Page 37 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 37
Tovarăşului Nicolae Ceausescu i-au fost
? 7
luminate „Diploma de onoare" şi „Premiul
Internaţional ai Relaţiilor Diplomatice"
p@ anul 1982, ale Institutului de reiaţii
Diplomatice in Bruxelles
T o v a r ă ş u l Nicolae în deschiderea ceremo ze de laur, avînd deasu
Ceauşescu, secretar general niei a luat cuvîntul tovară pra porumbelul păcii şi
al Partidului Comunist Ro şul Ştefan Andrei, minis gravate cuvintele: „Premiul
mân, preşedintele Republi trul afacerilor externe. Internaţional al Relaţiilor
cii Socialiste România, a în cadrul solemnităţii au Diplomatice", iar pe cea
primit, miercuri, 11 mai, laltă parte: „Excelenţei
Anul XXXV, nr. 7 931 JOI, 12 MAI 1983 4 pagini - 50 bani pe Emile van Huynegem, rostit calde cuvinte oma
preşedintele Institutului de giale Emile van Huynegem Sale domnului Nicolae
Relaţii Diplomatice din şi prof. Francii Dessart. Ceauşescu, preşedintele Re
Bruxelles, şi prof. Francis Preşedintele Institutului publicii Socialiste România
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ Dessart, membru în Comi de Relaţii Diplomatice din — 1982". Corpul prismatic
al sculpturii este fixat pe
tetul de conducere şi în
Bruxelles a înmînat tova
Marele Consiliu al insti răşului Nicolae Ceauşescu un suport de marmură şi
Participare activă, responsabilă tutului, sosiţi la Bucureşti „Diploma de onoare" şl flancat de două figurine.
Mulţumind pentru dis
pentru a înmîna şefului
statului român „Diploma de „Premiul Internaţional al tincţiile oferite, a luat cu
Relaţiilor Diplomatice" pe
11
vîntul tovarăşul NICOLAE
onoare şi „Premiul Inter
ia efectuarea lucrărilor pe ogoare' naţional al Relaţiilor Di anul 1982. CEAUŞESCU.
Pe „Diploma de onoare"
plomatice" pe anul 1982, este înscris următorul text: Cuvîntul conducătorului
O imagine de ansamblu această cultură. La sfecla manuală şi mecanică pe conferite de institut în partidului şi statului nostru
a activităţii ce se desfă de zahăr, cultură care toate cele 14 ha cultivate semn de profund omagiu, „Preşedintele Institutului a fost urmărit cu deosebit
şoară în prezent pe ogoa ocupă o suprafaţă de 170 cu sfeclă furajeră, rebilo- ca o expresie a înaltei a- de Relaţii Diplomatice, la interes şi subliniat cu a-
rele unităţilor agricole din ha, am aplicat prima pra narea şi erbicidarea carto precieri pentru contribuţia propunerea Consiliului de plauze de cei prezenţi.
Consiliul unic agroindus şilă mecanică, iar praşila filor (50 ha), prima praşilă adusă la cauza păcii, înţe Conducere, are deosebitul
trial Simeria ne-a fost manuală s-a făcut pe mai mecanică la sfecla de za privilegiu de a numi pe Reprezentanţii Institutu
prezentată de către to bine de 100 ha. Prima hăr (30 ha) şi cea manuală legerii şi colaborării în Eu lui de Relaţii Diplomatice
varăşul Ioan Igna, ingine praşilă mecanică la sfe pe 25 ha. La sfeclă s-au ropa şi în lume, pentru Excelenţa Sa domnul pre au felicitat cu căldură
rul şef al acestui organism: cla furajeră am terminat-o aplicat şi tratamentele con fermitatea şi consecvenţa şedinte Nicolae Ceauşescu, pe t o v a r ă ş u l Nicolae
— Bătălia pentru obţi tra dăunătorilor. Aceeaşi cu care militează pentru membru al Comitetului de Ceauşescu pentru distincţii
nerea unor recolte bogate muncă intensă întîlnim şi triumful cauzei destinderii, Onoare al Institutului de le conferite.
se concretizează acum în în Consiliul unic la C.A.P. Băcia. Dovada asigurarea libertăţii, inde T o v a r ă ş u l Nicolae
buna întreţinere a cultu agroindustrial cea mai concludentă sînt pendenţei şi demnităţii fie Relaţii Diplomatice, ca o-
rilor prin executarea la Simeria rezultatele : terminarea re- cărei naţiuni. magiu şi gest de recunoş Ceauşescu a fost, de ase
timp şi de calitate a pra- bilonatului I pe toate cele tinţă pentru meritul şi de menea, felicitat călduros de
şilelor mecanice şi manua 60 ha cultivate cu cartofi La ceremonia care a a- votamentul său pentru cau tovarăşii din conducerea
le, a lucrărilor de erbicidare ieri pe toate cele 125 ha şi realizarea rebilonatului vut loc cu acest prilej, au za păcii în lume". partidului şl statului.
