Page 34 - Drumul_socialismului_1983_05

v i q 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 930 «

Comitetul comunal de partid lucrează nemijlocit CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

cu oamenii şi rezolvă problemele împreună cu ei 14.00 Telespon
Efectuarea lucrărilor pe ogoare dc finali
box. Tr.i
Dacă ar fi să desprin­ efectivelor de animale, de Aurel Ştef, un bun gospo­ (Urmare din pag. 1) ţei. La ora actuală lucra­ complexele de vaci cu lap­ natelor
rectă dc
dem elementele definitorii a asigura ritm şi diversi­ dar din Poeniţa, a con­ rea este încheiată la Aso­ te de la Ilia şi cel din XC,00 Telex
ale stilului de muncă uti- ficare contractării. tractat pentru acest an cu ma praşilă mecanică la ciaţia economică intercoo- Grind. în ambele unităţi 16.05 Tribuna
iizat de biroul Comitetului Dar munca aceasta, ori- statul un viţel, un porc, porumb. Petru Groza, Ghi- peratistă Grind, C.A.P. Ilia, zootehnice se munceşte, în 16.30 Viaţa cu
comunal de partid Balşa, cît de bine ar fi dusă, 2 miei şi 1 000 litri de ţă Şerban şi Constantin Fi- Sîrbi şi Burjuc. Mai este aceste zile, fără preget, cu 17.00 Univers-i
17.50 1001 dc
se detaşează cu claritate reprezintă doar o latură a lapte. La îândul său, Au­ iip pregătesc terenul unde de recoltat o suprafaţă nu multă conştiinciozitate pen­ 20.00 Telcjurn:
două: statornicie şi perse­ unei activităţi mult mai rel Zerbea, din Techereu, urmează să se planteze ar­ prea mare la A.E.I. Ilia, tru a se avea o puternică 20,15 Aclualita
că
verenţă în abordarea pro­ ample şi mai complexe. a contractat o bovină, 3 deii, în tarlaua Valea Bă- dar şi aici sînt condiţii ca bază furajeră. Un accent 20,25 Forum j
blemei centrale a activi­ De cîţiva ani încoace, miei, un porc şi 1 000 litri trînă. Eu şi cîţiva ortaci lucrarea să se încheie în- deosebit se pune, cum este gle
tăţii, anume dezvoltarea e- dar mai ales în ultima de lapte. Ca ei mai sînt am rămas în atelier să tr-o zi-două. A început, în şi firesc, pe fertilizarea 20,10 Melodii !
muzică i
conomiei comunei prin vreme, comitetul comunal Traian Rof, din Stăuini, montăm cabina şi celelalte toate unităţile ce au aces­ pămîntului cultivat cu fu­ 20.50 Stop-cad
folosirea cît mai bună a de partid şi consiliul agregate ale unui vindro- te culturi, recoltarea lo- raje sau care urmează a momi. O
pămîntului, preponderent popular au simţit că este Ignat Crişan din Poiana, ver ce l-am primit foarte liumului şi a orzului masă se semăna. Trei vidanje lcidoscop
nevoie de a acorda spri-
Antonie Ştefan şi mulţi
dc astăz
pentru creşterea efective­ de curînd. Se lucrează cu verde. transportă îngrăşăminte na­ 21.05 Film ar
lor de animale şi legă­ alţii. Cinci familii de gos­ spor şi hărnicie, aşa cum în ce priveşte praşila I turale în fiecare unitate, lui Noc“
ţară
tura permanentă şi ne- podari din Balşa trimit ne-am obişnuit toţi cei ce manuală la porumb, aceas­ astfel că se fertilizează zil­ 22.30 Telcjurn.
nijlocită cu oamenii, cu Impîiccire anul acesta copiilor din deservim Cooperativa agri­ ta n-a început în nici o nic 15—20 ha. în ambele
toţi locuitorii celor 14 oraşele judeţului nu mai colă din Ilia. unitate agricolă. întrucît unităţi a început şi se des­
sate. şi răspundere puţin de şase tone şi ju­ ESTE MOMENTUL plantele au răsărit în ma­ făşoară tot mai intens în-
Cel mai bine relevă a- în îndeplinirea mătate de lapte. SĂ SE TREACĂ rea majoritate a tarlale­ silozarca furajelor necesa­
semănate,
lor
re stabulaţiei 1983—1984.
