Page 46 - Drumul_socialismului_1983_05

naq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 933 «

Ci «Da
Discuţiile individuale oo e Mi iîIŞÎII — P4 .NU §ij| fee i.i • ’?*■'
tlCOLA DE PRI MA V A RA
ÎL i’&Ii
o importantă formă de P' erfe cţionare 11.00 Cultivare
La întreţinerea culturilor — teraturii
şcoală
a activităţii de pg irtid 11.30 Film seri
Atlantis“
nici @ clipă de răgaz I 12,05 Ora dc
13.00 La sfîrşi
în organizaţiile de bază jinim birourile organiza- doua — cu membrii de nă (I)
de partid de la întreprin­ ţiilor de ba i să dea partid care nu înţeleg să * Tclesp
derea de construcţii side­ acestei activiti i caracter se aii nieze efortului ge- (Urmare din pag. 1) care şi-au săpat porţiile. erbicidarea şi tratamen­ — Selecţi
finalei)
rurgice Hunedoara se află organizat, sistei atic, con- ne ral al organizaţiilor de Aşa se face că am înche­ tele şi ne pregătim pen­ lor cui
în plină desfăşurare dis­ ducere clară, în funcţie de partid pentru îndeplinirea tivei agricole de produc­ iat praşila sfeclei şi am tru începerea pra.şilei la de Ia
cuţiile individuale cu co­ necesităţi, de comporta­ sarcinilor ce ne stau în ţie din Densuş. în fruntea trecut cu forţe numeroase porumb. — Regata
de sp<
muniştii. mentul comuniştilor în faţă, se mai abat, într-un lor se afla Leoniţa Dă- la prăşitul cartofilor. MOBILIZARE Transi
Cum este concepută a- muncă şi în viaţa socială. fel sau altul, de la dis­ nescu, primarul comunei. în tarlaua din apropierea PUTERNICA — rcctă
xul S]
ceastă acţiune, în ce sta­ — Ce înseamnă caracter ciplina de partid sau de la O întrebăm : fermei zootehnice alţi zeci REZULTATE PE Tei
diu se află în momentul organizat, sistematic ? normele de convieţuire so­ — Cum se implică con­ de cooperatori finalizau MĂSURA 18.15 Litoral ’
de faţă şi ce relevă ea — — înseamnă ca în pla­ cială. Urmează apoi toţi siliul popular în buna or­ prima praşilă la cultura Şi în celelalte unităţi 18.30 Săptămîn
sînt doar cîleva probleme nurile de muncă să se ceilalţi tovarăşi. ganizare şi desfăşurare a de sfeclă. Ioan Tebean, ale consiliului unic cîmpul 18,45 1001 dc
Tclcjurnj
19.00
— In sprijinul pe care lucrărilor de întreţinere a preşedintele cooperativei, a 19.15 La sfirşr
comitetul de partid îl a- culturilor ? ţinut să evidenţieze fa­ era plin de oameni. Peste nă (II) :
cordă birourilor organiza­ — în mai multe feluri, miliile lui Dumitru To- tot se muncea cu spol­ ★ 19,15 Ritm <
VIATA DE PARTID ia prăşit şi combaterea ★ 19,30 Telecn
ţiilor de bază se are în în primul rînd, mobili- moni, Rodica Vasiloni, ★ 20,00 Serial:
vedere calitatea şi eficien­ zînd cooperatorii să-şi Adam Lăsconi, Vazante dăunătorilor la sfeclă. Şte­ gialc.
