Page 38 - Drumul_socialismului_1983_05

\ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 931
paq. 1

A

11.00 Universul :
11.45 Film artis
H pc cerul a
s 12.35 Desene an
Micuţa Ne
13.00 închiderea
lui
— Faza judeţeană a ac­ — Nădăjduind că aceste 14.00 Telcsport.
Interviu cu prof.
tualei ediţii a Festivalului CORNELIU BOGARiU, observaţii vor fi reţinute de finală, i
naţional „Cîntarea Româ­ membru al juriului de către îndrumătorii şi nalelor ei
box. Tran
niei" s-a încheiat. Se cu­ fazei judeţene conducătorii formaţiilor, ai la Varna
nosc premiile şi forma­ interpreţilor, şi că vor fi 1G,00 Telex
ţiile care vor participa la făcute corijările de rigoa­ 16,05 Profesiunii
Iul ui
etapele superioare. Pentru Şi încă ceva. Deşi este re, v-am ruga să prezen­ 16.30 Studioul ti
că aţi făcut parte din ju­ firesc ca o zonă să exce­ taţi şi alte aspecte. Tot 17.45 1001 de se
riul fazei judeţene, la toa­ leze printr-o anume pro­ în interesul unei mai au­ 18.00 închiderea
lui
te genurile artistice muzi­ ducţie („căluşer", „brîu“, tentice prezenţe a forma­ 20.00 Telejurnal
cale şi pentru că părerea „Cîntecul Iancului" etc.) ţiilor în viaţa spirituală 20.30 Fotograme
unui specialist este bine­ credem că fiecare locali­ a judeţului. ta te
venită, atît formaţiilor care tate dispune de un poten­ — Să luăm, de exemplu, 21.00 Film seria!
Atlantis“.
se pregătesc pentru între­ ţial artistic suficient de desfăşurarea „întâmplărilor" 21.35 Forum
cerea superioară, cît şi variat — dar de multe ori din obiceiuri : multe mo­ logic
celor care îşi continuă ac­ latent — pentru a-şi face mente treceau fără să 21,50 Discorama
22,15 Telejurnal
tivitatea în aşezămintele simţită prezenţa în viaţa trezească emoţii (au fost şi
de cultură, vă rugăm, to­ spirituală a ţării, chiar multe spectacole foarte
varăşe profesor Corneliu dacă această prezenţă se bune — ale „Getusei", IRADK
Bogariu, să subliniaţi as­ manifestă numai pe sce­ „Silvanei", „Ardelenei").
pecte pe care le-aţi sesi­ na improvizată din sala Uneori spectaculozitatea
zat dincolo de prezenţa pe de clasă a şcolii dintr-un căluşerului era căutată cu Complexul de vaci de la Chimindia. Mecanizatorul Alexandru Bob recoltează masă BUCUREŞTI
progranur. din
scena întrecerii a forma­ cătun sau parcurge toate orice preţ, omogenitatea verde şi mecanizatorul Vasile Ilojda o transportă. La ordinea z
ţiilor. etapele pînă la spectaco­ tarafurilor se realiza la cultură ; 7,00
— Părerea despre pre­ lul de gală al laureaţilor^ nivel „de forţă", tehnica (Urmare din pag. 1) praşilă mecanică şi ma­ contra dăunătorilor la 7,30 La panoul
muncii; 8,00 R
zenţa pe scenă a forma­ — Frumos spus, cu atît instrumentală — confun­ nuală la sfecla de zahăr culturile de sfeclă. La 8,10 Curierul 'ir
ţiilor mi-am exprimat-o în mai mult cu cît noi avem dată cu reuşita încheierii inginerului şef Mircea Ho­ (40 ha), rebilonarea şi er- sfecla de furaj se face Buletin de şti
cadrul dezbaterilor din multe exemple care au unui „de doi" bănăţean ţea, în ziua de 11 mai, bicidarea cartofilor (60 ha), acum prima praşilă ma­ pundem ascult
juriu şi, la momentul parcurs acest drum. Dar într-un tempo exagerat. Un încheierea primei praşile precum şi tratamentele nuală. Buletin de şti
reaţi ai "eşti'
oportun, prin intermediul am vrea să rămînein la aspect neconvingător a mecanice şi manuale la na', „cîntarea
ziarului. De această dată aspectul sesizat, al predo­ reprezentat confundarea (?) sfecla de zahăr. Acum se 11.00 Butelîn •
aş vrea să insist mai mult minării unor tematici in colindei gazdei cu cea a lucrează la prăşitul meca­ Sintem copiii
Buletin de şt
asupra producţiilor folclo­ anumite zone. Concret, vă junelui sau cu cea de nic şi manual al sfeclei comoara i'olcl
rice pentru că, mi se pare, rugăm. nume ori ocupaţii. furajere, lucrare realizată Magazin tehr
aici s-au întîlnit probleme — în zona Brad ne-a pe 10 şi, respectiv, 6 ha. 13.00 De la 1
Club univers
discutabile sub aspectul impresionat imensitatea a- — Sînt observaţii care în executarea acestor lu­ tin de ştiri; 1
autenticităţii. Unele for­ bordării în repertoriul so­ vizează chiar şi unele crări se evidenţiază coo­ împlinire — i
ră româneasc.
