Page 45 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 45
Tovarăşul Hicolae Ceauşescu a examinat
ieri, ia Complexul exqozlfional din Piaţa
Scfnteii, unele soluţii de utifizare a
biouazului, gazului metan si gazului
T o v a r ă ş u l Nicolae privind utilizarea gazului benzină, înlocuirea cu gaz
Ceauşescu, secretar general metan în transportul urban metan a fost totală.
al Partidului Comunist Ro şi interurban. în acest sens, Specialiştii mureşeni au
mân, preşedintele Republi ei au prezentat mai multe prezentat, totodată, unele
cii Socialiste România, a variante de autobuze, care aplicaţii ale utilizării gazu
examinat, vineri dimineaţa, folosesc drept combustibil lui metan la motoarele sta
unele soluţii privind utili gazul metan sau în ames
Anul XXXV, nr. 7933 SÎMBATÂ, 14 MAI 1983 4 pagini - 50 bani ţionare, folosite în acţio
zarea biogazului, gazului tec cu motorina. Prin narea unor pompe. în zoo
metan şi gazului de sondă transformări simple, reali tehnie şi în alte domenii de
la maşinile din transporturi zate pe plan local, o serie activitate, cu rezultate la
şi la lucrările agricole. de autobuze ce funcţionau fel de convingătoare.
Analiza s-a desfăşurat .pe cu benzină sau cu motori T o v a r ă ş u l Nicolae
platoul Complexului expo- nă au fost echipate cu dis Ceauşescu a apreciat inge
ziţional din Piaţa Scînteii. pozitive speciale şi cu re niozitatea soluţiilor prezen
zervoare pentru gaz metan,
Noul dialog de lucru se circulînd, la ora actuală, tate, eficienţa acestora, i-a
înscrie în preocupările con cu noul combustibil. Ase felicitat pe autorii lor, in-
stante ale conducerii parti menea mijloace de trans dicîndu-le, în celaşi timp,
dului şi statului nostru, port, ■ deosebit de eficiente, să se preocupe de mărirea
personal ale tovarăşului au intrat deja în parcul autonomiei de circulaţie a
Cu toate forţei® pentru recuperarea restanţelor Nicolae Ceauşescu, pe linia auto destinat transportului mijloacelor do transport ce
utilizează gâzele. în acelaşi
reducerii consumurilor de
timp, a recomandat ca so
combustibili, a punerii în în comun din oraşele Tg. luţiile la care au ajuns
Mureş, Sighişoara, Tîrnă-
şi realizarea ritmică a planului de extracţie valoare a noi surse şi mij veni şi Luduş. Rezultatele specialiştii mureşeni să fie
confirmă,
obţinute
întru
loace de înlocuire a com
extinse la transportul in-
Un grafic al evoluţiei cum !) care ne-au obligat plex mare, pentru a-1 pu bustibililor clasici cu alţii totul, valoarea soluţiilor teruzinal, de pe şantiere,
prezentate. Astfel, în cazul
realizărilor din acest an în la numeroase lucrări su ne în funcţiune cît mai re mai economicoşi, mai efi interurban, pe distanţe n.ai
cienţi.
activitatea de extracţie la plimentare şi au dus la pede. în mod cert, săptă- alimentării mixte gaz me- mici, precum şi la cel de
Întreprinderea minieră Uri- randamente scăzute, la ne- mîna viitoare şi acest com Specialişti de la între tan-motorină, consumul de mărfuri. S-a fccs'Ot, d.e a-
semenea, să se studiez*;
cani sintetizează următoa realizarea ritmică a sarci plex va intra din plin în prinderea de transporturi combustibil lichid se redu
rea situaţie: rezultate foar nilor fizice. în contextul activitatea de extracţie, locale din Tg. Mureş au ce cu circa 70 la sută în problema utilizării gazu
te bune în ianuarie şi fe în care nici cel de al doi fapt care va duce la creş înfăţişat secretarului gene condiţiile unei autonomii lui metan la locomotivele
bruarie, cînd colectivul şi-a lea complex mare, din a- terea producţiei zilnice cu ral al partidului unele me de circulaţie de peste 30 de Diesel.
