Page 22 - Drumul_socialismului_1983_05

oaq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 927 «

m mtMAGi mmmoh PRIMĂVARA Viitorii meseriaşi se pregătesc acum T ELEVI

S8jS®S£»
..LV.-' .
Un nou şi important e- menea, revelatoare. Cei teoretică a completat feri­
xamen al strădaniilor mun­ mai buni s-au dovedit ele­ cit pe cea practică, noţiu­ 11.00 Din marca
Întreţinerea culturilor cii au dat elevii liceelor vii din Baia Mare, dar şi nile privitoare la tehnolo­ patriei — f
industriale şi în această gazdele s^au menţinut... giile şi utilajele din dome­ glorios al j
(Urmate din pag. 1) Vlaicu, Orăştie, Băcia şi lui şi ale plantelor la primăvară, cînd gazda fa­ competitive. Trei premii I niul în care se pregătesc 11,20 Film artist!
ore“.
altele unde s-au înregis­ C.A.P. Rapoltu Mare, A- zei pe minister a concursu­ pe ţară au cucerit elevii elevii, precum şi aspectele 12.10 Ora do mu
Pină acum unităţile culti­ trat unele restanţe ce tre­ sociaţia horticolă Deva, lui pe meserii din două Liceului Industrial din Pe­ legate de calitatea produc­ 13.00 La sfîrşit (
nă
vatoare au livrat pentru buie grabnic recuperate. Sîntandrei şi în alte uni­ domenii de bază — mine­ troşani — Lenuţiu Mălină ţiei şi de măsurile de teh­ ★ Telex
desfacere peste 400 tone O asemenea cerinţă stă şi tăţi. Important este oa rit şi siderurgie — a fost (profil minier), Lucian Pe- nică a securităţii muncii 18,15 Băicoi 7 000
legume. O bună organi­ în faţa legumicultorilor de toate instalaţiile de udare judeţul nostru. 91 de e- trişor şi Vistian Hoalgă fiind bine cunoscute. Ele­ <aj
zare a activităţii la culti­ la C.A.P. Lăsău, Lăpuşnic să funcţioneze Ireproşabil, levi din 20 de licee şi şcoli (electrician de mină). Lo­ vii liceelor industriale de 18.30 Săptămîna.
18,45 1 001 de se’
varea legumelor, întreţi­ şi Bretea Mureşană. astfel incit culturilor, să li profesionale eu profil mi­ curi doi şi trei pe ţară, profil din Tîrgovişte şi Hu­ 10.00 Telejurnal
nerea şi valorificarea a- Legumele fiind mari se asigure condiţii pentru nier din ţară, câştigători ai premii speciale şi men­ nedoara au ocupat primul 19.30 Telcenciclo;
20.00 Film artişti
cestora se întîlneşte în consumatoare de apă, este o creştere viguroasă. In primului loc la întrecerea ţiuni au obţinut Nicolae loc. Hunedorenii au cuce­ au amintiri
fermele Asociaţiei hortico­ necesar ca amenajările această perioadă, venind judeţeană, s-au întâlnit în Rad, Eugen Badea, Marius rit trei locuri I pe ţară, 21,25 Cîntccul
le Deva, ale C.A.P. Rapol- pentru irigaţii să fie in în sprijinul legumiculto­ Valea Jiului, în concursul Mariş (Liceul industrial nr. două locuri II, un premiu care ne-au
toria
tu Mare, Sîntandrei, Si- permanentă stare de func­ rilor, de la fermele de so­ teoretic şi practic al eta­ 1 Deva), Constantin Ni- special şi două menţiuni. 21,55 Telejurnal
meria si altele. Există ţionare. Udările s-au fă­ larii şi sere se livrează pei pe minister. Elevii au coară, Călin Nicolae Boa- Ei se numesc Ioan Boca, 22.10 înşir-te va
însă şi ferme, cum sînt cut cu promptitudine, in răsaduri şi pentru gospo­ venit bine pregătiţi, con- riu (Vulcan), Oliviu Raţ, Rudolf Stolkmeyer, Gheor­ spectacol m
cele ale C.A.P. Aurel raport de cerinţele solu­ dăriile populaţiei. fruntîndu-se cu colegii lor Cristian David (Barza- ghe Stamiu, Remus Zlătior, ristic-corejp
din Petroşani, Deva, Crişcior), Antal Gyula (Lu­ Lucian Tronaru, Adrian
Vulcan, Lupeni, Barza- peni). Dreghin, Vaier Roşea, Va­
