Page 3 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 3
• DUMINICĂ, 1 MAI 1983 pag. 3
'SUNE Manifestări politico-educative Raport muncitoresc 2 Mai-Ziua tineretului
si cultural-artistici dedicata (Urmare din pag. 1) • Constructorii de ia Mîine, 2 Mai, vlăstarele eta.pă din întregul proces
l MAI Şantierul 5 Orăştie, mobi tinere ale harnicului nostru constructiv înfăptuit pină a-
» popor vor împleti cununa cum. Este perioada de cînd
ălorcsc — plan de la începutul a- lizaţi de organizaţia de
arsuri şi Zilei muncii nului 3 000 tone de oţel. partid, s-au angajat în sărbătorească a zilei lor — în fruntea partidului şi ţării
iotlcc întrecerea cu timpul, reu Ziua tineretului. Şi pentru se află tovarăşul Nicolae
atrici • Cimcntiştii de la I.L. organizaţia judeţeană a U- Ceauşescu, omul care întru
fanfarelor Deva continuă seria bu şind să predea oamenilor
întimpinată cu bilanţ cultură Orăştie, a între nelor rezultate obţinute în muncii de Ia unităţile e- niunii Tineretului Comunist, chipează în modul cel mai
îitorcsc — rodnic şi cîntece sărbăto git merituos spectacolul producţie. Ei au încheiat conomice din oraş, în a- această sărbătoare prle- strălucit clocotitoarea aspi
reşti, Ziua muncii este dedicat sărbătoririi Zilei ceste zile din preajma lui juieşte evocarea frumoase raţie a întregului nostru
ai — mii luna aprilie cu o depă
cinstită in fiecare aşeza muncii. şire a planului de 6 700 1 Mai, 40 de noi aparta lor tradiţii ale luptei şi popor de a se afirma prin
lor re a judeţului cu mani mente. S-au evidenţiat muncii tineretului hunedo- inteligenţă şi hărnicie. Este
de ghioz- festări politico-educative • Colocviu de istorie. tone de ciment şi 500 to
a Mirabe- ne de var, cantităţi ce ri formaţiile conduse de rean pentru eliberare socia perioada în care organiza
şi cultural-artistice de Cu prilejul sărbătoririi dică la 34 000 tone ciment Ioan Haţegan, Martin lă şi naţională, pentru fău ţia revoluţionară a tinere
larg interes. Zilei de 1 Mai şi al ani şi 2 500 tone var plusu Miiiler, Dumitru Popa, rirea noii societăţi. Este, de tului a cunoscut cele mai
aai — e- versării a 62 de ani de asemenea, un prilej de bi însemnate succese în dru
i de ar- rile acumulate de la în Vasile Iancu şi Constan
• „Omagiu muncii" — la crearea P.C.R., Casa ceputul anului. tin Mocanu. lanţ rodnic în realizări, ob mul maturizării sale politi
acesta este genericul spec de cultură Brad a orga • Colectivul de energe- • Oamenii muncii de Ia ţinute prin activitatea sus ce, etapă în care tineretul
tacolelor festive susţinute nizat la Exploatarea mi ticicni de la Termocen Fabrica „Refractara" Ba- ţinută de integrare activă a devenit, după cum ară
flam urile vineri după-amiază pe nieră Ţebea un apreciat trala Mintia, conştient de ru au încheiat luna apri in efortul gene.al al oame ta secretarul general al
scenele caselor de cultu colocviu de istorie, la ca nilor muncii din judeţ, efort partidului, ,,o puternică for
e eroică ră şi cluburilor muncito necesitatea producerii şi lie cu însemnate depăşiri ţă socială".
