Page 21 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 21
4.-,* J^. Tlvn*s '
SALA D€ LBCTURĂ
-— _____________________________________________..
Vizita oficială prietenie
PROLETARI DIN POATE ŢĂRILE, UNIŢI^VĂ!î~
in ţara noastră
JUDtTUl HUNEOO&RAb a tovarăşului Hu Yaobang
S O C I A L I S M U L CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Palatul Consiliului de
Stat au continuat, vineri, vitatea însufleţită pe care contribuţie de seamă la
o desfăşoară poporul nos
cauza generală a socialis
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C 6 mai, convorbirile ofi tru, strîns unit în jurul mului, progresului social
ciale între tovarăşul partidului, pentru îndepli şi păcii în lume.
Nicolae Ceauşescu, ' secre nirea integrală a preve Examinînd evoluţia ra
tar general al Partidului derilor planului cincinal, porturilor bilaterale, cei
Comunist Român, preşedin pentru realizarea unei noi doi conducători de partid
tele Republicii Socialiste calităţi a muncii şi a vie au dat o deosebită apre
Anul XXXV, nr. 7 927 SÎMBĂTA, 7 MAI 1983 4 pagini - 50 bani România, şi tovarăşul Hu ţii în toate domeniile, pen ciere relaţiilor româno-
Yaobang, secretar general tru înfăptuirea exemplară chineze, care s-au extins
al Comitetului Central al a hotărîrilor Congresului şi îmbogăţit necontenit în
Partidului Comunist Chi al Xll-lea şi Conferinţei ultimii ani, în spiritul
nez. Naţionale ale P.C.R., pen ideilor şi principiilor so
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl PRIMĂVARĂ La convorbiri au parti tru edificarea societăţii cialismului ştiinţific, pe
cipat persoane oficiale ro socialisto multilateral dez baza deplinei egalităţi în
mâne şi chineze. voltate. drepturi, respectării inde
în cadrul noii runde de La rîndul său, tovarăşul pendenţei şi suveranităţii
în legumicnitură Mobilizare mai activă convorbiri a continuat in Hu Yaobang a prezentat naţionale, neamestecului în
formarea reciprocă cu pri-.
munca entuziastă pe care
treburile interne, avanta
vire la preocupările Parti o depune poporul chinez, jului reciproc şi întrajuto
dului Comunist Român şi sub conducerea partidului, rării tovărăşeşti.
la plantat şi întreţinerea culturilor! Partidului Comunist Chi pentru înfăptuirea politicii determinant în dezvolta
S-a considerat că un rol
nez, la realizările obţinute
trasate de Congresul al
de cele două ţări şi po Xll-lea al P.C. Chinez, rea cu succes a relaţiilor
Legumicultorii din jude în ceea ce priveşte cul rea acestora. Pentru dis poare în construcţia so pentru realizarea obiecti româno-chineze, în apro
ţul nostru sfat confrun tivarea legumelor, preve trugerea buruienilor, care, cialistă. în acelaşi timp au vului propus — de a trans fundarea lor continuă l-au
taţi cu sarcina de a asi derile planului la plan după precipitaţiile căzute fost abordate în continua forma ţara într-um puter avut contactele la nivel
gura obţinerea în acest an în ultima perioadă, au re probleme privind dez nic stat socialist, cu o a- înalt, orientările şi înţele
a unei producţii de peste tare şi însămânţa re sînt voltarea relaţiilor dintre gricultură, industrie şi gerile stabilite cu aceste
realizate în proporţie de condiţii favorabile de dez Partidul Comunist Român ştiinţă moderne, 'cu un ni însemnate prilejuri.