consiliile
ceastă legătură acţiunile sarcinilor La Balşa se lucrează cu HOTĂRÎT LA PRAŞILĂ populare, conducerile de La complexul din Ilia lu­
BUCUREŞT
.le încheiere a contracte­ nădejde, cu seriozitate şi PORUMBULUI unităţi sînt chemate să dea crarea este efectuată de programul d
lor şi de livrare a ani- economico-socîale cu spor. Comuna va livra Rebilonarea cartofilor s-a startul efectuării acestei mecanizatorii Nicolae Gîta, La ordinea
cultură; 7,0(
nalelor către stat. Şi pen- în acest an prin contract încheiat pe toate cele 265 lucrări de mare însemnă­ Aron Vasiu şi Laurean Tă- 7,30 La panoi
ru anul acesta, ca şi în 436 bovine, 430 porci, peste ha cîte sînt destinate a- tate, mobilizînd la desfă­ maş, iar la cel din Grind al muncii; 8,<
ilţii, biroul comitetului co- jin crescătorilor de anima­ 340 000 litri de lapte de cestei culturi. S-a încheiat, şurarea ei în timpul cel de Petru Buicaru, Octa- sci ; 8,10 Cui
lor ; 9,t<0 Hui
nunal de partid a consti­ le, să-i ajute să lucreze vacă, 31 000 litri de lapte de asemenea, praşila I ma­ mai scurt şl la înalt nivel vian Crişan, Emil Mureşan 9.05 Răspunde
tuit 4 colective formate mai raţional. O experienţă de oaie, aproape 11 tone nuală a sfeclei de zahăr, calitativ toate forţele me­ şi Adrian Macavei. Ime­ lor ; 10,00 Bl
în ce priveşte sfecla fura­
10.05 Intcrpri
din secretari de organiza­ valoroasă câştigată deja, de lînă şi multe alte pro­ canice şi umane de care diat după ce terenul se eli­ populară; 10,3
ţii de bază din sate, mem­ este constituirea în mai duse. Această cantitate de jeră — cultură care ocu­ dispun satele din zonele berează de orz şi, respec­ cialiste; 10,45
pă 147 ha, pînă în prezent
bri ai biroului executiv toate satele a cîte 1—2 is­ produse a început să fie s-a efectuat prima praşilă Ilia şi Dobra. tiv, secară-verde se trece trărl de muzii
ai consiliului popular, de­ lazuri, adică un fel de aso­ livrată la fondul de stat, pe 115 ha, cel mai bine PENTRU O PUTERNICĂ la arat. Conducerile celor Buletin dc ş
diocaruselul ’
putaţi, cadre didactice. ciere în păşunatul vitelor. prin hărnicia locuitorilor muncindu-se la C.A.P. Ilia, BAZA FURAJERĂ două asociaţii economice mC- oaspeţ
Fiecare colectiv este re­ Satul îşi adună vitele şi le comunei, prin priceperea Gurasada, Burjuc ş.a. Mai sînt decise să facă tot po­ Buletin dc şt
partizat în cîte 3—4 sate, păşunează pe rînd cîte 2 şi răspunderea cu care lu­ sînt de prăşit cinci ha cu Se pot sesiza foarte mul­ sibilul pentru asigurarea (a secolului
comoara fol<
unde trec din gospodărie oameni. în felul acesta, crează primarul şi vicepri- sfeclă la C.A.P. Dobra, 3 te asemănări între cele în întregime a bazei fura­ Dc Ia 1 la
Lti gospodărie şi discută fiecăruia îi vine rîndul marul, toţi membrii comi­ ha la Răduleşti şi 2 ha la două asociaţii economice jere în acest an şi există bul invitaţilo:
de ştiri; 1G.05
u oamenii, stabilind îm­ o dată sau de două ori pc tetului comunal de partid Roşcani. Conducerile celor intercooperatiste din consi­ condiţii propice în acest dorice din
liul unic — este vorba dc
sens.