pe care le-am abordat cu prevadă precis cu cîţi ţa acestei activităţi ? prăşească suprafeţele re­ Lăsconi, Petru Jorgoni, fan Ivancu, preşedinte, şi valului
tovarăşul Gheorghe Ol­ membri de partid se dis­ — Desigur. Cerinţa este partizate, în care scop Aron Dimişoni, Olivia Lăs­ Ilie Ştefănie, inginer şef ★ 20,10 CIntă
Kouri
tean, secretarul comitetului cută în fiecare lună, deci mai nouă şi ne-am gîndit lucrătorii primăriei, cadre coni, Cornelia Niculescu la consiliul unic, pe care ★ 20,35 „Bulev
de partid din întreprin­ o eşalonare raţională. Mai la unele modalităţi. în de conducere de la nivelul şi lulia Preda, care au i-am întîlnit în cîmp coor- ta“ —
Episodi
dere. înseamnă faptul că am primul rînd, prin membrii comunei au fost din casă încheiat primii praşila donînd îndeaproape acti­ ★ 21,15 Un zîm
— Deci, cum concepe cerut birourilor organiza­ comitetului repartizaţi pe în casă şi i-au chemat pe sfeclei şi cartofilor. vitatea cooperatorilor şi la. Sp.
comitetul de partid, comi­ ţiilor de bază ca în fie­ organizaţii de bază, prin oameni la muncă. în al — Vineri — preciza pri­ mecanizatorilor, ne-au spus rietâţi
tetele de partid subordo­ care adunare să informeze instruiri şi analize, cerem doilea rînd, prin exemplu marul comunei — termi­ că s-a încheiat primul re- 22,10 Telcjurm
★ Sport
nate şi birourile organiza­ cu cîţi şi cu cine au ca discuţiile să fie bine personal. Factorii de con­ năm prima praşilă la car­ bilonat pe cele 810 ha 22.30 Un cînte
ţiilor de bază această ac­ purtat discuţii, ce proble­ pregătite, adică birourile ducere au fost primii tofi şi sfeclă, încheiem cultivate, cu cartofi, iar care.
ţiune, tovarăşe secretar ? me mai deosebite s-au ri­ organizaţiilor de bază să rebilonatul al II-lea s-a
— Comitetul de partid se dicat, ce soluţii s-au dat. cunoască bine pe fiecare efectuat deja pe 380 ha,
străduieşte să imprime bi­ O asemenea manieră de comunist, chiar cu ulti­ cele mai bune rezultate
rourilor organizaţiilor de lucru folosesc birourile or­ mele date, ca să zic aşa, înregistrîndu-se la C.A.P. E»AB1
bază înţelegerea acestei ganizaţiilor de bază de la să vizeze problemele de Toteşti, Ostrov şi Clopoti-
acţiuni ca parte integrantă loturile 4, Şantierul I (se­ fond, ceea ce este cu ade­ va. Acolo unde situaţia a bucureşti
> ansamblului formelor şi cretar Gheorghe Marcu), 1 vărat caracteristic, pozitiv impus — la C. A. P. programul ’ dii
nijloacelor de muncă pe şi 2 de Ia Şantierul II sau negativ în munca şi Densuş, Unirea, Clopotiva La ordinea s
.are ele trebuie s-o des- (secretari Toader Farcaş viaţa fiecăruia. şi altele — s-a trecut la cultură ; 7,00
7,30 La panoul
ăşoaie permanent cu co­ şi, respectiv, Aurel Poenar) Comitetul de partid ajută praşila manuală, lucrare muncii; 8,00 H
muniştii. Se ştie că ele şi altele. şi altfel birourile în pre­ ce se apropie de final. La 16,05 Concert
populară;
1
lolosesc în această activi- Lucrînd astfel, pînă în gătirea discuţiilor. Aici sfecla furajeră s-au efec­ „Baiadera** d
ate şi alte forme, între prezent s-au purtat discu­ vin diverse sesizări de la tuat praşile mecanice şi seleeţiuni; 17,
care munca de la om la ţii individuale cu 30 la organele de stat, avem manuale pe 82 din 97 ha. ştiri ; 17,05 C.