44 000 tone produse, care
să fie livrate la fondul de 75 la sută. In actualitate voltare, se cere interven şi Partidul Comunist Chi vel de trai tot mai ridi A fost evidenţiată, tot
odată, marea importanţă
stat în vederea realizării se află semănatul castra ţia operativă cu praşile nez, dintre Republica So cat. general al pe care o are întărirea
cialistă România şi Repu
Secretarul
obiectivelor din programul veţilor şl fasolei păstăi, manuale, acordîndu-se o blica Populară Chineză, P.C.R. şi secretarul gene conlucrării dintre Partidul
de autoaprovizionare teri acţiune care mai trebuie atenţie deosebită păstră precum şi aspecte ale ac ral al C.C. al P.C. Chi Comunist Român şi Parti
torială. Cunoscînd faptul materializată pe mai mult rii densităţilor prevăzute tualităţii politice interna nez au subliniat că dez dul Comunist Chinez pen
că obţinerea unor recolte de 230 hectare, din cele în tehnologia fiecărei cul ţionale, ale mişcării co voltarea economico-socială tru amplificarea legăturilor
sporite la hectar la toate 980 stabilite. Concomi turi. De asemenea, pe muniste şi muncitoreşti. a celor două ţări, succe prieteneşti dintre ţările şi
l Nicolae
r ă
ş u
T
o v a
culturile de legume este tent cu aceasta este ne terenurile unde apar go Ceauşescu a înfăţişat acti- sele obţinute în construc (Continuare în pag. a 4-a)
ţia socialistă reprezintă o
hotărîtor condiţionată de cesar să fie făcută o mo luri trebuie asigurată com
modul cum este organizată bilizare susţinută a forţe pletarea acestora prin în
şi cum se desfăşoară ac lor şi mijloacelor mecani sămînţare sau plantare. Preocupare responsabilă pentru
tivitatea în ferme în a- zate la plantarea în cîtnp în fiecare fermă este Zi de producţie
ceastă perioadă, cînd tre a ardeiului şi vinetelor. în necesară o preocupare sus utilizarea superioară a componenţilor
buie efectuat un volum ţinută pentru recoltarea
solarii se depun eforturi
însemnat de lucrări, se pentru încheierea plantă şi valorificarea eşalonată, record chimici din gudron
impune ca în toate unită rii pe întreaga suprafaţă conform graficelor înche în urmă cu aproape un rezultate bune în produc
O veste îmbucurătoa
ţile cultivatoare de legu a culturilor respective. iate şi în raport de ce re de la Întreprinderea sfert de veac, la uzina nr. ţie la toţi indicatorii de
1 a Combinatului siderur
me să se muncească fără Un loc de seamă pe a- rinţele consumatorilor, a de lianţi Deva, comu gic Hunedoara, o mînă dc plan. George Marosin, şe
răgaz la plantat şi semă genda legumicultorilor îl spanacului, cepei verzi, sa nicată de tovarăşa Ma oameni harnici şi pricepuţi ful secţiei, a precizat :
— Am început mulţumi
nat, întreţinerea culturilor, deţin lucrările de între latei şi ridichilor de lună. riana Ţermure, din ca s-au profilat pe prelucra tor acest an, cu realizări
irigarea acestora şi valori ţinere a culturilor rădăci- drul biroului producţie.
ficarea produselor de se noase şi timpurii, deoarece Ieri, cimentiştii deveni C. S. HUNEDOARA
zon. se constată îmburuiena- (Continuare în pag. a 2-a) au realizat cel mai
rea gudronului rezultat în care spun multe despre fe
mare spor de producţie
urma cocsificării cărbune lul cum s-a muncit. De
din acest an, depăşin- lui. Misiunea lor consta în pildă, la total produse chi
du-şi sarcinile de plan extragerea principalilor mice distilate din gudron
ale zilei cu peste 2 500 componenţi din gudron, avem o depăşire, în peri
prin distilare, în scopul
tone de ciment. Este o valorificării lor în indus oada trecută din acest an,
de 1 015 tone, iar la prin
realizare frumoasă, care tria chimică de sinteză. De cipalele sortimente fizice
confirmă hotărîrea aces la început, rezultatele au înregistrăm sporuri de
tui colectiv de a atin fost mai mult decît promi producţie după cum ur
ge, în cursul trimestru ţătoare. Anii au trecut, co mează : la smoală +900
lectivul a cîştigat o boga tone, la creozot +41 tone,
lui II, capacitatea pro tă experienţă, a crescut la naftalină +10 tone, la
iectată a instalaţiilor, numeric (150 de lucrători, gudron deshidratat +54 to
de a fabrica mai mult din care jumătate sînt ne. Menţionez că din 10 a-
ciment pentru economia membri de partid), a di prilie secţia este oprită în
vederea executării revizii-
versificat continuu gama
naţională. produselor extrase. LIVIU BRAICA
Secţia „chimic-distilărie-
gudroane“ obţine astăzi (Continuare in pag. o 2-a)
Aspect de la recoltarea ridichilor de lună la Ferma
legumicolă nr. 1 a Asociaţiei horticole Deva.