Jionară a reşti din Petroşani, Lu- re au participat cu inter livrării în arterele de lu de pian Ia indicatorul canalizat spre a da viaţă
-
loare (II) venţii du . Mircea Valea mină şi forţă ale ţării a producţiei fizice. Astfel, obiectivelor stabilite de cel Membrii organizaţiei ju
documcn- peni, Uricani, Vulcan, Pe- de la Muzeul judeţean şi cit mai multă energie e- la sortimentul cărămizi de-aJ Xll-lea Congres şi de deţene U.T.C. Hunedoara se
trila, Lonea şi Aninoasa, prof. Ion Frăţilă de la Iectrică, s-a aflat şi în a- refractare planul a fost Conferinţa Naţională ale prezintă la această sărbă
rtistic or-
rilejul A- in cadrul cărora artiştii Arhivele Statului Deva. cest an Ia datorie. Gene realizat în proporţie de partidului. In acest bilanţ toare cu rezultate deosebi
larc con- amatori au adus, prin lim ratoarele Mintiei au 101,8 Ia sută, Ia plăci ter- te in activitatea de produc
de 1 Mai bajul emoţionant al ar • „1 Mai sărbătoresc". al succeselor obţinute în e-
'■cale eu pulsat în plus, în cele moizolante, în procent de tapele de prefaceri înnoi ţie, fie că aceasta se des
ari tei, cinstire muncii şi Casa de cultură din Călan patru luni, în sistemul 106,7 Ia sută, iar Ia pra toare pe care România le-a făşoară în uzine sau fabrici,
„Post- vieţii noi statornicite pe a găzduit, vineri după-a energetic naţional peste furi exoterme a fost de străbătut, un loc distinct pe ogoare sau ferme zoo
iducţie a meleagurile Văii Jiului. miază, în prezenţa unui 50 milioane kWh.
inemato- păşit cu 10,8 procente. revine ultimilor 18 ani — tehnice, în şcoli sau facul
•cşti“ numeros public, spectaco cea mai bogată şi fertilă tăţi. NumăruJ mare de ac
leală cu • „Lupeniul ieri şi azi“, lul festiv „1 Mai sărbă ţiuni şi iniţiative — „Ştafe
Drăgoi concursul gen „cine ştie, toresc", realizat cu parti ta muncii şi calităţii", zile
i tu ace- cîştigă", la care s-au în ciparea formaţiilor cora le, săptăminile, decadele şi
v
-* i trecut elevi de la liceele le, tarafului, grupului folk
'ic bunii. nr. 1 şi 2 şi tineri de la şi recitatorilor de la Com lunile record în producţie
- s-au soldat cu rezultate
întreprinderile miniere binatul siderurgic „Victo
VI remarcabile. Au fost între
Lupeni, Bărbăteni, de ria" şi aşezămîntul de
a linc- la I.F.A. „Vîscoza" şi pre- cultură din localitate. prinse numeroase acţiuni
:c, flori paraţia cărbunelui a fost menite să contribuie la
formarea şi educarea tine
intcce şi o autentică frescă a dru o „Imn muncii, imn
are mului parcurs de acest bucuriei" s-a intitulat rilor în spiritul dragostei fa
oraş în epoca nouă a so spectacolul festiv organi ţă de patrie şi partid, de
imăvară preţuire a trecutului istoric
cialismului. zat la Haţeg, sub auspi
ciile Consiliului orăşenesc al poporului nostru.
tidului : „Un cînt al mun Sărbătorind ziua de 2 Mai,
;rcţii rc- de educaţie politică şi cul
repor- cii". La Casa de cultură tură socialistă. Intr-un tinerii din judeţul Hunedoa
din Orăştie a fost prezen spectacol-poem s-au întîl- ra, alături de toţi ceilalţi
ere inimi tat • spectacolul tematic nit în cînt, vers şi joc oameni ai muncii îşi con
dedicat
ui „Un cînt al muncii" la formaţiile corale, orches sacră toate eforturile împli
„Casa a cărui realizare a con trale, coregrafice şi gru nirii luminoaselor obiective
tribuit cu succes formaţia purile de recitatori de la stabilite de cel de-al Xll-lea
dans
de montaj literar-muzical. şcolile generale nr. 1 şi 2, Congres şi Conferinţa Na
Piesa „Chemarea" de liceul agroindustrial şi ţională ale partidului —
Cristian Munteanu, în Casa de cultură din Ha chezăşia unui viitor strălu
interpretarea colectivului ţeg — aducînd imn mun C.S. Hunedoara — O.S.M. 2. Echipa de oţclari de Ia cuptorul nr. 1, condusă de Ghcza cit, a unei Românii mereu
de teatru al Casei de cii, bucuriei. Beke, în luna aprilie a dat pe ste plan 700 tone oţel. mai bogate şi prospere.
