Page 42 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 42

paq 1                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI m . 7 932


        Oamenii muncii de naţionalitate maghiară - plenar


                 angajaţi în efortul pentru îndeplinirea
                                                                                                    Unii don zor cu praşil@l@                                           14,00Telex
                                                                                                                                                                        14,05Telespo
                        sarcinilor economico-sociale                                       (Urmare dii, pag. 1)   resc  greu  în  balanţa  recol­  notă  că  timpul  bun  de  lu­  Ie Cam
                                                                                                                                                                            ropene
                                                                                                                  tei.  Să  nu  ştie  oare  tova­  cru  nu  se  foloseşte  cu  ran­  misiune
                                                                                                                                                                            Var na
         Prin  configuraţia  sa  de­  în  susţinerea  unei  vibrante   te  cluburi  şi  case  de  cul­  nizatorii  se  aflau  la  locul   răşii  din  conducerea  C.A.P.   dament  maxim.  Aşa  se   15.25Emisiu)
       mografică,  judeţul  Hune­  activităţi  spirituale.  în  bri­  tură  din  .judeţ,  între  care   de  parcare  a  utilajelor,   şi  de  la  Consiliul  popular   explică  de  ce  tractoarele   german
       doara  este  una  din  zonele   găzile  în  care  lucrează,  a-   cele  de  la  Vulcan,  Lupeni,   unde  l-am  găsit  şi  pe  ingi­  Bretea  Română  că  lucră­  au  pornit  spre  tarlalele   17,20Tragere
       ţării  în  care,  alături  de   lături de români, se disting   Hunedoara,  activează  secţii   nerul  şef  al  unităţii,  Beno-   rile  de  întreţinere  a  cultu­  unde  trebuia  să  lucreze,  a-   17,30La volr
                                                                                                                                                                        17.45 1001 tic
       români,  trăiesc  şi  muncesc   prin  dăruire,  pasiune  şi   în  limba  maghiară  de  tea­  ne  Ionescu.  Dorind  să  a-   rilor  trebuie  să  se  desfă­  bia  după  orele  7,30,  intrînd   20,00  Tclcjurj
       oameni  ai muncii de naţio­  pricepere mulţi mineri ma­  tru,  cor,  recitatori,  solişti   flăm  ce  lucrări  sînt  pro­  şoare  în  spirit  de  ordine  şi   efectiv  în  brazdă  după  ore­  20,15Actualii
                                                                                                                                                                            că
       nalitate  maghiară  şi  ger­  ghiari,  printre  care  Faza-   vocali  şi  altele.  Se  remarcă   gramate  să  se  execute  în   disciplină,  să  fie  efectuate   le  8.  Evident,  este  necesară   20.25Un  cin
       mană. împreună sînt anga­  kas  Bela,  Dozsa  Odon,  Ta-   printr-o  activitate  susţinu­  cînip  în  ziua  respectivă,   atunci  cînd  este  nevoie  şi   o  mai  bună  organizare  a   (lumnea
       jaţi  cu  toate  forţele  pen­  mas Ferencz, Antal Geza de   tă  secţiile  de  la  Vulcan,   am  aflat  cu  surprindere  că   nu după placul cuiva ?  muncii,  în  sensul  ca  trac­  20.45  Cadran
       tru  a  da  viaţă  sarcinilor   la  Vulcan,  Fazakas  Ferencz   condusă  de  Pecsi  Ferencz,   nu  s-a  făcut  nici  un  fel   Pe  una  din  tarlalele  cul­  toarele  şi  maşinile  agrico­  21,05  Dezbate
       stabilite  de  Congresul  al   de  la  Paroşeni,  Kovacs  Ka-   cea  din  Hunedoara,  condu­  de  mobilizare  la  întreţine­  tivate  cu  cartofi  la  C.A.P.   le  să  rămînă  peste  noapte   21,35Film  ai