depăşit ritmic sarcinile de celaşi sector, n-am reuşit 600 tone de cărbune în pri tode originale, cu o efi km. La autobuzele care
plan, urmate de o „căde să-l montăm la termen, ma etapă şi cu peste 1000 cienţă economică ridicată, funcţionează cu motoare pe (Continuare în pag. 4)
re" bruscă în martie, care tone în lunile următoare,
a condus la încheierea lu în condiţiile cînd şi briga
nii cu un minus de 16 000 întreprinderea da de la complexul mare
tone, revenire în luna a- minieră Uricani nr. 1 (condusă acum de Pe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
prilie, încheiată „la plan“ tru Mandriş) realizează
şi o creştere constantă în constant o medie de peste Elena Ceauşescu vor efectua o vizită de stat în Turcia
prima decadă a lunii mai, pentru a intra din plin pe 20 tone pe post, putem asi
cînd prevederile au fost producţie, am acumulat gura că în luna mai toate T o v a r ă ş u l Nicolae împreună cu t o v a r ă ş a lui Republicii Turcia, Ke-
depăşite cu 150 tone restanţele amintite. în a- sectoarele noastre îşi vor Ceauşescu, preşedintele Re- Elena Ceauşescu vor efcc- nan Evrcn.o vizită de stat
în Turcia, în perioada 20—
Explicaţii la această si prilie însă, lucrurile au în îndeplini sarcinile de ex publicii Socialiste România, tua la invitaţia preşedinte 23 mai 1983.
tuaţie şi amănunte despre ceput să intre pe un făgaş tracţie, iar pînă la sfîrşitul
bun. Am luat cîteva mă
perspectivele realizării sar trimestrului II vom recu
cinilor în continuare, în suri tehnico-organizatorice, pera toate rămînerile în
în urma cărora toate sec
Urma măsurilor luate de toarele au început să-şi în urmă. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
organizaţia de partid şi deplinească constant pre Interlocutorul nc-a vor
conducerea colectivă a mi vederile fizice. Este vorba bit şi despre măshrile ce
nei, ne-a furnizat ingine despre măsuri care să asi s-au luat pentru intensifi
rul Carol Schreter, directo gure aprovizionarea ritmi carea activităţii la pregă La infrefirserea culturilor
rul întreprinderii : că a brigăzilor cu materia tiri şi deschideri, in ve
derea asigurării frontului
— După începutul bun le şi piese de schimb, re de lucru în viitor. „Sîntem
din primele două luni ale vizia şi întreţinerea perma pe punctul de a finaliza nici © clipă de răgaz I
anului, în martie, în zona nentă şi de calitate a uti pregătirea a două panouri
panoului 5, din sectorul II, lajelor din dotare. Cu cîtva în straturile 17—18, blocul săpat suprafeţele de car
unde avem abatajul echi timp în urmă l-am trecut Toate forţele satelor lucra cot la cot cu consă tofi şi sfeclă ce le-au fost
pat cu complexul mare, am pe brigadierul Ilie Amoră- MIRCEA LEPĂDATU mobilizate de organele co tenii săi la efectuarea pri repartizate. Astăzi termi
mei praşile manuale la
munale de -partid şi de stat
avut necazuri de natură riţei, cu o parte din oa sînt concentrate acum în cartofi. într-o clipă de nă familiile cooperatorilor
tectonică (mai avem şi a- menii săi, la al doilea com {Contînuaire în pag. o 2-a) cîmp la întreţinerea cul odihnă intrăm în vorbă. Margareta Bumbescu, Ga
turilor — factor hotărîtor — Am terminat de prăşit lena Mihăiescu, lacob
în obţinerea de recolte sfecla — ne spune inter- Diconi, Rodica Tămăşoni,
bogate în acest an. în Biri Palcău, loan Mihăies
raidul efectuat în aceste cu, Rezica Scorobete, Vale
zile de muncă intensă pe în Consiliul unic Udroni şi... Mă opresc aici
ogoarele unităţilor din agroindustrial că doar n-o să notaţi toţi
Consiliul unic agroindus Toteşti oamenii din sat!
trial Toteşti am avut pri
lejul să consemnăm as LA PRĂSIT, ÎN R1ND
pecte ale muncii pentru locutorul — şi de ieri am CU COOPERATORII
finalizarea primei praşile, trecut cu toate forţele sa
executarea lucrărilor de tului la prăşitul cartofilor. în tarlaua cuprinsă
erbicidare la cartofi şi Mîine vrem să încheiem Intre pîrîul Galbena şi
şi această lucrare, după şi şoseaua ce leagă Unirea
porumb, precum şi comba de Răchitova se aflau la
terea, tot pe cale chi care vom începe să săpăm
porumbul. Din fiecare fa prăşitul cartofilor peste
mică, a dăunătorilor la milie din sat sînt cel 100 de membri ai Coopcra-
sfeclă. puţin doi oameni la sapă.