jm, adunările generale or­ sută din numărul total al audienţe, prin care pri­ Lucrarea trebuie intensifi­ cial-cetăţcnes)
dinare, învăţămîntul poli- comuniştilor din întreprin­ mim multe informaţii, pe cată la C.A.P. Rîu de Mori ridianclc cînt
Orele scrii ;
tico-ideologic şi multe al- dere. care, periodic, Ie punem şi Sarmizegetusa. gonişti ai şla
iele. Discuţiile individuale — Ce criterii sînt aşeza­ la dispoziţia birourilor sugestia dv...
iu meritul de a mijloci te la baza eşalonării dis­ Pe linia ridicării cali­ jurnal; 22,3(
dans; 23,30—(
nrourilor organizaţiilor de cuţiilor cu comuniştii ? tăţii mai avem încă mult C.A.P. Ciula Marc. Se muzical.
>ază posibilitatea de a se — Din proprie experien­ de lucru în sensul ca fie­ munceşte cu hărnicie la Recoltarea furajelor -
prăşitul cartofilor.
înfăţişa periodic, cel puţin ţă am recomandat birou­ care comunist să-şi însu­
0 dată pe an, cu fiecare rilor organizaţiilor de şească criticile ce i se INE!
omunist, în mod organi­ bază să înceapă cu două aduc şi să lupte el însuşi organizată temeinic,
zat, prin care să se evi­ categorii de comunişti. pentru înlăturarea neajun­ DEVA : Vru
denţieze faptele bune, dar Prima, cuprinzînd pe co­ surilor sau abaterilor. întreprinderea dc tricota­ 1-11 (Patria) ;
mai ales lipsurile din ac- muniştii cu mare expe­ Iată doar cîteva cle- je tip lină Hunedoara — cu randamente superioare! pentru Singai
HUNEDOARA
.ivitatea comuniştilor şi rienţă, care pot şi fac, de meute ale unei experienţe secţia confecţii. Voichiţa Vlaşinilor (Fir
1 in cea a organelor noas- cele mai multe ori, pro­ bune cîştigate de organi­ Ciorogar urmăreşte execu­ Un loc prioritar pe a- noapte la locul unde se Ion — seriilt
tarea seriei zero a unui
i e de partid, în scopul puneri valoroase pentru îm­ zaţiile de partid de la nou articol, lucrare ce o genda lucrătorilor ogoarelor lucrează la recoltat. rurgistul) ; l
perfecţionării muncii şi bunătăţirea şi perfecţio­ l.C.S. Hunedoara face harnica muncitoa­ îl deţin în această primăva­ La recoltarea şi însilo- (Arta); TMs
(Constructorii
Măturării neajunsurilor. narea activităţii de partid, re Mariana Foca. ră acţiunile de recoltare şi zarea furajelor lucrează cu ŞANlr . Cu n
Pe de altă parte, spri- economice, politice etc. A CORNEL ARMEANU Foto: VIRGIL ONOIU însilozare a furajelor. Pen­ spor şi mecanizatorii de la (Uni>-' 'i • Bu
tru obţinerea unor canti­ C.A.P. Simeria. Rovin Vul- cu. >._■
LUPENI : Mai
tăţi cît mai mari de nu­ turar şi Aron Braşovean seriile I-II (Ci
Realizarea ritmică treţuri la hectar, cu un asigură recoltarea seca­ CAN : Concu
conţinut bogat în substanţe rei masă verde cu combi­ rul); LONE.
(Minerul);
Aî
planului de extracţie nutritive este necesar ca nele, iar Gheorghe Biriş, tao împotriva
strîngerea furajelor să se
(Muncitoresc)
Vaier Pleşca şi Ioan Nuţiu
desfăşoare cu operativitate fac transportul celor 350 Comoara (U i
(Urmare din pag. 1) riaşi calificaţi, unde repa­ maximă. Acest deziderat tone furaje care se însilo- BRAD: Secvc
roşie); ORAŞf
răm în mod operativ di­ îşi găseşte corespondent beşte şi lasă
'II, unde în trimestrul IV versele piese ce se defec­ zează în amestec cu paie. nul meu vecii
vom introduce în subteran tează la utilajele de ex­ în fapte la Asociaţia eco­ O suprafaţă însemnată — riile I-II (Fla<
nomică
intercooperatistă
incă două complexe meca­ tracţie. Un astfel de atelier Chimindia. Directorul uni­ peste 100 hectare — cu GIU-BAl: U
de la Navaroi
nizate. Astfel, la sfîrşitul ne-am amenajat şi în in­ tăţii, Gelu Popescu, ne furaje care trebuie recol­ cultură); HJ
inului, 75 la sută din pro- cinta puţului est. Cîştigăm spunea că în acest an, ca tate în această perioadă (Dacia); BR<
lucţia de cărbune a minei timp în folosul producţiei şi în anul precedent, aici are şi complexul intercoo- mea strălucit.
