Page 42 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 42
paq 1 DRUMUL SOCIALISMULUI m . 7 932
Oamenii muncii de naţionalitate maghiară - plenar
angajaţi în efortul pentru îndeplinirea
Unii don zor cu praşil@l@ 14,00Telex
14,05Telespo
sarcinilor economico-sociale (Urmare dii, pag. 1) resc greu în balanţa recol notă că timpul bun de lu Ie Cam
ropene
tei. Să nu ştie oare tova cru nu se foloseşte cu ran misiune
Var na
Prin configuraţia sa de în susţinerea unei vibrante te cluburi şi case de cul nizatorii se aflau la locul răşii din conducerea C.A.P. dament maxim. Aşa se 15.25Emisiu)
mografică, judeţul Hune activităţi spirituale. în bri tură din .judeţ, între care de parcare a utilajelor, şi de la Consiliul popular explică de ce tractoarele german
doara este una din zonele găzile în care lucrează, a- cele de la Vulcan, Lupeni, unde l-am găsit şi pe ingi Bretea Română că lucră au pornit spre tarlalele 17,20Tragere
ţării în care, alături de lături de români, se disting Hunedoara, activează secţii nerul şef al unităţii, Beno- rile de întreţinere a cultu unde trebuia să lucreze, a- 17,30La volr
17.45 1001 tic
români, trăiesc şi muncesc prin dăruire, pasiune şi în limba maghiară de tea ne Ionescu. Dorind să a- rilor trebuie să se desfă bia după orele 7,30, intrînd 20,00 Tclcjurj
oameni ai muncii de naţio pricepere mulţi mineri ma tru, cor, recitatori, solişti flăm ce lucrări sînt pro şoare în spirit de ordine şi efectiv în brazdă după ore 20,15Actualii
că
nalitate maghiară şi ger ghiari, printre care Faza- vocali şi altele. Se remarcă gramate să se execute în disciplină, să fie efectuate le 8. Evident, este necesară 20.25Un cin
mană. împreună sînt anga kas Bela, Dozsa Odon, Ta- printr-o activitate susţinu cînip în ziua respectivă, atunci cînd este nevoie şi o mai bună organizare a (lumnea
jaţi cu toate forţele pen mas Ferencz, Antal Geza de tă secţiile de la Vulcan, am aflat cu surprindere că nu după placul cuiva ? muncii, în sensul ca trac 20.45 Cadran
tru a da viaţă sarcinilor la Vulcan, Fazakas Ferencz condusă de Pecsi Ferencz, nu s-a făcut nici un fel Pe una din tarlalele cul toarele şi maşinile agrico 21,05 Dezbate
stabilite de Congresul al de la Paroşeni, Kovacs Ka- cea din Hunedoara, condu de mobilizare la întreţine tivate cu cartofi la C.A.P. le să rămînă peste noapte 21,35Film ai
Xll-lea şi Conferinţa Na rol de la Petrila, Peterfi să de învăţătoarea lancso rea culturilor. Abia s-a pre Bretea Streiului erau la la locurile unde au fron zie în
mieră
ţională ale partidului. Agoston de la Lupeni, la- Terezia, teatrul muncito gătit un cultivator pentru prăşit doar doi cooperatori. tul de lucru, economisind 22,25Telejur
Prin efortul tuturor oa minatorul Vereş Zoltan, resc din Lupeni, care a a începe în ziua de 12 mai O imagine despre modul astfel combustibilul şi asi-
menilor muncii, judeţul cooperatorul Vincze Beni prezentat în mai multe lo praşila la porumb. în a- cum este gospodărit pă- gurînd efectuarea cu mai
nostru a cunoscut o puter de la Jeledinţi, un mare calităţi din judeţ piesa „Pe propieroa sediului unităţii mîntul la această unitate multă operativitate a lu
nică dezvoltare economico- număr de alţi membri coo pofta oricui'', formaţia de este o tarla în suprafaţă se poate forma după as crărilor agricole. Nici la
socială, o impresionantă peratori de la Cristur, Bâ- muzică uşoară a Casei de de 5 hectare cultivată cu pectul terenului din jurul C.A.P. Banpotoc nu era