fl.u. BOBîmfl Un colectiv ambiţios, animat Crişcior... Uzinele Combinatului si­ ier Atomii. BgADIQ
au
O merituoasă confirmare
Hunedoara
derurgic
Proba practică, desfăşu­ fost locurile de desfăşura­ a bunei pregătiri au ofe­ BUCUREŞTI I
de hotărîrea de a munci tot mai bine rată în atelierele şcoală ale re a probelor practice pen­ rit-o, la faza pe ţară de la dioprogramul di-,
Liceului industrial din Pe­
I.a ordinea zilei
troşani — pentru meseriile tru faza pe minister a Alba Iulia, elevii Liceului tura; 7,00 Radio
La Asociaţia economică pundere şi ne ocupăm cu nele rezultate bune, dar a- de electrician de mină şi concursului pe meserii din industrial nr. 4 Deva — La panoul de
intereooperatistă de la Bo- multă atenţie de ridicarea cestea nu ne mulţumesc. în mecanic maşini şi utilaje metalurgie. 58 de elevi din cu profil de construcţii, muncii; 8,00 RerV
bîlna, planul de predare pregătirii profesionale a 1983 punem accentul, în (el. a XI-a), precum şi la 14 licee şi şcoli profesio­ care au obţinut două pre­ 8,10 Curierul
9.00 Buletin jî®
a laptelui la fondul de stat oamenilor. în cadrul învă- principal, pe două aspecte: nale de profil din ţară mii I — Udo Mario Dan- Audienţa ran"y. îfy
pe patru luni a fost depă­ ţămîntului agrozootehnic asigurarea unei baze fura­ întreprinderea minieră Dîl- s-au întrecut aici în recu­ cea, din clasa a IX-a B, tin de ştiri; . . 1, 0'
şit cu 112 hi. Sigur, la s-au predat opt teme lega­ jere bogate şi realizarea ja, pentru celelalte profile noaşterea materiilor prime, construcţii şi Nicolae Buia literară radio; 10/
baza acestui rezultat stau te strîns de munca intr-o unei selecţii riguroase a a- aflate în concurs — a fost materialelor şi utilajelor (el. a XI-a A — construc­ tre de muzică
strădaniile depuse de co­ unitate zootehnică, de în­ nimalelor reţinute in efec­ un adevărat examen al is­ din siderurgie, în observa­ tor structuri) — şi un pre­ 11.00 Buletin de
lectivul unităţii pentru a grijirea şi furajarea ani­ tiv. cusinţei. Executarea unei rea şi aprecierea desfăşu­ miu III — Luiza Pop (cl. Un univers inti
dan; 11,35 Publi.
realiza o zootehnie moder­ malelor. în ce priveşte preocupa­ lucrări din programa şco­ rării proceselor de fabrica­ a X-a A construcţii). O Buletin de ştiri
nă, eficientă. Preocuparea De altfel, despre calita­ rea pentru asigurarea unei lară de instruire practică, ţie în oţelării şi pe liniile confirmare a interesului cultural: 12,35 1
colectivului s-a orientat, tea colectivului ce mun­ baze furajere îndestulătoa­ după specificul meseriei, a de laminare, iar pe baza pentru meserie, a îndrumă­ ra folclorului;
în primul rînd, spre asigu­ ceşte în complexul de la re, Victor Filimon, şeful relevat, la majoritatea e- buletinelor de analiză a rii competente din partea premieră radi.i-tt
rarea unei puternice baze Bobîlna vorbesc — dacă se fermei vegetale, ne spu­ levilor, buna pregătire probelor de laborator au cadrelor didactice, a maiş­ De Ia 1 la 3;
furajere. poate spune aşa — nu nu­ nea : profesională. Proba teore­ dat adevărate examene în trilor instructori, a condi­ dian club; 1G,00
ştiri; 16,05 Mu:
Aici s-a reuşit ca toţi mai rezultatele obţinute în — Ne preocupă atit can­ tică — tehnologia meseriei cunoaşterea condiţiilor în ţiilor. în care se pregătesc Iară; 16,30 Sele(
îngrijitorii de animale producţie, ci şi ordinea şi titatea de furaje, dar mai în care se pregătesc, în care s-a desfăşurat proce­ viitorii meseriaşi. opereta „Adîncih
să fie localnici, oameni curăţenia din unitate. în ales calitatea acestora. A- special cea de specialitate sul tehnologic de fabrica­ Florin Comişel;