       Xll-lea  şi  Conferinţa  Na­  rol  de  la  Petrila,  Peterfi   să  de  învăţătoarea  lancso   rea culturilor. Abia s-a pre­  Bretea  Streiului  erau  la   la  locurile  unde  au  fron­  zie   în
                                                                                                                                                                           mieră
       ţională ale partidului.    Agoston  de  la  Lupeni,  la-   Terezia,  teatrul  muncito­  gătit  un  cultivator  pentru   prăşit  doar  doi  cooperatori.   tul  de  lucru,  economisind   22,25Telejur
         Prin  efortul  tuturor  oa­  minatorul   Vereş   Zoltan,   resc  din  Lupeni,  care  a   a  începe  în  ziua  de  12  mai   O  imagine  despre  modul   astfel  combustibilul  şi  asi-
       menilor   muncii,   judeţul   cooperatorul  Vincze  Beni   prezentat  în  mai  multe  lo­  praşila  la  porumb.  în  a-   cum  este  gospodărit  pă-   gurînd  efectuarea  cu  mai
       nostru  a  cunoscut  o  puter­  de  la  Jeledinţi,  un  mare   calităţi  din  judeţ  piesa  „Pe   propieroa  sediului  unităţii   mîntul  la  această  unitate   multă  operativitate  a  lu­
       nică  dezvoltare  economico-   număr  de  alţi  membri  coo­  pofta  oricui'',  formaţia  de   este  o  tarla  în  suprafaţă   se  poate  forma  după  as­  crărilor  agricole.  Nici  la
       socială,  o  impresionantă   peratori  de  la  Cristur,  Bâ-   muzică  uşoară  a  Casei  de   de  5  hectare  cultivată  cu   pectul  terenului  din  jurul   C.A.P.  Banpotoc  nu  era
       înflorire  a  vieţii  spirituale,   cia,  Simeria,  Hărău,  Peş-   cultură  din  Deva.  Activişti   cartofi,   unde   buruienile   sediului,  care  stă  şi  apum   realizată  praşila  manuală   BUCUREŞ'
                                                                                                                                                                        programul  1
       realitate devenită mai preg­  tiş etc.               inimoşi,  membri  ai  Consi­  cresc  în  voie.  Interlocuto­  necultivat.  Tot  aici,  gazeta   pe  întreaga  suprafaţă  cul­  La  ordinea
       nantă  după  Congresul  al   Un  însemnat  număr  de   liului  judeţean  al  oameni­  rul  ne  spunea  că  numai  în   de  perete  informează  de­  tivată  cu  sfeclă  de  zahăr,   cultură ; 7,(
       lX-lea,  de  cînd  în  fruntea   muncitori, ingineri, maiştri,   lor  muncii  de  naţionalitate   aceste  zile  s-a  făcut  re­  spre  modul  cum  s-a  desfă­   7.30 La pane
                                                                                                                                                                        muncii; 8,00
       partidului  a  fost  ales  to­  tehnicieni,  cercetători  aduc   maghiară,  printre  care  to­  partizarea   culturilor   pe   şurat  secerişul  în  vara  tre­  în  schimb, pe lolui ile  afla­  8,10 Curierul
       varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   o  contribuţie  importantă  la   varăşii  Fiilop  Atila,  din   formaţii  de  lucru,  urmînd   cută (?).  te  în  folosinţa  membrilor   Buletin de
       faţă  de  care  şi  oamenii   promovarea   progresului   Valea  Jiului,  Kacso  lozsef,   să înceapă şi prăşitul. Coo­  La timpul potrivit, în zia­  cooperatori  participarea  la   pundem ase
       muncii   de   naţionalitate   tehnic  şi  experienţei  îna­  Kasler  Matyas  din  Deva  şi   peratorii  sînt  ocupaţi  cu   rul  nostru  au  fost  reliefate   muncă  este  masivă.  Con­  Buletin de s
                                                                                                                                                                        ţa şi viaţa;
       maghiară  nutresc  cele  mai   intate  în  minerit  şi  side­  mulţi  alţii  muncesc  cu  răs­  pregătirile  pentru  nedeie   eforturile  cooperatorilor  şi   ducerea  unităţii.are  datoria   cloric; 10,50