înflorire a vieţii spirituale, cia, Simeria, Hărău, Peş- cultură din Deva. Activişti cartofi, unde buruienile sediului, care stă şi apum realizată praşila manuală BUCUREŞ'
programul 1
realitate devenită mai preg tiş etc. inimoşi, membri ai Consi cresc în voie. Interlocuto necultivat. Tot aici, gazeta pe întreaga suprafaţă cul La ordinea
nantă după Congresul al Un însemnat număr de liului judeţean al oameni rul ne spunea că numai în de perete informează de tivată cu sfeclă de zahăr, cultură ; 7,(
lX-lea, de cînd în fruntea muncitori, ingineri, maiştri, lor muncii de naţionalitate aceste zile s-a făcut re spre modul cum s-a desfă 7.30 La pane
muncii; 8,00
partidului a fost ales to tehnicieni, cercetători aduc maghiară, printre care to partizarea culturilor pe şurat secerişul în vara tre în schimb, pe lolui ile afla 8,10 Curierul
varăşul Nicolae Ceauşescu, o contribuţie importantă la varăşii Fiilop Atila, din formaţii de lucru, urmînd cută (?). te în folosinţa membrilor Buletin de
faţă de care şi oamenii promovarea progresului Valea Jiului, Kacso lozsef, să înceapă şi prăşitul. Coo La timpul potrivit, în zia cooperatori participarea la pundem ase
muncii de naţionalitate tehnic şi experienţei îna Kasler Matyas din Deva şi peratorii sînt ocupaţi cu rul nostru au fost reliefate muncă este masivă. Con Buletin de s
ţa şi viaţa;
maghiară nutresc cele mai intate în minerit şi side mulţi alţii muncesc cu răs pregătirile pentru nedeie eforturile cooperatorilor şi ducerea unităţii.are datoria cloric; 10,50
calde şi sincere sentimente rurgie, la aplicarea în prac pundere şi dăruire pentru şi se aşteaptă o mai bună mecanizatorilor din Şoimuş să nu îngăduie nici o aba ţării; 11,00
de «gratitudine. tică a unor soluţii ingeni întărirea frăţiei şi unităţii participare la muncă abia pentru obţinerea de recol tere de la normele legale 11,05 Vreau
Buletin de
Soluţionînd în spirit mar oase menite să ducă la între oamenii muncii ro săptămîna viitoare (?). Iată te sporite. în dimineaţa zi privind participarea Ia e- toate pentr
xist, revoluţionar, proble preşterca productivităţii mâni şi maghiari. cum se pierd zile bune de lei de 11 mai a.c., am gă fectuarea lucrărilor agri 12.30 Din cc
ma naţională în ţara noas muncii, reducerea consu Recenta plenară comună lucru în cîmp, care cîntă- sit însă o situaţie care de cole. rului; 13, CC
15.00 Stude
tră, Partidul Comunist Ro murilor de materii prime, a consiliilor judeţene ale Buletin de
mân a creat condiţiile ma materiale, energie şi com oamenilor muncii de naţio dioreflector
teriale şi spirituale pentru bustibili, îmbunătăţirea ca nalitate maghiară şi ger Atenţie, tineri! Există şi pasiuni azi ogorul
16,40 Coordo
participarea largă, nestin lităţii produselor, creşterea mană, care a dezbătut ac 17.00 Buletii
gherită a oamenilor muncii eficienţei economice în toa tivitatea pe care am des Pentru pair
aparţinînd naţionalităţilor te domeniile. făşurat-o în ultima vreme periculoase registrări d
Iară; 18,00 <
conlocuitoare la întreaga Oamenii muncii de naţio a stabilit obiective noi, me Radiojurnal
viaţă economico-socială şi nalitate maghiară desfă nite să asigure mobilizarea Din relaţiile pe care or tr-o oră; a
pitalului; <
cultural-educativă a patriei, şoară, în acelaşi timp, o mai activă a maghiarilor ganele de cercetare penală operetele
a fiecărei localităţi. bogată şi diversă activita şi germanilor din judeţ la le-au avut despre ei, re ham; 23,3C
Sub conducerea organi te educativă, cultural-artis- îndeplinirea sarcinilor eco zultă că atît Petru Măgduţ muzical.