harnici ce muncesc cu pa­ adăposturi, anexe, în in­ vem semănate din toamnă imediată, a fost, de ase­ ţie a metalului. Proba LUCIA LICIU tin de ştiri; 17,0,
tul, om al gin
siune. Zaharia Prodan, Ilie cintă se menţine o cură­ 100 ha cu orz, 45 ha cu zanţei şi faptei
Coltor, Nicolae Cristea, Lu- ţenie de farmacie, în baza trifoliene, 60 ha cu ierburi nare; 17,30 Şlag,
creţia Vătucean şi alţii se furajeră este ordine, fura­ perene, 30 ha cu secară nesc prin decepi
remarcă prin conştiincio­ jele sînt gospodărite cu masă verde şi 45 ha cu lo- rele serii; 20,00
zitatea ce o dovedesc în grijă. lium. în această primăvară nai * Seară cult
sugestia dv. ; 2:
munca ce li s-a încredin­ — 1982 — ne spunea am semănat 38 ha cu sfe­ jurnal; 22,30 M
ţat, făeîndu-şi datoria cu Teodor Demian, şef de fer­ clă furajeră, 50 ha cu tri­ dans; 23,30—6,00
cea inai mare responsabi­ mă zootehnică — a fost foliene în cultură pură şi muzical.
litate. Lucian Indrei, di­ primul an de activitate, în 50 ha cu trifoliene în cul­
rectorul asociaţiei, ne spu­ care abia ne-am organizat, tură ascunsă. Am curăţat
nea : ne-am familiarizat cu şi fertilizat toată suprafa­ j] !NEM.
— Avem un colectiv bun, munca intr-un complex ţa de păşuni şi fineţe de
ee-şi face datoria cu răs- modern. Am înregistrat u- care dispunem. DEVA : La ca;
Am reţinut că întregul * Pruncul, pt
colectiv de muncă al A.E.I. ardelenii (Ari
Bobîlna este hotărî-t să se
Preocupare responsabilă pentru străduiască mai mult, să NEDOARA : R
dare — seriile I-
muncească mai conştiincios ra); Kămîn cu
utilizarea superioară a şi mai responsabil pentru rurgistul); Colos
ca unitatea să se înscrie
printre cele de frunte ale I.C.S.H. Şantierul 4 Micro 5, Hunedoara. Maistrul Ioan Timpurel, împreună cu dos — seriile I
Intoarec-te şi
componenţilor chimici din gudron zootehniei hunedorene. echipa de montori prefabricate condusă de Dumitru Seniue, discută despre montarea pa­ te o dd (Con:
TRAIAN BONDOR nourilor Ia ultimul etaj al blo cului 12, cu d4 de apartamen te. PETUuŞANI: Pi-
(Uraiare din pag. 1) pentru realizarea sarcinilor canul (Unire;
de plan, întărirea ordinii rea evadare
lor şi reparaţiilor la toate şi disciplinei de produc­ I-II (7 Noiem
instalaţiile şi utilajele din ţie, urmărirea şi respecta­ Inerţia trebuie înlăturată din activitatea de recuperare PENI : Buletin
dotare. Anual avem două rea riguroasă a parametri­ reşti (Cultural);
AII Baba şi cei
asemenea opriri, fiecare de lor de funcţionare a in­ (Luceafărul); LC
cite 20 de zile. în aceste stalaţiilor. si valorificare a materialelor refolosibile mortal (Minerul)
perioade, echipe de mun­ Cornel Lup este şef de SA: Bunul meu
citori specializate din sec­ echipă la distilărie. Lu­ » (Muncitoresc);
ţie şi combinat repun în crează la acest loc de deţului nostru care pun... seşte acest lucru ? în pri­ faţă de calitatea materia­
stare normală de funcţio­ muncă chiar de la porni­ beţe în roate procesului de mul rînd întreprinderea lelor refolosibile manifes­ Prea tineri pei
(Retezatul); BR/
nare aparatura şi instala­ rea secţiei. Ne-a spus că atragere şi valorificare în colectează materiale refo­ tă şi întreprinderile mi­
ţiile din fluxul tehnologic. zilnic prelucrează circa circuitul productiv a re­ losibile şl nu penalizări, niere de la Vulcan, Uri- ţirea — seriile 1
Toate operaţiile planifica­ 36—40 mc de gudron, că surselor refolosibile. iar în al doilea rînd uni­ cani, Paroşeni, preparaţi-a roşie); ORAŞT.