na (Pa- «
y, cintă
A: Ochi
a Ii lasă gura apă după
Cavalerii U M O R vin.
-II (Si- MOZAIC LA IARBĂ VERDE
da (Ar-
doiiea Un student se prezintă o Caracterul încoronează o-
PF'r RO- la examen, trage biletul mul.
ii infer- Un amator de pictură — E posibil, dar să. — Costică, papagalul nu URME
oara (7 şi se aşează în ultima vrea să cumpere un ta ştiţi că, dacă nu mă prea mai e în colivie; ştii ce a Punctul lui de vedere este
«: Im- bancă. Apoi scoate un un mare semn ab întrebare.
— serii- manual de sub haină şi blou şi se tocmeşte cu pricep la artimetică, am s-a întîmplat cu el 7 ÎN PAŞII VORBEI
VUL- pictorul : în schimb o bună expe — Nu, mamă, dar am o Deeît să-ţi fie altul avo
.uceafă- începe să citească. Profe — Vă dau pe el 50 de rienţă de boxer. observat acum cîtcva mi e Nu vinde azi ce trebuie cat, mai bine să-ţi fii tu
.ecvenţo sorul îl observă şi-l în să cumperi miine. judecător.
3A: Pâ- treabă : franci, nici o centimă în nute că pisica vorbeşte.
luncito- — Hei, tinere, ce faci plus. ~ A r ® Perfecţiunea nu poate £1
spaţiu — Cuum, doar atît ? atinsă, însă se poate merge a Trăind in timp. nu-ţi
Ultimul acolo ? ★ oit mai mult pe calea ei. pierde vremea.
ţ); GU- — Citesc pină în ultima Numai pînza pe care l-am între doi soţi: I
:e-te şi clipă, domnule profesor !... pictat m-a costat dublu. — Auzi cintecul privi — Cum te numeşti 7 a Nu strioa dacă nu le pri o Fereşle-te de proşti ! Te
(Mine- — E posibil, dar cînd ghetorii 7 Ce frumos e ! — Laurenţiu Mărgean, cepi să taci. poţi molipsi.
illon — aţi cumpărat-o era cura Ce bine cîntă ! — şopteş
Calcu- iir răspunde candidatul rî- e Izvorul este asemenea u- o Pină nu bei, nu ştii ce
(Flacă- tă... te EA emoţionată şi sur zînd. nui copil, chiar daeă-1 tul fel de apă are fîntîna.
: Intîl- — De ce rîzi 7 buri, se limpezeşte repede.
ltură) ; — Cum v-a plăcut că prinsă.
© Orice fir de nisip se
Dacia) •, lătoria la Roma ? — Ah, draga mea, pri — Mă bucur că am răs a Unii declanşează taifu crede slincă.
rlos cu — A fost grozavă, mai vighetoarea ta nu este puns cu bine la prima nul in lighean, ca să sperie
Inmpio- întrebare... oceanele.
lasa de ales camera de la hotel. căsătorită încă, nu are a Nu te fă că pricepi ceea
Astep- — Dar oraşul ? nici datorii, nici dureri ce nu înţelegi.
ireşul); — Aproape că n-am ie • Nimeni In lume nu ştie
mina) ; de dinţi! De ce n-ar cîn- a privi ţintă în ochi cum e După incendiu, nu mai
incrul). şit ; camera era atît de ta atunci frumos 7, repli — Astăzi parcă tuşiţi privesc copiii. contează cită cenuşă ţi-a
scumpă, îneît ar fi fost că — acru — EL. mai rămas.