Ultimul cartu:
e va extrage mecanizat" şi economisim combustibil, se va asigura întregul ne­ peratist din Simeria. Pînă cultură); SIM
Dintre cele trei sectoare materiale etc. Tot pentru acum însă, aici s-a mers cu spiraţia (Mun
noductive de la Uricani, operativitate şi pentru de­ cesar de nutreţuri din pro­ un ritm lent la recoltat — Destinaţia Ma
n acest an, sectorul III — rularea fluentă a transpor­ ducţie proprie. Acţiunea sub 5 ha zilnic —, atît cît s-a mina).
prin rezultatele obţinute în tului în subteran aplicăm de recoltare a furajelor de putut consuma în furaja­
cele patru luni şi în prima un nou sistem de lucru la pe cele 160 hectare a fost rea ovinelor. Preşedintele ^P££l
lecadă din mai — se do­ pregătiri. Mai precis, oda­ organizată şi se desfăşoară Consiliului unic agroindus­
vedeşte a fi sectorul de ba­ tă cu executarea lucrărilor în flux. Formaţia de me­
ză al minei. Numai de la dc pregătire, montăm şi canizatori constituită aici trial Simeria, Sabin Iga, O DEVA. S
începutul acestei luni, mi­ fluxul de transport pe ban­ lucrează sub conducerea şi inginerul şef Ioan Igna orele 20. Ans.
ţegana" al Ci
nerii de la „111“ au extras dă, care rămîne de bază directă a directorului erau de părere că, deoa­ deţean al sindi
-.uplimentar 1 700 tone de pentru viitoarea capacitate S.M.A. Deva, Inocenţiu rece complexul nu este la noi din Hi
cărbune, ridicînd la peste de producţie. în acest fel ■ 11 Tetea. în lucru se află populat la capacitate şi cu solişUi Tib
fraţii Doîănes
7 000 tone plusul acumulat cîştigăm timp preţios, avem Si! :fV m şase combine de recoltat, există riscul deprecierii a PETKOŞA
le la începutul anului. siguranţă în exploatarea şi ■ 20 de remorci la trans­ furajelor, trebuie să se cultură. Teatr
De la tînărul inginer Ioan întreţinerea liniilor de ■ j port, două vindrovere, pa­ treacă neîntîrziat la con­ de stat din
Spectacol
de
Dănilă, şeful sectorului, a- transport, evităm stagnări­ tru tractoare la arat, trei servarea lor sub formă de „Cintă şi rîde"
flăm mai întîi că toate le în activitate. Şi, un alt Ia discuit şi două la ta- siloz. Este o cerinţă im­
cele şapte brigăzi produc­ element. Am conceput şi sat. în prima zi s-au în- perioasă, care nu mai în­
tive au depăşiri faţă de realizat cu forţe proprii o „Puncte reci“ pe magistrala de silozat peste 250 tone fu­ găduie nici un fel de tără­ lyQTO
plan de Ia începutul anu­ maşină de executat buraje. raje, ceea ce dă posibi­ gănare.
lui, în frunte situîndu-se Pi in punerea ei în funcţiu­ termoficare a Devei litatea ca o celulă să fie O mai bună organizare Rezultatele tr
formaţia condusă de Con­ ne a crescut productivita­ (Urmare din pag 1) umplută în cel mult cinci şi folosire a utilajelor des­ mai 1983 :
stantin Sorescu, cu un plus tea muncii, am eliberat în acestea am fost repartizaţi zile. Printre mecanizatorii tinate recoltării şi însilo- Extr. I : 38, :
le peste 2 900 tone, ur­ fiecare schimb 12 oameni ziate faţă de graficele di? la întreprinderea mecanică care participă la recoltat zării furajelor se impune 50, 77, 51, 15.