preună, după puterea eco­ lună, oamenii avînd astfel trei unităţi au datoria să Mare şi Vili
ţară — pagir
nomică a fiecăruia, specia timp să lucreze în grădini, şi ai biroului executiv al ia cele mai eficiente mă­ Coordonate o
şi numărul de animale pe să facă alte lucrări. Pe consiliului popular comu­ suri pentru încheierea Sporirea efectivului şi a producţiei Buletin de ş
care trebuie să le crească, vremea mai caldă vitele nal. grabnică a acestei lucrări. dioreportaj 1
limbii român
precum şi ceea ce con­ nici nu mai sînt coborîte în Se acţionează cu forţe spo­ serii ; 20,00
tractează anul acesta, dar sat, oamenii urcînd la ele CORNEL. ARMEANU rite şi la recoltarea rapi- animaliere nu se realizează 22,00 O zi în
şi în perspectivă. încă din şi mulgîndu-le acolo. Pagini din <
rui din Sevi:
această etapă oamenii Munca vie cu oamenii, cu lamentări! llo; 23,30—5
ştiu ce au de făcut pen­ imbinînd interesele ma­ muzical.
tru anul viitor, faptul jore ale statului cu cele Ferma zootehnică a munal de partid. Acesta
avînd meritul de a pune ale fiecărei gospodării, ale C.A.P. Ribiţa are prevăzut trebuie să abandoneze op­
temelie sigură activităţii fiecărui om, are în orice ca în acest an să spo­ tica exprimată chiar de
generale de dezvoltare a situaţie, şanse de izbîndă. rească efectivele de ani­ secretarul comitetului, Ni­
DEVA: Vr;
male la 310 bovine (din colae Roman, potrivit că­ I-II (Patria);
care 220 vaci şi juninci) reia unitatea ar avea pla­ toni (Arta);
şi la 1 000 ovine. Dacă la nificat un efectiv prea Plecarea Via!
Industria mică la ora specia ovine prevederile mare în raport cu supra­ ra); Insula
rurgisttil);
sînt substanţial depăşite faţa de păşuni şi fineţe (!) cintâ (Arta)
multiplelor posibilităţi datorită fătărilor înregis­ în condiţiile unei folosiri ţigan (Const
TROŞANI: I
trate, realizarea planului
judicioase a celor peste
la bovine, în special la 560 hectare pajişti natu­ goste (Unire
Bucureşti
5
(Urmare din pag 1) prea bine la acest capitol. vaci şi juninci, ridică se­ rale şi a suprafeţelor afec­ LUPENI: SI
ru (Cultutal
Apoi mai sînt şi o serie rioase semne de întrebare. tate producerii nutreţuri­ Eobcrto Cur:'
Trie, reparaţii de mobi­ de neajunsuri în organi­ Preşedintele unităţii, Nico­ lor cultivate se poate aco­ Oîă iCUceafi
lier, vulcanizări (Călan, zarea activităţii în diferite lae Jula, ne spunea că peri integral din produc­ Emigrantul
Deva, Simcria, Hunedoa­ sectoare, secţii şi ateliere iniţial s-au prevăzut cum­ ţie proprie necesarul de TRILA : Pi
tru riduri
ra), prestări în industria în ce priveşte ordinea şi părări de animale, dar ar furaje. Că există o ase- ANINOASA:
alimentară (cuptoare de disciplina în muncă, su­ rente de a;
pîine, în Valea Jiului, 8 pravegherea şi coordona­ C. A. P. RIBIŢA ______ resc); URIC
nul — seri
mori de făină în sate, rea oamenilor din subor­ zaţul); BRA
sifonerii etc.), reparaţii de dine de către maiştri şi fi posibil ca sporul să se menea posibilitate o dove­ fernală (S>
articole electrocasnice, lu­ conducătorii formaţiilor de facă şi pe seama prăsilci deşte şi faptul că, printr-un GURABARZ.