       calde  şi  sincere  sentimente   rurgie, la aplicarea în prac­  pundere  şi  dăruire  pentru   şi  se  aşteaptă  o  mai  bună   mecanizatorilor  din  Şoimuş   să  nu  îngăduie  nici  o  aba­  ţării; 11,00
       de «gratitudine.           tică  a  unor  soluţii  ingeni­  întărirea  frăţiei  şi  unităţii   participare  la  muncă  abia   pentru  obţinerea  de  recol­  tere  de  la  normele  legale   11,05 Vreau
                                                                                                                                                                        Buletin de
         Soluţionînd în spirit mar­  oase  menite  să  ducă  la   între  oamenii  muncii  ro­  săptămîna  viitoare  (?).  Iată   te  sporite.  în  dimineaţa  zi­  privind  participarea  Ia  e-   toate pentr
       xist,  revoluţionar,  proble­  preşterca   productivităţii   mâni şi maghiari.  cum  se  pierd  zile  bune  de   lei  de  11  mai  a.c.,  am  gă­  fectuarea  lucrărilor  agri­  12.30 Din cc
       ma naţională  în ţara  noas­  muncii,  reducerea  consu­  Recenta  plenară  comună   lucru în cîmp, care cîntă-  sit însă o situaţie care de­  cole.             rului; 13, CC
                                                                                                                                                                        15.00  Stude
       tră, Partidul  Comunist Ro­  murilor  de  materii  prime,   a  consiliilor  judeţene  ale                                                                        Buletin de
       mân  a  creat  condiţiile  ma­  materiale,  energie  şi  com­  oamenilor  muncii  de  naţio­                                                                     dioreflector
       teriale  şi  spirituale  pentru   bustibili, îmbunătăţirea ca­  nalitate  maghiară  şi  ger­  Atenţie, tineri! Există şi pasiuni                                 azi ogorul
                                                                                                                                                                        16,40 Coordo
       participarea  largă,  nestin­  lităţii  produselor,  creşterea   mană,  care  a  dezbătut  ac­                                                                   17.00 Buletii
       gherită  a  oamenilor  muncii   eficienţei economice în toa­  tivitatea  pe  care  am  des­                                                                      Pentru pair
       aparţinînd  naţionalităţilor   te domeniile.         făşurat-o  în  ultima  vreme                           periculoase                                          registrări d
                                                                                                                                                                        Iară; 18,00 <
       conlocuitoare  la  întreaga   Oamenii muncii de naţio­  a stabilit obiective noi, me­                                                                            Radiojurnal
       viaţă  economico-socială  şi   nalitate  maghiară  desfă­  nite  să  asigure  mobilizarea   Din  relaţiile  pe  care  or­                                        tr-o oră; a
                                                                                                                                                                        pitalului; <
       cultural-educativă a patriei,   şoară,  în  acelaşi  timp,  o   mai  activă  a  maghiarilor   ganele  de  cercetare  penală                                      operetele
       a fiecărei localităţi.     bogată  şi  diversă  activita­  şi  germanilor  din  judeţ  la   le-au  avut  despre  ei,  re­                                        ham;   23,3C
         Sub  conducerea  organi­  te  educativă,  cultural-artis-   îndeplinirea  sarcinilor  eco­  zultă  că  atît  Petru  Măgduţ                                     muzical.