zaţiilor de partid, uniţi în tică, în principal în două nomico-sociale şi cultural- cît şi Dorin Petru Avra-
muncă, mineri, siderurgişti, forme. Pe de o parte — educative ce stau în faţa mescu şi Ilie Bejat erau
energeticieni, constructori, ca membri ai formaţiilor judeţului în anul 1983 şi trei băieţi buni. Toţi trei te profesională in diferite încercat să-şi alcătuiască
lucrătoare din industria u- cultural-artistice româneşti, în perspectiva întregului aveau rosturile lor bine unităţi economice, îi unea o orgă de lumini pentru
şoară, de pe ogoarele uni iar pe de altă parte — în cincinal. stabilite, primul fiind în pasiunea pentru muzică. E mica lor orchestră. Sticla DEVA : \
tăţilor agricole socialiste, formaţii proprii. Periodic Prof. SOOS ANDREI cadrat în muncă la firesc, lâ vîrsta tinereţii colorată au crezut ei se I-II (Patrii
slujitori ai învăţămîntului, sînt organizate spectacole preşedintele Consiliului I.P.I.L.F. Haţeg, cel de al să vrei să-ţi afirmi talen poate procura de la sem pentru Sin.
1IUNEDOAJ
culturii şi artei, obţin re pe tema „înfrăţiţi în mun oamenilor muncii de doilea la S.M.A. Haţeg, iar tul într-o atît de nobilă nalele luminoase de pe Vlaşinilor (
zultate remarcabile atît în că şi în cînt“, seri de cear- naţionalitate maghiară ultimul la I.M. Petrila. artă. Nefirească este lipsa linia ferată. Şi au trecut Ion — ser
producţia materială, cît şi daş. Pe lîngă mai mul din judeţul Hunedoara Deşi desfăşurau activita de discernământ cu care au la acţiune în staţia C.F.R. rurgistui) ;
(Arta); Te
Subcetate. într-o scară, (Constructc
acţiunea lor lipsită de ju ŞANl: Cu
(ţjnirea);
decată şi de responsabili cureşti
Mijloacele tehnice din dotare — mai bine utilizate si întreţinute tate a reuşit. în seara LUPENI. : .
următoare au fost prinşi.
seriile 1-11
CAN : Coi
Cit de periculoasă este ruP ' LO
(Urmare din pag. 1) de reglare şi control, dife aş sublinia faptul că prin U.M.T.C.F. să se execute tehnice, materiale si umane o fisemenea acţiune pen JV —O;
rite piese de schimb şi buna organizare a lucru numai reparaţiile prin existente în atelierele res tru securitatea circulaţiei tac împoti
reparaţii ale acestora, de anexe auto, care au stîrnit lui şi prin metodele folo schimb de agregate şi re pective. Am preluat şi noi feroviare nu mai trebuie (Muncitori
rccondiţionare şi reutili- interesul celor prezenţi, site de colectivul de la paraţiile accidentale de unele lucruri bune prezen subliniat. Imaginaţi-vă că Comoara
BRAD: Se
zare a pieselor de schimb dorinţa de a prelua şi atelierul de reparaţii auto scurtă durată, pentru re tate de colegii de la cele în loc să vadă lumina roşie); OR
şi agregatelor. aplica în propria activita Haţeg, productivitatea mun ducerea timpilor de imobi lalte ateliere surori de la roşie a semnalului care-i beşte şi la
Pe marginea învăţămin te ceea ce li s-a părut cii a crescut aici de la lizare a autovehiculelor, U.M.T.C.F-urile din ţară opreşte intrarea în staţie, 'nul meu \
riile l-il (
telor desprinse din aceas practic şi util. 10 260 lei/lucrător în 1982, iar reparaţiile curente şi şi vom acţiona consecvent mecanicul unui tren acce GIU-BAI:
tă interesantă şi reuşită Marin Bălţăţeanu, in la 12 400 lei lucrător de la accidentale de volum mare, pentru îmbunătăţirea acti lerat vede lumina albă de la Nav.