crări autoservice şi repa­ lucru. Conducerea co­ proprii. Cu siguranţă că plus de grijă faţă de doilea (Mini
TIE : Sub 4
raţii acumulatori (Deva, lectivă a unităţii, împreună acest lucru se putea înfăp­ soarta producţiei de nutre­ tria); Găinu:
Orăştie, Simeria, Băniţa, cu biroul organizaţiei de Inlreprinderea tle tricotaje tip lînă Hunedoara. Virginia tui în condiţiile organiză­ ţuri, în perioada de sta- căra) ; c
i’iaţeg), reparaţii instalaţii partid am iniţiat un pro­ Urse lucrează la un aparat de călcat tricotaje. Tn trimes­ rii şi conducerii cu în­ bulaţie ce a trecut cumpă­ Curcubeul
rante (Casa
sanitare şi construcţii pen­ gram de măsuri menit să trul I 198", a ocupat locul l pe întreprindere. treaga răspundere a pro­ rările de fîn s-au redus HAŢEG : Z
tru populaţie. Mai avem ducă la îmbunătăţirea ac­ ceselor de reproducţie şi simţitor. re a unui i
centre pentru spălatul ru­ tivităţii în viitor, la reali­ selecţiei. In anul trecut Privind mai buna folo­ (Dacia); BR
nocturni ; C
felor de la populaţie şi de zarea ritmică a sarcinilor. Creşterea producţiei însă, indicele de natalita­ sire a pajiştilor naturale, torul din C
la unităţile socialiste, băi — Ce direcţii principale te s-a situat sub 60 la inginera şefă a C.A.P., cultură); S
publice, birouri de dacti­ vizează aceste măsuri? Re­ de energie electrică sută, iar în acest an s-a Mari a Miheţ, ne spunea că vinciala (Mi
Noi aventur
lografiere, prestări pompe levaţi, concret, cîteva din­ prevăzut ridicarea lui la în această primăvară s-au seidon (Lun
funebre, sector deratizări tre ele ? (Urmare din pag, 1) lea Jiului şi a calităţii sale 75 la sută. In patru luni făcut supraînsămînţări pe
:şi dezinsccţii. sub normele stabilite. Şi însă nu s-au obţinut nici 15 ha, precum şi fertilizări
— O activitate de pres­ — In primul rînd ele de la Anina am primit 50 de viţei din 172 pla­ pe 50 de hectare. De ase­
tări servicii, într-adevăr, vizează depistarea de noi montelor necesare, al re­ zilele trecute un transport nificaţi pe întregul an. menea, s-a stabilit modul
extrem de largă, care — resurse materiale locale şi partizării echipelor pe o- de cărbune... numai mo­ Necesitatea unei preocu­ de folosire a păşunilor,
Timpul p
oiicntîndu-ne după faptul introducerea acestora în peraţii, al organizării lu­ cirlă, din care oricît ne-am pări insistente pentru creş­ organizîndu-se păşunatul azi, 11 mai
că indicatorii prestări nein­ circuitul productiv, valo­ crului în schimburi pre­ strădui nu putem pro­ terea efectivului din prăsilă în tabere de vară pe spe­ va fi in ge
dustriale şi pentru popu­ rificarea superioară a ma­ lungite de 10—12 ore şt duce energie electrică. Ca proprie este pusă cu preg­ cii şi categorii de ani­ eu cer»! vat
laţie au fost realizaţi în terialelor refolosibile re­ retribuirea în acord glo­ urmare, stocul în gospo­ nanţă în evidenţă şi de male. Intre problemele ce noros. v„£
locale de pi
cele patru luni din acest zultate din procesul teh­ bal. Se munceşte cu spor, dăria dc cărbune de la faptul că unitatea deţine trebuie soluţionate în pe­ de descurcăr
an în proporţie de 148 şi nologic al industriei mari. in bună colaborare cu ,,E- Mintia este mult sub «cel încă în proprietate ob­ rioada următoare, o aten­ tul va sufl.
respectiv 118 la sută — Şi în acest sens, ne Vom nergomontajul“, cu S.C.M.E. normai şi scade în con­ ştească 20 de vaci care ţie deosebită necesită con­ sud şi sud-
lurlle
mini
se pare că a pornit pe un extinde o serie de acti­ şi cu T.I.L.I. Bucureşti şi tinuare. in ceea ce ne trebuie înlocuite, avînd strucţia noului saivan şi între fl şi 14
drum bun. Dar realizările vităţi, vom organiza mai pînă acum sîntem în gra­ •priveşte, ne preocupăm să un potenţial productiv a platformei de gunoi. maxime înti
la ceilalţi principali indi­ bine unele sectoare. Apoi fic cu lucrările. Invăţînd aducem perfecţionări în scăzut. In perioada de păşunat de.