       zaţiilor  de  partid,  uniţi  în   tică,  în  principal  în  două   nomico-sociale  şi  cultural-   cît  şi  Dorin  Petru  Avra-
       muncă, mineri, siderurgişti,   forme.  Pe  de  o  parte  —   educative  ce  stau  în  faţa   mescu  şi  Ilie  Bejat  erau
       energeticieni,  constructori,   ca  membri  ai  formaţiilor   judeţului  în  anul  1983  şi   trei  băieţi  buni.  Toţi  trei   te  profesională  in  diferite   încercat  să-şi  alcătuiască
       lucrătoare  din  industria  u-   cultural-artistice  româneşti,   în  perspectiva  întregului   aveau  rosturile  lor  bine   unităţi  economice,  îi  unea   o  orgă  de  lumini  pentru
       şoară,  de  pe  ogoarele  uni­  iar  pe  de  altă  parte  —  în   cincinal.     stabilite,  primul  fiind  în­  pasiunea  pentru  muzică.  E   mica  lor  orchestră.  Sticla   DEVA : \
       tăţilor  agricole  socialiste,   formaţii  proprii.  Periodic   Prof. SOOS ANDREI   cadrat   în   muncă   la   firesc,  lâ  vîrsta  tinereţii   colorată  au  crezut  ei  se   I-II (Patrii
       slujitori  ai  învăţămîntului,   sînt  organizate  spectacole   preşedintele Consiliului  I.P.I.L.F.  Haţeg,  cel  de  al   să  vrei  să-ţi  afirmi  talen­  poate  procura  de  la  sem­  pentru  Sin.
                                                                                                                                                                        1IUNEDOAJ
       culturii  şi  artei,  obţin  re­  pe  tema  „înfrăţiţi  în  mun­  oamenilor muncii de   doilea  la  S.M.A.  Haţeg,  iar   tul  într-o  atît  de  nobilă   nalele  luminoase  de  pe   Vlaşinilor  (
       zultate  remarcabile  atît  în   că  şi  în  cînt“,  seri  de  cear-   naţionalitate maghiară   ultimul la I.M. Petrila.  artă.  Nefirească  este  lipsa   linia  ferată.  Şi  au  trecut   Ion  —  ser
       producţia materială, cît şi  daş. Pe lîngă mai mul­       din judeţul Hunedoara   Deşi desfăşurau activita­  de discernământ cu care au  la  acţiune  în  staţia  C.F.R.   rurgistui)  ;
                                                                                                                                                                        (Arta);  Te
                                                                                                                                             Subcetate.   într-o   scară,   (Constructc
                                                                                                                                             acţiunea  lor  lipsită  de  ju­  ŞANl:   Cu
                                                                                                                                                                        (ţjnirea);
                                                                                                                                             decată  şi  de  responsabili­  cureşti
             Mijloacele tehnice din dotare — mai bine utilizate si întreţinute                                                               tate  a  reuşit.  în  seara   LUPENI. : .
                                                                                                                                             următoare au fost prinşi.