maţii s-au prezentat cu liştilor a cîntecelor cu te­ formaţii promovate în fa­ peratorii din echipele to­ dii populare
un repertoriu... de împru­ matică istorică. Dar, luînd zele superioare ale concur­ varăşelor Doina Ivonici, Aşa cum s-a subliniat în dernizarea producţiei se te ; 16,30 Rac
mut, iar unii interpreţi — ca exemplu „Cîntecul Ian­ sului din „Cîntarea Româ­ din Petreni, şi Maria Gher- documentele Conferinţei reflectă în mod pozitiv în nomică; 17,<
intr-o manieră imitativă. cului" — piesă muzicală niei". anan, din Băcia. Tot aşa Naţionale a partidului şi cantităţi tot mai mari de ştiri ; 17,05 Ai
telor; 17,35 T
Au fost prezente şi pro­ născută în inima şi su­ — într-adevăr. De aceea, de bine se desfăşoară mun­ ale Conferinţei pe ţară a produse agricole vegetale cînt, patria ni
ducţii cu subiecte neinte­ fletul moţului paşoptist, intervalul de timp rămas ca şi la C.A.P. Rapolt. Cor­ preşedinţilor consiliilor şi animaliere. Anul a- serii; ★ Ştiri
resante, altele chiar cu în care vibrează sentimen­ pînă la trecerea în revistă nel Tărăpoancă, inginer populare, organele locale cesta vom preda la fondul ţară; * Ser
intonaţii ce amintesc de tul de libertate, de dem­ a formaţiilor propuse pen­ şef, sublinia că datorită ale puterii şi administra­ de stat aproape DOO tone Badiocenaclu:
ir-o oră; 23
priceasnă sau unele, e nitate, de om — maniera tru etapa superioară (4—5 eforturilor depuse de meca ţiei de stat sînt chemate să cereale, peste 1 400 tone nr. 1 în mi
drept, puţine, care au în care a fost interpretat iunie) trebuie să fie fo­ nizatorii Titis Şerban şi asigure, printr-o strînsă cartofi de toamnă, 342 to­ vioară şi orch
suferit intervenţii aproape de cei mai mulţi solişti, a losit judicios, atît de in­ Nicolae Gligor, de coope­ conlucrare cu masele largi ne legume, 150 tone sfe­ dclssohn-Bart
Isaac Stern;
brutale (cam tare spus !) diminuat aceste valori, mai terpreţi, cît şi de îndru­ ratorii din echipele con­ de cetăţeni, elaborarea şi clă de zahăr, 149 tone car­ stop muzical.
asupra textului muzical şi mult, l-a apropiat de cîn­ mătorii lor. Mult succes ! duse de Ioan Danciu (Ra­ înfăptuirea deciziilor pri­ ne, 3 150 hl lapte de vacă,
literar, alterînd sensul ini­ tecul „comun", neadecvat, polt) şi Maria Alba (Rapol- vind dezvoltarea cconomi- 235 hl lapte de oaie,
ţial al expresiei artistice. dar aşa-zis doinit. LUCIA LICIU ţel), s-a terminat prima co-socială a localităţilor, 96 750 000 ouă, din care
realizarea programelor de 150 000 de la gospodăriile |^8ME
autoconducerc, autoapro- populaţiei, 6 200 kg lină
vizionare şi autofinanţare, şi altele. Gospodăriile DEVA : Vr
Creşte asigurînd o bună gospodă- populaţiei contribuie cu I-II (Pat-'
pentru Sin^a
ilUNEDOAHi
producţia Cinst© fruntaşilor î AUTOCONDUCERE, AUTOAPROVIZIONARE Vlaşinilor (Fi
Ion
scriil
TERITORIALĂ
lut.,........ ;
ziânică rire a fondurilor materiale 100 tone legume, 150 tone miinilo cura
(Arta) ; PB3
de cărbune Bilanţul perioadei ianuarie-aprilie 1983 şi băneşti şi acoperirea sfeclă de zahăr, 116 tone Buletin ele
Noiembrie);
cheltuielilor bugetare din carne, 650 hl lapte de va­ rea evadare
(Cultural) ; \
La mina Uricani au (Urmare din pag. 1) ® în subramura poştă şi telecomunicaţii venituri proprii. că, 110 hl lapte de oaie, curs (Luceai
fost întreprinse noi mă­ Locul I: D.J.P.Tc. Deva — 378,5 puncte. — Tovarăşe primar, Ioan 3 700 kg lînă, 700 kg miere Emigrantul
TRILA: Pre;
suri pentru mai buna Locul II : U.U.M.R. Crişcior — 441,6 Ştef, cum se acţionează de albine ş.a. riduri (Mum
valorificare a capacită­ puncte. IV. SILVICULTURĂ în comuna Veţel pentru în­ — Aţi spus că în pre­ CÂNI: Câmp