La munte.
catori sini sub sarcinile am luat o serie do măsuri din experienţa anilor tre­ sistemul dc preparare a se aşteaptă şi redresarea instabilă, c
planificate, ceea ce în­ care să ducă la creşterea cuţi, ne-am angajat să fi­ prafului de cărbune pen­ Referitor la cauzele ce producţiei de lapte marfă. mult noros.
seamnă că în cadrul eo- calităţii produselor (îmbu­ nalizăm lucrarea la ju- tru a putea funcţiona şi au determinat şi determi­ Din cei 1 600 hl lapte pla­ verse de pli
1 ctivului mai există o nătăţirea controlului de ; mătatea lunii iunie, îneît cu cărbune de calitate nă un indice scăzut de na­ nificaţi pe întregul an să de descărc
Vintul va
seamă de neajunsuri, de calitate, dotarea secţiilor numai pe această cale să mai slabă. Vom depune talitate, în lipsa unor ar­ fie livraţi la fondul de cu intensific
greutăţi. Care ar fi a- şi atelierelor .cu scule, dis­ livrăm suplimentar siste­ eforturi sporite în con­ gumente temeinice bazate stat, în patru luni nu s-au 40—50 ltm/h
restea ? pozitive, 'verificatoare şi mului energetic naţional tinuare, atît în activita­ pe analiza concretă a fac­ realizat nici 10 la sută (!). vest. u
Pentru
— Avem probleme cu for­ aparatură de control la 80 milioane RWh. Va intra tea de exploatare a agre­ torilor de influenţă, ni s-au Iată de ce eforturile con­ zile: Vreme
ţa de muncă, mă refer la nivelul necesar), recruta­ apoi în reparaţie capitală gatelor şi instalaţiilor, cît oferit explicaţii dc acest ducerilor C.A.P. şi fermei neral in stal
cea calificată. Deşi avem de rea de personal muncitor grupul nr- 4. şi în cea de revizii şi re­ gen : „Credem că sînt de zootehnice sc impune să tul intervale
deveni trep
lucru suficient, ne lipsesc şi calificarea acestuia prin — Ce ne puteţi spune paraţii, îneît să asigurăm vină furajele, poate şi ma­ fie orientate prioritar spic Cerul va fi
meseriaşii, mai cu seamă cursuri la locul de muncă privind producţia de e- o funcţionare optimă tutu­ terialul biologic; au mai buna organizare şi desfă­ înnoura ri r
în primele
la meseriile de prelucrări etc. Toate cele amintite, nergie electrică pe bază ror grupurilor energetice, fost lipsuri în urmărirea şurare a activităţii în ta­ valului, cîni
prin aşchiere, zidari, tîm- susţinute de o intensă ac­ de cărbune? să înlăturăm operativ in­ montelor...“ O mai activă berele de vară, cît şi spre verse izolate
plari, faianţari, sobari, tivitate polilico-organizato- — La acest capitol avem disponibilităţile care mai implicare in valorificarea stiângerea şi depozitarea soţite şi dc
parchetari. De asemenea, rică şi educativă, vor con­ nerealizări de la începutul apar şi să prelungim du­ deplină a potenţialului zoo­ fără pierderi a tuturor lectriee. Vii
moderai
d
greutăţi mari am întîmpi- tribui la îmbunătăţirea ac­ anului. Aceasta datorită ratele dc mers normal al tehnic al C.A.P., în înlă­ resurselor de nutreţuri vest. Tfimpe
nat pînă acum cu apro­ tivităţii în viitor, la obţi­ unei necorelări de plan şi agregatelor, asigurînd ast­ turarea neajunsurilor cu pentru viitoarea perioadă intre 10 şi 15
vizionarea cu materiale şi nerea unor rezultate la ni­ din cauza nelivrării la fel economiei naţionale care se confruntă ferma de stabulaţic. maxime înl
de. (Mntco.
materii prime. încă nu velul sarcinilor ce ne stau timp a cantităţilor nece­ cantităţi sporite de ener­ zootehnică se aşteaptă şi ciu: iv. Frc
reuşim să ne descurcăm în faţă. sare de cărbune din Va­ gie electrică. din partea comitetului co­ N. TiRCOB