— Vreţi să numiţi cîţiva NICOLAE BADIU,
„IERI AM ÎNCEPUT dintre cel mai harnici ? TRA1AN BONDOR
ŞI MÎINE SÎNTEM GATA“ — Cum să nu. Familiile
lui loan Dumitrescu, Sa-
Laurenţiu Pricop, briga veta Grosan, Jenică Mărilă (Continuare în pag. a 2-a)
dier la C.A.P. Ciula Mare, şi altele au terminat de
— ® _ ® _ •
CREŞTEREA
Magistrala de termoficare probele de presiune, facem PRODUCTIVITĂŢII
a ajuns la Deva. Dar pînă spălările interioare, iar în ZILNICE ÎN
să ajungă şi agentul ter exteriorul conductelor pe ABATAJE
mic în centralele oraşului o bună porţiune din tra
timpul trece în defavoarea seu am aplicat straturile Realizări frumoase Ia
constructorilor şi a bene tefmoizolante. în oraş extracţia cărbunelui în
ficiarilor ■ — Lipsesc 12 boilere de continuate montajele la căii ferate Deva—Chişcă- lucrăm la racordurile din registrează în această
— Chiar mîine de ne-ăr bază şi armăturile cu ac utilaje din lipsa acestora. daga se aşteaptă o modifi zona autogării, prevăzute lună şi colectivul minei
sosi boilerele şi toate ar ţionare electi'ică (armături Cîteva puncte reci mai care de proiect, modificare pentru etapa ’83 : B-dul Pctrila, care, Ia înche
măturile de care avem cu diametre de 400 mm şi ce are în vedere electri Decebal, străzile Mihai VI- ierea primei decade, a
nevoie, arăta inginerul 1 000 mm), care trebuiau ficarea acestei linii. Lu teazu, 23 August, rămî- raportat o depăşire a
crările de la subtraversa-
Gheorghe Şerban, şeful procurate de beneficiar — Ritm şi calitate nînd apoi să atacăm lu sarcinilor de plan de
Şantierului „Energomontaj" termocentrala Mintia —, rea căii ferate din zona crările la racordurile pen 3,9 la sută. Minerii, in
străzii Bălata se află în
Mintia, volumul lucrărilor ne lipsesc armăturile de în realizarea tru spital, cinematograful ginerii, tehnicienii şi
de executat este mult prea oţel. Pe acestea clin urmă curs de contractare cu un Patria, strada Lenin şi maiştrii acestei unităţi
mare şi nu avem certitu aveam obligaţia să le pro alt constructor (speciali cartierul Progresul. De fruntaşe a Văii Jiului
zat
dinea respectării termenu curăm noi, însă „Armătura" INVESTIŢIILOR în lucrări de acest forţă de muncă nu ducem culeg roadele unor aten
lui de punere în funcţiune. Tîrgovişte şi întreprinderea fel) — X.C.C.F. Timişoara. lipsă. Am adus de pe cele te preocupări pentru ex
Termoficarea municipiu mecanică Bistriţa nu sînt şi pe reţeaua de con — Care este situaţia pe lalte şantiere 50 de oameni. tinderea tehnologiilor
moderne de exploatare
— însă lucrările de la
lui Deva rămîne, aşadar, o ne-au onorat contractele. ducte. Astfel, după cum restul traseului, tovarăşe racorduri sînt puţin întîr- şi susţinere a frontului,
inginer ?
lucrare care înregistrează Iată un prim punct... ne informa şeful Şantie — Conductele sînt mon precum şi de asigurare
restanţe, şi nu din cauza rece pe magistrala de ter rului „Energoconstrucţia" tate în întregime pînă la DORIN CORPADE a unui transport minier
constructorilor, ci a furni moficare, chiar în termo Mintia, inginerul Tiberiu racordurile din oraş, iar fluent.
zorilor de utilaje. centrală, unde nu pot fi Neag, la supratraversarea pe tronsoane am început (Continuare in pag. a 2-a)