ţilor de producţie şi a Locul III: l.U.M. Petroşani — 333,5 deplinirea sarcinilor ce re­ zent comuna Veţel se auto- I-II (Retezai
Cursă interi
utilajelor care echipea­ puncte. Locul I: Inspectoratul silvic Deva — vin consiliilor populare finanţează. Cum s-au rea­ roşie); GUH
ză abatajele cu front de • In domeniul construcţiilor de maşini- 1165,7 puncte. din documentele de partid lizat veniturile bugetare pitolul al dc
înălţime mare. Pe aceas­ unelte, electronică şi electrotehnică şi de stat ? în primul trimestru al a- ORĂŞTIE : i
lasă (Patria
tă bază, începînd cu lu­ Locul I : I.M. Orăştie — 1082,6 puncte. V. AGRICULTURA SI INDUSTRIE A- — Asigurăm traducerea cestui an ? vecin Sam
na mai s-a obţinut creş­ LIMENTARĂ în viaţă a prevederilor — în primul rînd vreau (Flacăra); C
terea producţiei medii II. CONSTRUCŢII planului economic în profil să subliniez că în anul Curcubeul c
ţe (Casa de
zilnice. Decada I a lunii e în subramura morărit şi panificaţie teritorial, a bugetului lo­ trecut am vărsat la buge­ ŢEG : Ziu:
a fost încheiată cu o de­ • în subramura organizaţii de construcţii- Locul I s I.M.P. Deva — 614,6 puncte, cal şi a programelor spe­ tul Consiliului popular unui tînăr
cia); BRAZI
păşire de peste 150 de montaj locale, din cadrul Comitetului e în subramura industrializarea cărnii ciale privind dezvoltarea municipal Deva, căruia co­ tumi; CAL.
tone. Minerii din toate pentru problemele consiliilor populare Locul I: I.I.C. Deva — 1718,1 puncte. agriculturii, a autocondu- muna noastră îi este sub­ din Oz (Cas
SIMBRIA: P
formaţiile direct produc­ Locul I : T.C. Deva — 581 puncte. 9 In subramura industria vinului cerii şi autogospodăririi, ordonată, aproape 10 mi­ rcşul); ILIA
tive acţionează perma­ Locul I: I.V.V. Deva — 337 puncte. precum şi autofinanţarea lioane lei. Iar în primul pe vasul P'
nent pentru îmbunătă­ III. TRANSPORTURI ŞI TELECOMU­ VI. GOSPODĂRIE COMUNALĂ SI întregii activităţi numai trimestru al acestui an na); GIIEL.
ţirea realizărilor, ani­ NICAŢII PRESTĂRI DE SERVICII prin munca şi hărnicia tu­ am avut de realizat un tatălui meu
turor cetăţenilor care parti­
maţi de dorinţa de a venit de peste 4,2 milioane
• în subramura transporturi rutiere cipă direct, atît la elabora­
reveni la ritmul de lu­ Locul I: I.T.A. Deva — 686,7 puncte. Locul I: G.T.G.C.L. Deva — 613 puncte. rea, cît şi la realizarea lei şi am obţinut mai mult
cru al lunilor ianuarie şi în practică a programelor de 4,3 milioane, iar la bu­
februarie şi de a recu­ După cum rezultă din a- I.M. Barza, I.M. Lupeni, Este timpul — iată, sîn- economico-sociale. Avem getul municipiului am vi­
pera cît inai grabnic cest succint bilanţ al hăr­ Fabrica de încălţăminte tem în â cincea lună a a- pe teritoriul comunei două rat 3,5 milioane lei. Ţin
o DEVA.
restanţa înregistrată în niciei şi dăruirii în mun­ Hunedoara, I.L. Deva au nului — ca toate colecti­ exploatări miniere care să precizez că reuşim să Opera rom:
ultimele două luni. şoara, secţi;
că, numărul unităţilor cu încheiat şi primele patru vele muncitoreşti din judeţ dau economiei naţionale facem importante economii retrospectivi
rezultate bune în produc­ luni ale acestui an cu re­ să-şi amplifice preocupări­ importante cantităţi de bugetare şi prin faptul că orele 17 —
minereuri complexe, o uni­
Economii de ţie pe patru luni este mai zultate bune, însă nu au le şi strădaniile în produc­ tate de explorare şi pros­ foarte multe lucrări le rea­ cert pentru
19,30 — „Un
întrunit punctajul necesar
ţie, să înlăture în cel mai
lizăm cu contribuţia lo­
mare decît cel din primul
trimestru. Este dovada e- clasificării în întrecerea scurt timp deficienţele ca­ pectare care pune în va­ cuitorilor, folosind resur­ pe dos“.