cultură);
acţiune, înscrisă pe linia giner şef al U.M.T.C.F. începutul acestui an. reparaţiile generale de a- vităţii. sau nu vede nici o lumi (Dacia);
orientărilor secretarului Deva : Beneficiarul cel mai Nicolae Boureci, şeful a- gregate (motoare, cutii de Sînt opinii autorizate, nă. Intră în staţie cu toa mea străl
general al partidului, tova mare al schimbului de lelierului de reparaţii auto viteză, punţi, . trolii etc.), obiective, care-i angajează tă viteza, pe o linie pe Ultimul a
cultură);
răşul Nicolae Ceauşescu, experienţă la care am Haţeg: Ne străduim să ca şi recondiţionările de pe oamenii muncii de la care trebuie să sosească spiraţia (r
privind creşterea produc participat şi pe care, de ne îmbunătăţim perma piese şi anexe auto să se U.M.T.C.F. Deva, pe toţi alt tren. Ţi, se zbîrleşte Destinaţia
mina); GJ
ţiei materiale şi a efi fapt, l-am organizat noi la nent munca. în ultima execute în ateliere specia muncitorii forestieri din părul în cap la gîndul a ţea tatălui
perfecţioneze
cienţei economice în toa Haţeg, a fost stabilirea sis vreme ne-am sistematizat lizate, cum este al nostru judeţ să-şi activitatea de ceea ce se poate întîmpla.
şi altele asemenea din ţa
continuu
te sectoarele de activita temei autovehiculelor de cît mai raţional şi mai ră. De asemenea, consider transport şi reparaţii, dar La articolul 276, Codul BBP^aHa
te, am consemnat opinia transport al materialului eficient fluxul reparaţii că este bine — aşa cum .şi pe cea de exploatare penal prevede că fapta de l&P*
unor factori de răspunde lemnos — rotund şi mă lor şi al realizării pie s-a stabilit — ca nu toţi în parchete şi de preindus- a distruge sau degrada şi
re de la I.F.E.T. Deva. runt —, prin perfecţio selor de schimb, ne-am pus să facă de toate, pentru trializare în depozitele aduce în stare de neîntre-
€> PETRI
Ioan Nicola, directorul narea autovehiculelor exis la punct incinta şi atelie că nu există nici dotare finale, astfel îneît să asi buinţare liniile sau insta cultură. A
laţiile de calc ferată ori
întreprinderii: Organiza rele, îneît am avut ce tehnică adecvată, nici ma gure maximă eficienţă aşezarea de obstacole pe gana“ al
prezenta participanţilor la
rea acestui schimb de ex tente, vizînd creşterea ca schimbul de experienţă şi terialele necesare, nici ca întregii activităţi, în inte calea ferată, acţiuni prin ţean al si
doara:
pacităţii de transport de
perienţă în judeţul Hu sîntem mulţumiţi că efor drele corespunzătoare şi resul înfăptuirii neabătute care s-ar fi putut pune în Hunedoara
nedoara, cu o pondere la 10 tone pînă la 30 tone turile şi realizările noas deci recondiţionările să se a programului de dezvol pericol siguranţa circula o VULC.