                                                                                                                                                                        seriile 1-11
                                                                                                                                                                        CAN : Coi
                                                                                                                                               Cit  de  periculoasă  este   ruP ' LO
            (Urmare din pag. 1)   de  reglare  şi  control,  dife­  aş  sublinia  faptul  că  prin   U.M.T.C.F.  să  se  execute   tehnice, materiale si umane   o  fisemenea  acţiune  pen­  JV —O;
                                  rite  piese  de  schimb  şi   buna  organizare  a  lucru­  numai   reparaţiile   prin   existente  în  atelierele  res­  tru  securitatea  circulaţiei   tac împoti
       reparaţii  ale  acestora,  de   anexe  auto,  care  au  stîrnit   lui  şi  prin  metodele  folo­  schimb  de  agregate  şi  re­  pective.  Am  preluat  şi  noi   feroviare  nu  mai  trebuie   (Muncitori
       rccondiţionare  şi  reutili-   interesul   celor   prezenţi,   site  de  colectivul  de  la   paraţiile   accidentale   de   unele  lucruri  bune  prezen­  subliniat.  Imaginaţi-vă  că   Comoara
                                                                                                                                                                        BRAD: Se
       zare  a  pieselor  de  schimb   dorinţa  de  a  prelua  şi   atelierul  de  reparaţii  auto   scurtă  durată,  pentru  re­  tate  de  colegii  de  la  cele­  în  loc  să  vadă  lumina   roşie); OR
       şi agregatelor.            aplica  în  propria  activita­  Haţeg, productivitatea mun­  ducerea  timpilor  de  imobi­  lalte  ateliere  surori  de  la   roşie  a  semnalului  care-i   beşte şi la
         Pe  marginea  învăţămin­  te  ceea  ce  li  s-a  părut   cii  a  crescut  aici  de  la   lizare   a   autovehiculelor,   U.M.T.C.F-urile  din  ţară   opreşte  intrarea  în  staţie,   'nul meu \
                                                                                                                                                                       riile l-il (
       telor  desprinse  din  aceas­  practic şi util.       10  260  lei/lucrător  în  1982,   iar  reparaţiile  curente  şi   şi  vom  acţiona  consecvent   mecanicul  unui  tren  acce­  GIU-BAI:
       tă  interesantă  şi  reuşită   Marin  Bălţăţeanu,  in­  la  12  400  lei  lucrător  de  la   accidentale  de  volum  mare,   pentru  îmbunătăţirea  acti­  lerat  vede  lumina  albă   de la Nav.
                                                                                                                                                                       cultură);
       acţiune,  înscrisă  pe  linia   giner  şef  al  U.M.T.C.F.   începutul acestui an.  reparaţiile  generale  de  a-   vităţii.          sau  nu  vede  nici  o  lumi­  (Dacia);
       orientărilor   secretarului   Deva  :  Beneficiarul  cel  mai   Nicolae  Boureci,  şeful  a-   gregate  (motoare,  cutii  de   Sînt   opinii   autorizate,   nă.  Intră  în  staţie  cu  toa­  mea străl
       general al partidului, tova­  mare  al  schimbului  de   lelierului  de  reparaţii  auto   viteză,  punţi,  .  trolii  etc.),   obiective,  care-i  angajează   tă  viteza,  pe  o  linie  pe   Ultimul a
                                                                                                                                                                       cultură);
       răşul  Nicolae  Ceauşescu,   experienţă   la   care   am   Haţeg:   Ne străduim să  ca  şi  recondiţionările  de   pe  oamenii  muncii  de  la   care  trebuie  să  sosească   spiraţia (r
       privind  creşterea  produc­  participat  şi  pe  care,  de   ne  îmbunătăţim  perma­  piese  şi  anexe  auto  să  se   U.M.T.C.F.  Deva,  pe  toţi   alt  tren.  Ţi,  se  zbîrleşte   Destinaţia
                                                                                                                                                                       mina); GJ
       ţiei  materiale  şi  a  efi­  fapt,  l-am  organizat  noi  la   nent  munca.  în  ultima   execute  în  ateliere  specia­  muncitorii   forestieri   din   părul  în  cap  la  gîndul  a   ţea tatălui
                                                                                                                               perfecţioneze
       cienţei  economice  în  toa­  Haţeg, a fost stabilirea sis­  vreme  ne-am  sistematizat   lizate,  cum  este  al  nostru   judeţ   să-şi  activitatea   de   ceea ce se poate întîmpla.
