de ;
te. Vintul '
Printre ei şi familia Regul. ştia, era că, de la prima lui ar trebui să se arate la moderat,
Probabil de aceea privea spargere, conducerea şan­ mereu pregătiţi pentru a-i vestic şi nor
turlle minim
Edmund Martin cu interes, tierului luase măsura de demasca şi pentru a spri­ prinse intre
deşi aparent doar, cu coa­ a-şi pune pază pe timp de jini organele de stat în mai cobori
da ochiului şi în treacăt la noapte la sediu. Pe cind prinderea lor. noapte, iar r
19 şl 25 dc
cele două persoane din faţa răufăcătorul era ocupat cu Atelierul reparaţii maşini electrice C.S.H. Bobinatorii Iuliana Ivovaks şi Nicolae Chiş teorolog <
geamului. Dar să continuăm forţarea uşii, paznicul Ol- ALEXANDRU IOTOVICI, execută lucrări dc foarte bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU Vrasgyak).
investigaţia începută cu o- vedi lozsef l-a surprins. ION CIOCLEI