însemnată în economia fo pe autovehicul, în condiţii tre au fost apreciate. Mi realizeze în ateliere spe tare economico-socială a ţiei se pedepseşte cu în di ca tel or.
de stat Ti
restieră a ţării, ne-a ono le reducerii consumurilor se pare interesantă şi ne cializate pe grupe de piese patriei, de creştere a nive chisoare de la 3 la 12 ani! col de va
rat. Fără falsă modestie, de carburanţi, lubrifianţi cesară măsura adoptată cu şi tipuri de autovehicule, lului de trai al întregului Dacă fapta a avut ca ur rîde“.
trebuie să spun însă că şi anvelope, ceea ce va acest prilej ca la coloanele în funcţie de posibilităţile popor. mare un accident sau o
avem şi unele rezultate conduce la creşterea pro catastrofă de cale ferată,
bune în activitatea de ducţiei şi eficienţei eco fapta se pedepseşte, după
transport auto forestier, nomice a întreprinderii. De caz, cu închisoare pînă la
ca şi în cea de reparare asemenea, prin participa 20 de ani sau cu pedeapsa Timpul
a autovehiculelor,- de re rea celor mai autorizate • capitală 1 azi, 13 ini
va fi în ;
cuperare, recondiţionare şi cadre de la centrală şi Au ştiut acei tineri cît şi ya cont
refoiosire a pieselor de ministerul de resort, s-au de periculoasă este pasiu zească. C<
schimb şi agregatelor, ate stabilit măsuri concrete nea lor pentru orga de bil, tempe
amiază, ci
lierul specializat din Ha în direcţia utilizării, între- lumini în condiţiile cînd dea ploi ?
ţeg constituind un exemplu ţinerii şi reparării parcu urmăreau să şi-o alcătu de aversă
slab la m
în domeniu, după cum au lui auto^, a recuperării, iască din sticlă colorată rul sudic
apreciat în unanimitate cei recondiţionării şi refolosi- furată de la semnalele de minime v<
prezenţi la acţiunea noas rii pieselor de schimb şi la calea ferată ? Din de tre 9 şi 1
maxime îi
tră. Sigur că schimbul de agregatelor, astfel îneît 50— claraţiile lor rezultă că nu de. Izolat
experienţă a fost un real 60 la sută din necesarul şi-au dat seama şi nici ceaţă slafc
La mun
cîştig pentru toţi partici acestora să fie asigurat n-au cunoscut prevederile neral fru
panţii la el, pentru eco din recondiţionări. • Aş Codului penal. Dar în temporar
nomia forestieră. Au fost sublinia aici că noi dăm justiţie este un principiu : ploi local
aversă.
prezentate mijloace de mare atenţie acestei acti necunoaşterea legii nu te Pentru
absolvă de consecinţele ei!
transport auto specifice ac vităţi. în 1982, de exem Atenţie, deci, tineri ! zile: Vrei
tivităţii forestiere, cu dife plu, am realizat piese de Asemenea pasiuni necon în conţin
general
rite îmbunătăţiri tehnice schimb şi recondiţionări în trolate de judecată, de ra va fi va vi
şi economice — unele în valoare de 4 milioane lei, ţiune, sînt periculoase. lat, în •/.
cădea p'<"
fază de prototip, urmînd iar de la începutul acestui Prototip al autotrenului de încărcat buşteni, realizat de U.M.T.C.F. Deva, dintr-o auto aversă. \
a fi perfecţionate, testate an înregistrăm la acest ca basculantă, erescindu-i capacitatea de Ia 6,5 tone la 16 tone. Alte avantaje: accesibilitatea IUUU BOLOGH, la mod»T
şi omologate —, dispozi pitol mai mult de 1,5 mi pe drumuri forestiere înguste, consum redus de carburant, productivitate sporită la trans procuror minime i
Foto: AUREL ANCA
de iar c
port.
tive ergonomice, aparatură lioane Iei. De asemenea, ION CIOCLEI 24 si 29 ' ţ.