şi de combatere a dăună cultivate, iar praşila ma II pc 50 ha, finalizarea er- luat parte tovarăşa Elena Premiul constă dintr-o în încheierea solemnită
torilor, accentul principal nuală s-a realizat pe a- bicidării acestei culturi de Ceauşescu, tovarăşii Emil
punîndu-se pe asigurarea proape 80 ha. către mecanizatorul Iosif Bobu, Manea Mănescu, sculptură decorativă din ţii, t o v a r ă ş u l Nicolae
densităţilor stabilite prin Această apreciere s-a Batori, sub supravegherea Gheorghe Rădulescu, Şte metal aurit şi marmu Ceauşescu şi tovarăşa Elena
tehnologii. Cooperatorii, adeverit în cursul raidului N. ZAMFIR fan Andrei, Miu Dobrescu, ră. în partea superioară Ceauşescu s-au întreţinut
mecanizatorii şi specialiş întreprins prin mai multe este reprezentat globul pă- într-o atmosferă cordială
tii din consiliu, mobilizîn- unităţi, unde am urmărit Petru Enache, Ioan Totu,
du-se activ au reuşit să la faţa locului cum se (Continuare in pag. a 2-a) Ion Ursu. mîntesc înconjurat de frun- cu oaspeţii belgieni.
facă prima rebilonare a desfăşoară munca şi ne-am
cartofilor pe întreaga su interesat de stadiul lu
prafaţă de 405 ha. Acum crărilor de întreţinere a
dăm zor cu terminarea culturilor. Astfel, la C.A.P. JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE Comuna
celei de-a doua rebilonări Simeria, unde zeci de Rapoltu Mare —
şi sîntem în curs de fi cooperatori erau la prăşit,
nalizare cu erbicidarea la s-a făcut prima praşilă locul II pe ţară
Cinste fruntaşilor in muncă în întrecerea
socialistă dintre
i Gu Pianul pe cinci Suni îndeplinit j Bilanţul perioadei ianuarie-aprilie 1983 consiliile populare
\ Colectivul celei mai ti- tivul carierei acţionează \
ţ nere unităţi carbonifere zi de zi pentru menţine- 1 în luna aprilie, oamenii ferinţei Naţionale a parti lui siderurgic hunedorcan, Desfăşurînd o largă
l din Valea Jiului — Ex- rea unui ritm susţinut la ’ muncii din industria jude dului, a îndemnurilor şi în unităţi ale industriei u- întrecere socialistă pen
/ ploatarea minieră Cîmpu extracţie şi pentru asi- \ ţului nostru, din alte orientărilor date cu dife şoare şi alimentare, ca şi pe tru traducerea în viaţă
a importantelor obiecti
1 lui Neag — a raportat în- gurarea în avans a des- i sectoare de activitate şi-au rite prilejuri de secretarul şantiere de construcţii şi
( deplinirea sarcinilor de copertei necesare activi- ) intensificat preocupările şi general al partidului, tova în transporturi s-a acţio ve stabilite de Congre
sul al XH-lea al parti
1 plan pe cinci luni, cu taţii din următoarele 1 strădaniile în producţie, răşul Nicolae Ceauşescu, nat mai energic, au fost dului, consiliile popu
1 două decade înainte de luni. Sînt respectate cu ^ încheind un bilanţ fructuos privind dezvoltarea econo- înlăturate o serie de nea lare municipale, orăşe
termen. Se estimează că stricteţe normele exploa- i la majoritatea principalilor mico-socială a patriei şi junsuri şi s-au înregistrat
pînă la sfîrşitul acestei tării în trepte de carieră, / indicatori de plan. în ridicarea necontenită a ni rezultate mai bune decît neşti şi comunale din
piua la sfîrşitul
întreaga ţară au înscris
luni va fi extrasă supli- fapt ce asigură un front \ întreprinderi, pe şantiere, velului de trai al între în primele trei luni ale în anul trecut noi şi im
mentar o producţie de larg de lucru pentru uti- 1 în transporturi şi în circu gului popor. anului. portante realizări pri
peste 30 000 tone de căr- lajele de încărcare şi 1 laţia mărfurilor s-a acţio Clasamentul hărniciei, pe vind valorificarea supe
l bune cocsificabil. Colec- transport. 1 în unele întreprinderi care-1 transcriem în con
nat cu fermitate, în spi miniere din Valea Jiului, tinuare, vorbeşte elocvent rioară a potenţialului e-
ritul documentelor Con- pe platformele combinatu- despre acest lucru. conomic local, ridicarea
gradului de dezvoltare,
stţJBassSiS Soarele care I. INDUSTRIE în domeniul metalurgiei, subrainura urbanizare şi înfrumu
seţare a localităţilor.