                                                                                       şi  altele  asemenea  din  ţa­
                                                                                                                  continuu
       te  sectoarele  de  activita­  temei  autovehiculelor  de   cît  mai  raţional  şi  mai   ră.  De  asemenea,  consider   transport  şi  reparaţii,  dar   La  articolul  276,  Codul   BBP^aHa
       te,  am  consemnat  opinia   transport  al  materialului   eficient  fluxul  reparaţii­  că  este  bine  —  aşa  cum   .şi  pe  cea  de  exploatare   penal  prevede  că  fapta  de   l&P*
       unor  factori  de  răspunde­  lemnos  —  rotund  şi  mă­  lor  şi  al  realizării  pie­  s-a  stabilit  —  ca  nu  toţi   în  parchete  şi  de  preindus-   a  distruge  sau  degrada  şi
       re de la I.F.E.T. Deva.    runt  —,  prin  perfecţio­  selor  de  schimb,  ne-am  pus   să  facă  de  toate,  pentru   trializare   în   depozitele   aduce  în  stare  de  neîntre-
                                                                                                                                                                         €> PETRI
         Ioan  Nicola,  directorul   narea  autovehiculelor  exis­  la  punct  incinta  şi  atelie­  că  nu  există  nici  dotare   finale,  astfel  îneît  să  asi­  buinţare  liniile  sau  insta­  cultură. A
                                                                                                                                             laţiile  de  calc  ferată  ori
       întreprinderii:   Organiza­                          rele,  îneît  am  avut  ce   tehnică  adecvată,  nici  ma­  gure   maximă   eficienţă   aşezarea  de  obstacole  pe   gana“ al
                                                            prezenta  participanţilor  la
       rea  acestui  schimb  de  ex­  tente,  vizînd  creşterea  ca­  schimbul  de  experienţă  şi   terialele  necesare,  nici  ca­  întregii  activităţi,  în  inte­  calea  ferată,  acţiuni  prin   ţean al si
                                                                                                                                                                       doara:
                                  pacităţii  de  transport  de
       perienţă  în  judeţul  Hu­                           sîntem  mulţumiţi  că  efor­  drele  corespunzătoare  şi   resul  înfăptuirii  neabătute   care  s-ar  fi  putut  pune  în   Hunedoara
       nedoara,   cu   o   pondere   la  10  tone  pînă  la  30  tone   turile  şi  realizările  noas­  deci  recondiţionările  să  se   a  programului  de  dezvol­  pericol  siguranţa  circula­  o VULC.
       însemnată  în  economia  fo­  pe  autovehicul,  în  condiţii­  tre  au  fost  apreciate.  Mi   realizeze  în  ateliere  spe­  tare   economico-socială   a   ţiei  se  pedepseşte  cu  în­  di ca tel or.
                                                                                                                                                                       de stat Ti
       restieră  a  ţării,  ne-a  ono­  le  reducerii  consumurilor   se  pare  interesantă  şi  ne­  cializate  pe  grupe  de  piese   patriei,  de  creştere  a  nive­  chisoare  de  la  3  la  12  ani!   col de va
       rat.  Fără  falsă  modestie,   de  carburanţi,  lubrifianţi   cesară  măsura  adoptată  cu   şi  tipuri  de  autovehicule,   lului  de  trai  al  întregului   Dacă  fapta  a  avut  ca  ur­  rîde“.
       trebuie  să  spun  însă  că   şi  anvelope,  ceea  ce  va   acest prilej ca la coloanele  în funcţie de posibilităţile  popor.        mare  un  accident  sau  o
       avem  şi  unele  rezultate   conduce  la  creşterea  pro­                                                                             catastrofă  de  cale  ferată,
       bune   în   activitatea   de   ducţiei  şi  eficienţei  eco­                                                                          fapta  se  pedepseşte,  după
       transport   auto   forestier,   nomice  a  întreprinderii.  De                                                                        caz,  cu  închisoare  pînă  la
       ca  şi  în  cea  de  reparare   asemenea,  prin  participa­                                                                           20  de  ani  sau  cu  pedeapsa   Timpul
       a  autovehiculelor,-  de  re­  rea  celor  mai  autorizate  •                                                                         capitală 1                azi, 13 ini
                                                                                                                                                                       va  fi  în  ;
       cuperare,  recondiţionare  şi   cadre  de  la  centrală  şi                                                                            Au  ştiut  acei  tineri  cît   şi  ya  cont
       refoiosire  a  pieselor  de   ministerul  de  resort,  s-au                                                                           de  periculoasă  este  pasiu­  zească.  C<
       schimb  şi  agregatelor,  ate­  stabilit   măsuri   concrete                                                                          nea  lor  pentru  orga  de   bil,  tempe
                                                                                                                                                                       amiază,  ci
       lierul  specializat  din  Ha­  în  direcţia  utilizării,  între-                                                                      lumini  în  condiţiile  cînd   dea  ploi  ?