te pentru această oprire mai departe, pe flux, ca­ — Printre unităţile cu tăţile împricinate din ce Coroeşti şi I.M.M.R. Sime­ electronic (Patri
le-am încheiat în seara zi­ litatea produselor depinde restanţe mari la hîrtie, de fonduri achită penaliză­ ria, care nu sortează pe chipaj pentru
lei de 3 mai. direct de munca sa şi a (Urmare din pag. 1) peste 5 tone, numai în a- rile ? calităţi materialele şi nu (Flacăra); GEO
— Ce preocupări aveţi oamenilor pe care-1 condu­ ceastă perioadă, sînt Intr-o altă ordine de se preocupă de dezmembra­ Ziua gloriei (Cv
pentru valorificarea supe- ce. Iar Viorel Bogdan, şef hîrtie, camioane cu maca­ U.J.E.COOP., I.C.S. Ali­ idei, pe lingă cantitate, la rea unor utilaje casate şi tură); HAŢEG.:
rioară a materiei prime u- de echipă la rectificarea ra, tractoare cu remorci mentara Deva . şi Hunedoa­ materialele refolosibile se trimise la retopire. Este Ursa Mare (Daci
ti li za te ? naftalinei, sublinia: „Noi basculante, motostivuitoare ra, I.C.S. Industrial Deva, pune şi problema calităţii surprinzătoare situaţia în- Drumul oaselor
— în 1983 avem două nu am rămas niciodată sub şi generatoare de sudură. I.C.S. Mixt Brad, între­ lor. Iată ce situaţie ne pre­ tîlnită chiar la un combi­ Conclus (Casa i
noutăţi în fabricaţie. Din plan. Sînt mai sever cu — Totuşi, am remarcat prinderea de tricotaje Hu­ zintă tehnicianul Ziild Ga- nat siderurgic — „Victoria" SIMERIA: Plec.
uleiul de creozot, folosit la colegii mei, dar omul tre­ în depozitele unităţii dum­ nedoara — arăta tovarăşul vrilă : Călan —, unde se cunoaş­ nilor (Mureşul);
producerea negrului de buie format, deprins de la neavoastră stocuri mari de Mircea Pascu, şeful birou­ — Firesc, fierul vechi re­ te preţul fierului şi nea­ venţe (Lumina)
fum am extras două pro­ bun început să-şi facă re­ materiale refolosibilc. lui producţle-colectare al cuperat este trimis combi­ junsurile create de neres-
duse cu valoare ridicată de pede şi bine datoria". „De­ — Sînt materiale fără I.J.R.V.M.R. Avem însă şi natelor siderurgice. Acesta peetarea calităţii materiilor liOTC;
întrebuinţare: uleiul naf- servim instalaţii cu foc mişcare. Există în stoc a- unităţi care au contestat trebuie să fie de calitate. prime sau a materialelor.
talinic 50 — din care am continuu şi grad sporit de proape 1000 tone cenuşi de sarcinile de plan la recu­ Numai că uncie întreprin­ Cei de acolo au expediat
produs 400 de tone şi se periculozitate — a adăugat plumb, peste 300 mc res­ perare (sarcini de plan fi­ deri din judeţul nostru, fie la Hunedoara două vagoa­ Rezultatele tr
foloseşte drept fluidifica- Gheorghe Ungureanu, şef turi textile, 1 200 tone an xate de propriile centrale din cauza comodităţii ce­ ne, fiecare încărcate (zice- 6 mai 1983 :
Extragerea 1
tor pentru betoane — şi de echipă la tratarea ter­ 'velope. — n.n.) : întreprinderea lor care se ocupă de sor­ se) cu peste 30 tone de 49, 45, 43, 24,
uleiul de absorbţie — 460 mică a smoalei —, de a- — Ce faceţi cu ele ? tarea materialelor, fie din fier vechi. Numai că la Extragerea a
mecanică Orăştie, I.M.M.R.