Foto : VIRGIL ONOIU Inerţia trebuie înlăturată din activitatea
de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile
Simţul datoriei
i
Parcurgem o perioadă de direcţia recuperării resur realizări o primim de la
tamponarea a două tre timp în care se pune cu selor secundare. în perioa tovarăşul Iancu Avram, di
nuri) şi mecanicul asistent
Este plăcut să auzi, să in practică, Pavel Urdaş, acuitate problema creşte da care a trecut de la în rectorul unităţii:
citeşti, să scrii despre oa au frinat la timp, evitind o rii ponderii materialelor ceputul anului, unitatea — Am lărgit reţeaua de
meni care, la locurile lor avarie de proporţii, poate refolosibile în asigurarea şi-a realizat sarcinile de achizitori, am primit un
de muncă, îşi fac datoria o catastrofă. materiilor necesare econo plan, iar la peste 90 la sută sprijin considerabil din
cu înaltă conştiinciozitate miei naţionale. Aceasta din sortimentele planifica partea consiliilor populare Am constatat însă că mul
cu
Împreună
şeful
de
şi răspundere, convinşi că tren, loan Dan, cu lăcătu este condiţionată însă te au fost obţinute depă municipale şi orăşeneşti şi te I.G.C.L.-uri nu au per
aşa trebuie, că aşa este de intensificarea procesu şiri. Dacă la recuperarea a organizaţiilor de pionieri manentizată activitatea de
etic şi onest. şul de revizie Petru Arde- lui de atragere şi valorifi oţelului, fontei, cuprului, din şcoli. însă rezultate recuperare a tuturor ma
Noapte senină de pri lean şi cu călătorii din care în circuitul productiv alamei, bronzului, plumbu bune am obţinut şi prin terialelor refolosibile din
măvară. Este ora 22 şi 10 ~}ren (mineri care mergeau a resurselor refolosibile, lui nu au existat proble amplasarea unor conteine- rampă.
la lucru in schimbul III), au
minute. Trenul mixt nr. 3945 proces care depinde, în me, la hîrtie au fost unele re de hîrtie la blocuri. — De aici am intrat în...
înaintează pe traseul Brad- deblocat repede linia de mare măsură, de soluţio greutăţi. însă printr-o or Pînă acum âm montat 500 greutăţile cu care se con
Valea Fetii. In apropierea bucăţile de stincă şi astfel narea unor probleme lega ganizare mai bună a acti de asemenea recipienţi, iar fruntă întreprinderea ?
kilometrului 23 + 200, s-a trenul a putut trece, ducin- te de dotarea unităţilor vităţii de colectare s-a a- în acest trimestru vom — Nu mai sînt prea
du-i pe oameni la timp la
auzit deodată un vuiet şi specializate cu utilaje, ma juns să se depăşească pla mai amplasa 500 conteine- multe. în perioada trecută,
apoi o bubuitură puternică. treburile lor. şini şi instalaţii necesare nul şi la acest sortiment. re. Am remarcat că la unitatea noastră a fost do
O stincă se prăvălise de la Cind ai simţul datoriei in prelucrării anumitor cate Nu cu mult, cu 2 tone, dar blocurile unde au fost am tată cu o serie de utilaje
locul pe care sta de cine singe, poţi învinge orice gorii de materiale reutili- important este că s-a de plasaţi recipienţi nu se menite să contribuie la
ştie cînd, acoperind calea greutăţi. Şi ceferiştii l-au zabile, de îmbunătăţirea păşit. Dacă privim în ur mai prea găseşte hîrtie a- creşterea productivităţii
ferată cu bucăţi mari de avut intotdeauna. Cazul sistemului de colectare şi mă, în primul trimestru al mestecală la gunoiul me muncii şi a operativităţii
piatră. Personalul de bord prezentat a probat încă o transport. acestui an s-au strîns cu najer. pe fluxurile de producţie:
al trenului mixt a sesizat dată acest lucru. La întreprinderea jude 170 tone mai mult ca în — Totuşi, spre rampele instalaţii pentru balotat
avalanşa. Mecanicul Ale ţeană de recuperare şi va trimestrul I din 1982 şi cu de gunoi ale oraşelor por
xandru Ardelean (care în ION COŢOI, lorificare a materialelor 300 tone în plus faţă de neşte încă destul de mul DORIN CORPADE
urmă cu 10 ani a evitat corespondent refolosibile se acţionează aceeaşi perioadă a anului tă hîrtie.
din ce în ce mai intens in 1981. Explicaţia acestor — Şi metale şi textile. (Continuare in pag. a 2-a)