       ţeg  constituind  un  exemplu   ţinerii  şi  reparării  parcu­                                                                        urmăreau  să  şi-o  alcătu­  de  aversă
                                                                                                                                                                       slab  la  m
       în  domeniu,  după  cum  au   lui  auto^,  a  recuperării,                                                                            iască  din  sticlă  colorată   rul   sudic
       apreciat  în  unanimitate  cei   recondiţionării  şi  refolosi-                                                                       furată  de  la  semnalele  de   minime  v<
       prezenţi  la  acţiunea  noas­  rii  pieselor  de  schimb  şi                                                                          la  calea  ferată  ?  Din  de­  tre  9  şi  1
                                                                                                                                                                       maxime  îi
       tră.  Sigur  că  schimbul  de   agregatelor, astfel îneît 50—                                                                         claraţiile  lor  rezultă  că  nu   de.  Izolat
       experienţă  a  fost  un  real   60  la  sută  din  necesarul                                                                          şi-au  dat  seama  şi  nici   ceaţă slafc
                                                                                                                                                                        La mun
       cîştig  pentru  toţi  partici­  acestora  să  fie  asigurat                                                                           n-au  cunoscut  prevederile   neral fru
       panţii  la  el,  pentru  eco­  din  recondiţionări.  •  Aş                                                                            Codului   penal.   Dar   în   temporar
       nomia  forestieră.  Au  fost   sublinia  aici  că  noi  dăm                                                                           justiţie  este  un  principiu  :   ploi local
                                                                                                                                                                       aversă.
       prezentate   mijloace   de   mare  atenţie  acestei  acti­                                                                            necunoaşterea  legii  nu  te   Pentru
                                                                                                                                             absolvă de consecinţele ei!
       transport auto specifice ac­  vităţi.  în  1982,  de  exem­                                                                            Atenţie,  deci,  tineri  !   zile: Vrei
       tivităţii  forestiere,  cu  dife­  plu,  am  realizat  piese  de                                                                      Asemenea  pasiuni  necon­  în conţin
                                                                                                                                                                       general
       rite  îmbunătăţiri  tehnice   schimb  şi  recondiţionări  în                                                                          trolate  de  judecată,  de  ra­  va fi va vi
       şi economice — unele în   valoare  de  4  milioane  lei,                                                                              ţiune, sînt periculoase.  lat, în •/.
                                                                                                                                                                       cădea p'<"
       fază  de  prototip,  urmînd   iar  de  la  începutul  acestui   Prototip  al  autotrenului  de  încărcat  buşteni,  realizat  de  U.M.T.C.F.  Deva,  dintr-o  auto­  aversă. \
      a  fi  perfecţionate,  testate   an  înregistrăm  la  acest  ca­  basculantă,  erescindu-i  capacitatea  de  Ia  6,5  tone  la  16  tone.  Alte  avantaje:  accesibilitatea   IUUU BOLOGH,   la mod»T
       şi  omologate  —,  dispozi­  pitol  mai  mult  de  1,5  mi­  pe  drumuri  forestiere  înguste,  consum  redus  de  carburant,  productivitate  sporită  la  trans­  procuror   minime i
                                                                                                                     Foto: AUREL ANCA
                                                                                                                                                                       de iar c
                                                               port.
      tive ergonomice, aparatură  lioane Iei. De asemenea,                                                                                           ION CIOCLEI       24 si 29 ' ţ.
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47