tone — utilizat la Uzina ceea trebuie să respectăm — Deocamdată le ţinem Simeria, întreprinderea chi­ necunoaştere sau superfi­ recepţie s a constatat că 25. 82, 15, 9, 3,
Fond tolal d
eocsochimică din Călan parametrii tehnologici ai stocate pină se rezolvă cialitate în activitatea de in loc de fier vechi greu 1 136 866 lei, din
pentru separarea benzenu­ instalaţiilor, să urmărim problema lor la nivelul mică Orăştie, iar altele pur recuperare, trimit spre o- se afla o amestecătură de lei report la (
lui din gazul de cocs. permanent calitatea produ­ Centralei pentru recupera­ şi simplu au refuzat con­ ţelării fier vechi de o ca­ tablă, cabluri electrice, că­
în viitor, pe măsură ce selor. Pină acum n-am a- rea şi valorificarea mate­ tractarea: l.M. Bărbăteni, litate îndoielnică. în aceas­ rămizi refractare şi pă­
instalaţiile existente vor fi vut refuzul ? calitative, iar rialelor refolosibile Bucu­ I.M. Aninoasa şi U.U.M.R. tă situaţie se află între­ mânt. VREMI
5
perfecţionate, iar capacită­ dacă se lucrează tot la fol, reşti. Crişcior. In schimbul ma­ prinderea de lianţi Deva, Orice comentariu este de
ţile de producţie se vor nici nu vom avea. Ne cu­ Dar pină se rezolvă, terialelor refolosibile pe care nu demult a livrat un prisos ! Şi totuşi, acum
extinde, gama produselor noaştem meseria şi o fa­ multe dintre materialele care ar fi trebuit să ni le vagon de 57 tone fier greu cînd se pune eu acuitate Timpul prob
chimice rezultate prin dis­ cem cu plăcere". respective riscă să se de­ furnizeze, preferă să plă­ amestecat cu părnînt, pie­ problema creşterii ponde­ azi, 7 mai 19:
tilarea gudronului va creş­ O contribuţie importan­ gradeze. Altele — să ocu­ tească penalizări sau să triş şi praf de ciment, fapt rii materialelor refolosibi­ se menţine r&
te tot mai mult. tă la bunul mers al pro­ pe inutil spaţiile de depo­ umble mereu pe la arbi­ ee a produs atit pierderi le în asigurarea materiale­ cerul variabil,
noros. Vîntul v
Şeful de secţie, secreta­ ducţiei secţiei şi-o aduc şi zitare, pentru că de cîţiva traj. Timp şi bani pierduţi. băneşti la furnizor, cit şi lor necesare economiei na­ la moderat, <
rul organizaţiei de partid, echipele conduse de Au­ ani centrala bucureşteană Da, în loc să scadă liti­ pagube calitative beneficia­ ţionale, n-ar trebui să în­ cari izolate £
60 krn/oră,
Gheorghe Bodreanu, alţi rel Bielea, Aurel Mihăilă, nu a găsit o soluţie adec­ giile şi penalizările, aces­ rului. Şi nu a fost un caz tâlnim atîta inerţie în re­ nordic. Temper
muncitori au arătat pe Vasile Hurmuz, Lilian Flo- vată pentru reintroducerea tea cresc. Spre exemplu, izolat. De la începutul a- cuperarea şi reciclarea ma­ me vor fi ci
lingă faptele bune şi unele rescu, oameni cu o înde­ acestor materiale în cir­ numai în anul 1982, nului, această întreprinde­ terialelor, n-ar trebui să 4 şi 9 grafle,
neajunsuri ale colectivului, lungată experienţă, pre­ cuit. Aşadar, greutăţi din I.J.R.V.M.R. Hunedoara-De- re a mai livrat combina­ existe unităţi economice cu xime între 17
grade. (Meteor
în general însă, discuţiile ocupaţi permanent de creş­ partea propriei centrale. va a încasat aproape 3 tului hunedorean două va­ atîtea carenţe în domeniul viciu Liana r
au scos în evidenţă anga­ terea eficienţei activităţii Dar sînt o serie de unităţi milioane iei de pe urma goane de fier în aceeaşi si­ recuperării resurselor re-
jarea colectivului secţiei lor. economice şi în cadrul ju- penalizărilor. Dar cui folo­ tuaţie. O slabă preocupare folosibile.