metalurgiei feroase
(ACCENTE fabrică pline In activitatea dc exploatare şi prepa Locul I : C.S. Hunedoara — 370,6 în urma bilanţului re
rare a cărbunelui. puncte. cent încheiat, între con
Locul I: E.M. Cîmpu lui Neag — siliile populare frunta
Ideea privind folosirea 70-75 grade este prein- 1 016,7 puncte. în domeniul metalurgiei, subramura şe în întrecerea socia
energiei solare in procesul călzită prin 10 panouri Locul II: E.M. Petrila — 486,9 puncte, produse refractare listă pe anul 1982 se nu
de fabricaţie a piinii a solare pină la 25-30 de în activitatea de extracţie şi preparare Locul I : „Refractara" Baril — 603,9 mără şi Consiliul popu
stirnit mult interes in ria grade. Ca să poată fi fo a minereurilor puncte. lar al comunei Rapoltu
dul oamenilor muncii de la losită in procesul tehno Locul I: E.M. Certej — 599,8 puncte. în domeniul chimiei, subramura cau Mare, din judeţul nos
Secţia de panificaţie din logic trebuie sd atingă 50 Locul II: I.M. Hunedoara — 574,4 ciucului şi maselor plastice tru, care a ocupat locul
Călan. Autorul ei, comu grade. La această tempe puncte. Locul I: I.C. Orăştie — 2 611,7 puncte, II, conferindu-i-se, prin
nistul Nicolae Braicu, şi-a ratură ajunge in urma tre Locul III : E.M. Deva — 503,3 puncte, Decret Prezidenţial, „Or
susţinut-o cu multă com cerii printr-un încălzitor- In ramura prospectării şi explorării în domeniul construcţiilor de maşini dinul Muncii" clasa a
petenţă in cadrul organi recuperator de gaze (gazele geologice Locul I: I.M.M.R. Simeria — 969,2 Il-a şi un premiu în
zaţiei de bază şi a trecut provenite de la cuptoarele Locul I: I.P.E.G. Deva — 619,3 puncte puncte. bani.
la materializarea ei. Curio de coacere), care realizea în domeniul energiei electrice
zitatea ne-a indemnat să ză mult mai uşor ridicarea Locul I: I.E. Deva — 163,9 puncte. (Continuare in pag. a 2-a)
vedem la faţa locului cum temperaturii apei preincăl-
s-a aplicat această idee şi, zite prin panouri.
ca atare, l-am abordat pe Întreaga instalaţie a fost ÎN ZIARUL DE AZI:
autor. construită cu forţe proprii,
— Ne-am propus să rea fără a apela la investiţii.
lizăm - spunea tovarăşul Rezultatele obţinute ne o „Cîntarca României",
Nicolae Braicu, şeful sec răsplătesc eforturile şi sin- întrecerea — dincolo
ţie/ de panificaţie - eco tem bucuroşi că principalii de premii
nomii mai mari la com consumatori ai produselor o întreaga obşte este
bustibil, înlocuind motori noastre, siderurgiştii din angajată în creşterea
na cu energia solară in Călan, minerii din Lupeni producţiei şi a livră
procesul de încălzire a şi Petroşani sint mulţumiţi rilor către fondul de
apei folosite la fabrica de calitatea piinii. stat
rea piinii. Instalaţia noas Consumind piinea produ o Flori şi entuziasm,
tră nu este de mari pro să la Călan, gindiţi-vă că bucurie şi emoţii la
porţii dar, integrată in pro in ea e „mai mult soare", sosirea laureatelor dc
cesul productiv, aduce eco mai multă pasiune şi preo ;s la Goteborg
nomii lunare de 2,5-3 tone cupare pentru produse de o Fapte din instanţă
de combustibil, lată cum calitate.
folosim energia solară : PETRU BORA, • Preţurile maximale
apa rece preluată de la TIBERIU MINDRESCU, Fabrica „Vidra" Orăştie, secţia ovine. Aici se şlefuicsc pieile pentru confecţiile velur. de mercurial, valabi
reţea fa o temperatură de corespondenţi Foto: VIRGIL ONOIU le din 11 mai 1983