păcat să n-o folosesc toa mai uşor... oUnii dau sfaturi, alţii a-
tă ziua. In autobuz urcă un că — Păi cum să nu, doc jutoare. • Gunoiul, prin trandafiri,
lător cu un colet foarte ăr tore, toată noaptea am e- devine parfum.
mare în braţe. Taxatorul xersat!... « Cine te-a pus la punct
★ Comandantul ieşit la ou privirea multe ar fi avut © Nu contează ce eşti. ci
pentru îi cere : să-ţi spună.
nea va — Două lire pentru dv. pensie bate cu pumnul în ★ cine eşti.
or in- — De cîte ori te văd, masă şi strigă furios : • Roţile căruţei nu sînt su
nporar îmi aduc aminte de Mi- şi alte patru pentru colet. ficiente dacă nu sînt şi pi 0 Cel mai bun medic este
dea a- chael. Călătorul despachetează — Pe toţi dracii ! De — Aş vrea să cumpăr cioarele oailor. sănătatea.
ţite de repede coletul şi spune! cîte ori încerc să scriu o carte...
Vintul — De ce ? — Ieşi afară, Giovanni! versuri îmi vin în cap — Cam în ce gen 7 0 Deeît un mic scriitor, mai
o sud 0 Şi cei care rid de Don bine un mare cititor.
aturile — Şi el îmi datorează E mai ieftin pentru că numai ordine de zi. — N-are importanţă. Quijote au morile lor de
intre 8 cinci dolari... lători... Nevastă-mea mi-a cum vînt. 0 Respectă-ţi duşmanul, ţi-ar
maxl- putea deveni prieten.
grade. părat o veioză şi vreau 0 Unii lasă urnîe ca să nu
* •4r neapărat s-o folosesc ! se rătăcească, alţii ea să se
va fi ştie că au trecut. 0 Frica păzeşte bostănăria
cu ce- La baia centrală, un Un deţinut se adresea şi ruşinea obrazul.
Vor client se interesează încă ★ a Preţul cel mal scump ii
ie, in ză noului său tovarăş de plăteşti cu obrazul. 0 Obiceiul creează ocupaţia.
el ec- de la intrare : celulă : — Vă rog să-mi daţi un
:mnala — Tu de ce ai fost a- buchet de flori pentru o © Am tăria să-mi mărturi
sufla — Cit m-ar costa să fac sesc slăbiciunea.
iificări o baie în cadă 7 restat 7 prietenă bolnavă...
rest şi — Două lire. — Din cauza blestema — Vă putem oferi a- o Doctore, mi-ai pus din
tului ăsta de fumat. ceşti trandafiri. Costă opt ţii, însă ţi-ai ştirbit presti
— Bine ! Poftiţi o liră
trei şi spuneţi să-mi umple — Numai pentru atît 7 lei un fir. giul.
In ge- — A, nu, nu e chiar atît
cerul cada pe jumătate. — Păi da, n-am putut de bolnavă !... 0 Prin cititor! trăieşte car
cădea să-mi stăpînesc tuşea, şi tea.
îs oţite paznicul de noapte s-a
!. Izo- ★ et Singurul lucru pierdut,
Irindi- trezit. cure nu se mai poale găsi,
zone- — Cum e vremea afa este vremea.
nuuip.
t., eu * ră 7 — îşi întreabă soţia © Cine se mulţumeşte cu
km/h soţul. puţin cîştigă mult.
Tem- Intr-un restaurant, cli — Nu ştiu.
icăde- entul se adresează chelne — Doar acum ai venit
şi 11 rului : a, Umbra dă strălucire lu
intre de-afară. minii.
Teteo- — Cred că aţi greşit a- — Da, dar e o ceaţă de
exan- dunarca la nota de plată ! nu se vede la doi paşi... ION MA(ţjfcK .$CU
: