Page 27 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 27
f
DUMINICĂ, 8 MAI 1983 ‘ paq. 3
ZIUA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMÂNIEI TRUSTUL HORTICOL HUNEDOARA-DEVA
Z1UNE ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS :
© CONTABIL ŞEF
Şl A VICTORIEI ASUPRA FASCISMULUI
8 MAI în condiţiile legilor 12/1971 şi 57/1974.
pentru ba- Solicitanţii se vor adresa la sediul trustului din
seral)
familiei Deva, str. Dr. P. Groza, nr. 19, telefon 11592.
patriei Două momente esenţiale ale luptei
îuzicii
lui Eroi au fost,
nilor pentru libertate şi independenţă
îinical. Din
tex; poezie eroj sint încă
clntccc de
muzică co- a poporului nostru
ească; de 9 Mai - ziua în care
lte; muzică poporul nostru cinsteşte
ile de pur- Poporul român sărbăto Istoria a făcut ca nepo ploatarea, antagonismele
>oem Tv.; reşte la 9 Mai două eve ţii şi strănepoţii ostaşilor sociale, că toţi cetăţenii ţă împlinirea a 106 ani de
de Ciprian la proclamarea indepen
i şi Itap- nimente de o deosebită în români şi ruşi care au rii — români, maghiari, denţei de stat a României
Georgc E- semnătate: proclamarea in luptat la Plevna, Rahova, germani şi de alte naţio
ora 16,00 — dependenţei de stat, de la Smîrdan şi Vidin să-şi în nalităţi — se bucură de a- şi a 38 de ani de la vic
prime au- toria asupra fascismului —
bum; Floa- 1877, şi victoria, din 1945, frăţească din nou vitejia şi celea.şi drepturi şi libertăţi, este intimpinată prin sem
ădină asupra fascismului. jertfele pe fronturile dez participînd activ la făuri
spres viitor. Idealul naţional multise robirii întregului teritoriu rea conştientă a propriului nificative şi apreciate ma
— concurs, nifestări de adine fior pa
reprezenta- cular, măreaţa înfăptuire al ţării, iar apoi, mai de viitor. triotic.
eţelor Te- realizată prin sîngele văr parte, în luptele pentru Prin asigurarea deplinei
Ialomiţa sat de ostaşii români în eliberarea Ungariei şi Ce independenţe naţionale, so • „DIN INIMĂ CINSTI
1877 au fost duse mai de hoslovaciei, cimentînd pen cialismul creează premisele RE". La Complexul mu
piraţ iilor şi zeistic de la Jebea s-a
poporului parte şi desăvîrşitc în anii tru totdeauna tradiţionala temeinice ale colaborării
documentar socialismului, care a asi prietenie dintre popoarele libere şi egale în drepturi desfăşurat un emoţionant
din inima gurat o independenţă rea noastre. recital de poezie patrio FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
i. Spectâ- între toate ţările şi po tică şi muzică tinără, rea
muzical-co- lă şi a ridicat poporul Ca urmare a înfăptuirii poarele. Punînd la baza ac
edîc’at zilei muncitor la rangul de stă- revoluţiei de eliberare so- tivităţii sale internaţiona lizat cu sensibilitate de HUNEDOARA
pîn deplin al destinelor le principiile relaţiilor de membri ai Cenaclului
. : „Simfo- „George Coşbuc“ din
i“ de Aurel sale. „Greutăţile prin care tip nou, întemeiate pe de Brad şi grupul folk al ca ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS :
a trecut poporul român — 9 Mas 1877 plina egalitate în drepturi,
arăta secretarul general pe respectul reciproc al in-' sei orăşeneşti de cultură.
itec. • DEZBATERE. Cinema ® DOI ANALIŞTI PENTRU OFICIUL DE CALCUL
al partidului, tovarăşul 9 Na< 1945 dependenţei şi suveranită
MAI NICOLAE CEAUŞESCU — ţii, pe neamestecul în tre tograful „Dacia" din Ha CONDIŢII :
ţeg a găzduit dezbaterea
adversităţile pe care Ie-a burile interne, România
Campiona- înfruntat, precum şi victo cială şi naţională, antifas „Momente semnificative
mc de box militează consecvent pentru ale luptei partidului pentru Studii superioare de specialitate sau studii
riile pe caro le-a cucerit- în cistă şi antiimperialistă de continua întărire a priete
în limba momentele de răscruce ale la 28 August 1944, a victo niei şi colaborării cu toate dreptate socială şi liber superioare urmate de cursul de analist-progra-
existenţei sale demonstrea riei coaliţiei antihitleriste, ţările socialiste, a coope tate naţionalădezbate
clin Ccho- ză în mod incontestabil că prin dezvoltarea procesu re susţinută de proiecţia
eportaj rării cu ţările în curs de Ulmului - la temă — „Pun mator. »
un popor hotărît să-şi a- lui revoluţionar condus de dezvoltare, cu ţările neali
a economică pere glia, libertatea şi ne partid, poporul român a niate, cu toate ţările de pe ga cu libelule". Desfăşu
ta indepen- atârnarea, decis să nu pre devenit, în anii construc rată in cadrul ediţiei a Informaţii suplimentare la telefon 15086, in
a victoriei glob, indiferent de orîn Xlll-a a „Lunii culturii ci
ian, popor cupeţească nimic pentru ţiei socialiste, pentru intiia duirea lor economică şi so terior 112.
ectacol mu a-şi afirma drepturile in oară în zbuciumata sa is cială, în concordanţă cu nematografice hunedore-
alienabile, pentru a-şi cu torie, deţinătorul întregi interesele păcii şi securită ne“, manifestarea s-a
1
ie: „Victo- bucurat de participarea a
producţie a ceri un loc demn sub soa puteri de stat, al tuturor ţii popoarelor.
de film Tv. re, ou poate fi înfrînt şi avuţiilor ţării,- statornicind Aniversînd evenimente peste 250 de tineri.
îngenuncheat de nimeni şi proprietatea socialistă, dez- cu adînc' răsunet în con • CREAŢIE LITERARĂ CU
de nimic, niciodată voltînd vertiginos întrea ştiinţa întregii noastre na ADINC MESAJ PATRIO I. P. I. C. C. F. DEVA
TIC. Cenaclul literar „Rit
România reprezintă în ga economie naţională ţiuni, oamenii muncii, muri" Deva, in colabora
truchiparea cea mai eloc pe baza industrializării ţă strîns uniţi în jurul parti ■ ÎNCADREAZĂ URGENT :
iWlflBRi ventă a adevărului funda rii, formînd pilonii de nă dului, al secretarului său re cu organizaţia de tine
mental că socialismul şi dejde ai independenţei şi general, tovarăşul Nicolae ret de la Direcţia jude
patul liniei ţeană de poştă şi teleco pentru Secţia reparaţii mecano-energetică
'(rolul ^ independenţa naţională sînt progresului continuu al Ceauşescu, îşi reafirmă ho- municaţii, au organizat o
r i a) de nedespărţit şi constituie patriei. 'tărirea de nestrămutat de
t) ; HU- un tot organic. Acest ade Independenţa naţională a aduce acestor glorioase apreciată intilnire a scrii din Deva :
•Tarea eva- torilor şi poeţilor cu oa
-II (Flacă- văr se evidenţiază şi mai îşi găseşte un viguros iz aniversări un călduros o-, meni ai muncii de la in
tine (Sitle- pregnant acum, cînd ani vor de forţă în uiîitatea magiu, prin muncă harnică
ul din Ro versăm Ziua Victoriei, pri politico-morală a poporu şi devotată, pentru prospe stituţia gazdă. Creaţiile @ LĂCĂTUŞI CONFECŢII METALICE
ii (Arta) 5 literare prezentate de Do
nai priveş- lej de evocare a giganticei lui, care decurge organic ritatea continuă a patriei rina Brinduşa Enoiu, Con
structorul); încleştări a popoarelor cu din faptul că in orînduirea socialiste. © SUDORI ELECTRICI
edone afri- cel inai odios duşman al noastră au fost definitiv stantin Dehelean, David
Marea eva- omenirii — hitlerismul Dr. MIRCEA VALEA Diaconescu, Georgeta © SUDORI AUTOGENI
•ic); LU- lichidate asuprirea şi ex- Greu, Dumitru Hurubă,
de Bucu- Luiza Landt, Nastasia Ma-
VULCAN: Noutăţi niu, Paul Şomăcescu, © FREZORI
40 de hoţi Ea Complexul precum şi de Valeriu Băr-
NEA: Zbor gău au creat momente Cei încadraţi vor beneficia împreuna cu fa
. ANI NO A- „Galeşul" - Haţeg lirice cu adine fior pa
vecin Sam in cadrul Complexului co triotic. miliile de permise gratuite pe C.F.R.