carburanţi locventă, îmbucurătoare a socialistă. Altele însă — re le mai grevează bunul loare noi surse de minera­ sele locale. Anual, facem
9
angajării mai hotărîte a „Vîscoza" Lupeni, „Vidra" mers al activităţii şi reali­ le utile, o termocentrală lucrări de larg interes ob­
J
In perioada care a colectivelor noastre mun- Orăştie, I.M.C. Deva, Ţesă- zările şi să înehne balanţa care pulsează în sistemul ştesc — îndiguiri, canali­
trecut din acest an, oa­ citoreştj^ pentru îndeplini­ toria de mătase Deva, une­ de la minus la plus în bi­ energetic naţional însem­ zări, întreţineri şi repa­
Timpul jî
menii muncii de la co­ rea sarcinilor de plan şi a le întreprinderi miniere din lanţul rezultatelor în pro­ nate cantităţi de energie raţii de drumuri, con­ azi, 12 mai
loana Teliuc a U.M.T.C.F. angajamentelor asumate în Valea Jiului sau organiza­ ducţie. Totodată, unităţile electrică, două întreprin­ strucţii de poduri şi po­ se va încălz
Deva au desfăşurat o întrecerea socialistă pe a- ţii de construcţii ca I.C.S. cu realizări să nu slă­ deri agricole de stat, două deţe ş.a. — care valoric fi variabil,
activitate susţinută, de- cest an, sporindu-şi astfel Hunedoara, Grupul de şan­ bească ritmul, să amplifice cooperative agricole de depăşesc un milion de lei. pă-amiază,
cădea avers
păşindu-şi prevederile aportul la dezvoltarea e- tiere hidroenergetice Rîu ia continuare succesele de producţie, o fabrică de nu­ întreaga activitate, efor­ soţite de c
conomiei naţionale, la creş­ Mare-Retezat, I.C.M.M. Pe­ pîn a acum. Noua etapă a treţuri combinate şi di­ trice. Vîntu
de plan cu 1 la sută troşani, G.S.C.F.I. Deva (ca verse alte unităţi de pro­ turile tuturor cetăţenilor şi derat din s
la transport masă lem­ terea bunăstării generale a să amintim doar cîteva în! re cerii socialiste, declan­ ducţie şi prestaţii în ca­ cele ale primăriei sînt o- Temperatur
noasă, cu 4 la sută la poporului. şată de la începutul acestei rientate permanent spre fi cuprinse
Din bilanţul prezentat mai importante), nu reu­ luni, va trebui să înscrie drul cooperaţiei de pro­ grade, iar <
transport global şi cu lipsesc unităţi importante, şesc să-şi soluţioneze de ducţie. Toate acestea, prin creşterea producţiei agri­ tre 20 şi 21
29 la sută Ia transport cu tradiţie în economia ju­ luni de zile problemele cu în clasamentul hărniciei în creşterea producţiei şi pro­ cole' vegetale şi animaliere mineaţa, iz
diverse. De menţionat deţului, apreciate ani la care se confruntă — este lunile viitoare cît mai mul­ ductivităţii muncii, sporesc şi a livrărilor la fondul de duce ceaţă
La munte
că aceste realizări au rînd pentru realizările lor adevărat, unele obiective, te unităţi economice şi or­ şi veniturile bugetare ale stat, atît din unităţile în general
fost obţinute pe seama în producţie, ori altele mai dar şi foarte multe de na­ ganizaţii de construcţii, ca­ primăriei. Aşa am şi ajuns agricole socialiste de stat variabil. 5
economisirii a 550 litri tinere, dar care s-au ra­ tură internă —, diminuînd, re să ducă judeţul Hune­ să ne autofinanţăm. Toate şi cooperatiste, cît şi de la de ploaie,
cărcari elci
de benzină şi 3 000 li­ cordat deja la plutonul de prin restanţele lor, reali­ doara în primele rînduri eforturile pe care le facem gospodăriile populaţiei. sufla mode
tri de motorină. frunte al economiei jude­ zările globale ale econo­ ale întrecerii socialiste pe în domeniul agriculturii de serviciu
ţului. Unele dintre ele — miei judeţului. Iară. _________ pentru dezvoltarea şi mo- N. BADIU