URICANI : mercial „Galeşul", aparţi- o „La TRECUTU-JI MA
HORTLNZIA nînd Cooperativei de pro
tru riduri ,,La capătul liniei" ducţie, achiziţii şi desface RE, MARE VIITOR“ este
D: Despăr PAPADAT-BENGESCU rea mărfurilor Haţeg, au genericul sub care s-a
ţi (Steaua fost deschise — viueri, G desfăşurat ieri, şi conti
Realizatorii filmului „La
RZA: Cal- Fecioarele despletite capătul liniei -- (Casa de fil mai a.c. — două unităţi nuă azi, spectacolele te
noi : o berărie, reorgani
seşte (Mi- me Unu) — scenaristul Ra zată in stil modern şi o matice pregătite pentru
du F. Alexandru şi regizo
.E: Clinele Publicul cititor u regăsit rul Dinu Tânase — supun frumoasă cofetărie. sărbătoarea de la 9 Mai
De menţionat că mobi
); Un e- cu multa satisfacţie in li meditaţiei o sumă de intero lierul din cele două uni de către pionierii şi şco
jingapore brării „Fecioarele despletite 1- , gaţii. Poate scăpa omul de tăţi — modern, practic, larii din unităţile de in-
volum ce cuprinde primele propriile-i amintiri dureroa
GlU-BAl : trei romane din ciclul Halip- se ? Îşi poate oare reîncepe estetic — a fost realizat văţămînt primare, gimna
a de cul- pilor al Hortenziei Papadat- viaţa „cu foaie curată", cel în cadrul cooperativei, iar ziale şi liceale ale oraşu
servirea este asigurată de
emeia din Bengescu. ce-a greşit, dacă şi-a plătit personal bine pregătit. lui Petri la.
vina cu preţul suferinţei ?
Apărute în perioada inter
; BPAZI: belică — „Fecioarele ciesple- Ajunge oare decizia indivi
CÂLAN ; tite“ (1926), „Concert din dului, cinstită, de a înfrînge
cultură); muzică de Bacii -- (1927), zidul opac al prejudecăţi Obţinerea unei înalte
ea Vlaşi- „Drumul ascuns -- (1933) — ro lor ? In ce măsură e hotâ-
manele sint operele de plină rîtoare în materializarea bu
LIA: Sec- maturitate artistică a scrii nei intenţii reacţia colectivi productivităţi
iHELARIî toarei şi reprezintă primele tăţii ?
Evident, e greu, să se răs
:n (Mine- noastre lucrări izbutite de la aceste întrebări.
ce-au pundă
analiză
psihologică
stirnit atîta admiraţie în ce Şi-atunci ce-i de făcut ? Să (Urmare din pag 1) — Aşadar, rezultatele
naclul „Sburătorul -- , unde au alegi alternativa de a fugi bune se datoresc oameni
fost lansate. într-una de trecutul care e 11 brigăzi din abataje îşi lor şi numai lor !
Ciclul Halippilor constituie integrat organic în fiinţa ta, GRUPUL DE ŞANTIERE
o impresionantă frescă so ori să-ţi asumi, înfruntînd realizează ritmic sarcinile — într-adevăr, determi
"OLE: cială, o veritabilă radiogra preconcepţia cu superiorita de plan. Am extras supli nant este aportul oameni
fie a unei clase — moşie- tea celui ce-a cunoscut du mentar 7 800 tone de mine lor. însă nu trebuie să ui ENERGOCONSTRUCŢIA DEVA,
rimea. rerea ispăşirii, faţă de cei ce
de cultu- Autoarea renunţă la epic n-au cunoscut-o ? Nea- Crl- reu. Toate brigăzile de la tăm nici un moment că
. Teatrul Sn folosul introspecţiei, e- şan. şi Cicea, eroii filmului, producţie, numai în luna sculele sau utilajele au ro cu sediul în localitatea Mintia,
eşti, pre- roii fiind caracterizaţi prin au simţit — primul din lip aprilie, spre exemplu, au lul lor. Ridic această pro
1, 9 mal, relatări, comentarii şi des sa de conştiinţă a altora, avut depăşiri de plan de blemă deoarece de mai str. Şantierului nr. 1
etă a Iul cripţii. Doru Halippa, Leno- al doilea pe drept — rigoa multă vreme ne confrun
Dumitru ra, Mika-Lă, Lina, Rim, Lică rea legii. E aproape lipsit de peste 20 la sută. La baza a-
Trubadurul, Maxenţiu, Sia şi importanţă motivul condam cestui avans a stat şi întări tăm cu cîtcva greutăţi ge Î N C A D R E A Z Ă :
ceilalţi sînt vlăstarele unei nării, sugerează cineaştii ; nerate de calitatea slabă
lumi decăzute, morbide — ceea ce are cu adevărat rea disciplinei de produc
4
psihic şi fizic —, desprinse greutate morală, este hotă- ţie. S-ar putea să fim cri a unor scule ori subansam- © TEHNICIAN TOPOMETRU (pentru con-
a trăi în lux şi trindăvie. rîreă amîndurora de a înce ticaţi că avem multe des ble de la utilajele din do
Eroii romanelor — asemeni pe o viaţă nouă, dar cu a- faceri de contracte de tare — capetele detaşabi struefii).
celor ai lui Caragiale — sumarea trecutului. Această
luptă pentru a da aparenţa idee, rostită cu simplitate şi muncă (în aprilie, 7), dar le şi tijele de perforat.
1 pentru unei „lumi bune", a mora fără filtrele roz ale clişeelor, cu această ocazie mai fa Calitatea scăzută a mate Informaţii suplimentare la biroul P.I.R., tele
Vremea lităţii familiale, dar treptat- constituie principalul pilon a) rialelor se repercutează a- fon 13220 - 13221.
Celălalt,
mai
nu
cu cerul treptat ies la iveală fapte peliculei. cem... curăţenie prin sec supra producţiei, asupra
it Izolat infamante care dezvăluie pu puţin important, este evolu
căde£; a- treziciunea clasei moşiereşti, ţia actorilor Mircea Albules- tor. Pe absentomani şi pe productivităţii din subte
insoţite de plină de ipocrizie şi laşi cu şi Dan Condurache. Mo cei ce nu-şi văd de trea ran. Ştim că nu sîntem sin
ice. Vin- tate. dul in care trăiesc sentimen gura mină ce se confrun
Vinci
confortabilă
casă
a
lerat din Feste paginile trilogiei plu tul solidarităţii în intenţia bă, nu-i mai purtăm după grădină), dependinţe. Sîntu-
Tempera- teşte mesajul de-o vădită comună de a făuri o nouă tă cu aceste neajunsuri, alm 69 C, telefon 20054.
viaţă şi un nou statut so
r fl cu- semnificaţie socială: o ast noi pentru că aceştia mic însă producătorii de ase
î 7 gra fel de lume descompusă — cial, sentiment care anulea şorează realizările la pro menea materiale, cit şi cei
de Intre cea a moşierimii — care ză barierele diferenţei de (749)
•. Dlmi- constituia o adevărată plagă vîrstă, ale opoziţiei în con ducţie, pe de o parte, iar din compartimentele noas
!
produce pentru societatea romaneas cepţii şi pe cele ale structu tre de aprov zionare ar VÎNZARI a Vinci casă Pesitlşu Mare.
de ser- că interbelică era sortită ire rii temperamentale deosebi pe de altă parte, diminuea trebui să ştie că producţia n formaţii Hunedoara, telefon
incenco). mediabil prăbuşirii. te — este o revelaţie. ză veniturile ortacilor din • Vinci Renault 17 T.S.. stare o, după orele JO.00. j
IONEL GOLCEA AL. COVACI de minereu stă şi în mii- perfectă. Deva, telefon 223B8,
brigadă. nile lor. după orele 18,00. (730) (e. 1)