Extr. a Il-a :
mată de brigăzile lui Şte­ pe care i-am .plasat în fron­ execuţie. Bistriţa. Livrarea armă­ i-am notat pe Alexandru şi în unităţile agricole din 10, 39, 6, 34, 79
fan Baciu, Ion Volocaru şi turile de luSu. — Nu numai din cauza turilor a fost prevăzută în Bob, Ion Luca, Ion Bog­ consiliile unice agroin­ Fond total d
l’raian Pop. Apoi, ingine­ — Concomitent cu mă­ noastră, ci şi din cauza trimestru] trei. însă noi 1 010 739 lei.
rul Dănilă ne mai dezvă­ surile tehnico-organizatori- nedevierii la timp a gos­ solicităm devansarea fur­ dan, Cornel ^lagda şi Ion dustriale Orăştie şi To­
luie cîteva din elementele ee amintite — releva Ioan podăriilor subterane. Aici. nizării lor chiar în acest Rizeanu; la transport se teşti, unde randamentul
care contribuie la buna Geană, secretai' adjunct al la gospodăriile subterane trimestru, tocmai pentru a aflau Alexandru Olaru, zilnic nu reprezintă nici IVrem
desfăşurare a procesului de comitetului de partid al am solicita un sprijin mai finaliza magistrala ‘ la 30 Augustin Ţîc, Ion Hojda, 50 la sută din potenţialul ■feLanHnai
extracţie : minei — desfăşurăm la toa­ mare din partea beneficia­ septembrie 1983. şi Grigore Neihardt, iar mecanic existent. Strînge­ Timpul prob
— Sprijiniţi de condu­ te nivelurile o intensă şi rilor acestora (G.I.G.C.L.. Să nu uite însă bene­ arăturile şi discuitul sînt rea grabnică a furajelor azi, 14 mai 198
cerea întreprinderii, am permanentă muncă politi- D.J.P.Tc., I.R.E. etc.). ficiarul că trebuie să-i asi­ efectuate de Octavian Sav, cultivate pentru masă- ver­ va continua să
pus în practică cîteva mă­ co-educativă, menită să du­ — La colegii dumnea­ gure şantierului „Energo- Cornel Lepădatu, Gelu de obligă la măsuri hotă- zească şi va f
cu cerut variab
suri pentru bunul mers al că la întărirea disciplinei, voastră, la „Energomontaj", construcţia" şi electrova- Gabor, Ion Bob şi alţii. rîte în .toate unităţile, senin noaptea
activităţii. Astfel, ne-am Ia conştientizarea oameni­ se ridicau cîteva probleme nele. De preferat ar fi tot Pentru a asigura un ran­ deoarece terenul respectiv ţa. Vintul va i
organizat în subteran un lor, la mobilizarea lor în în legătură cu armăturile. în acest trimestru. Numai dament ridicat la strînge­ trebuie însămînţat neîntîr­ rat din sud. Ti
minime vor fi
atelier de reparaţii dotat producţie, pentru realiza­ — Avem şi noi nevoie de aşa pot fi evitate... punc­ rea furajelor, mecanizato­ ziat cu alte culturi tre 9 şi 14 gra
cu sculele şi maşinile ne­ rea ritmică a sarcinilor fi­ armături cu diametre mai tele reci de pe reţeaua rii servesc masa în cîmp maxime între 2
cesare, încadrat cu mese­ zice. mari de 100 mm. Pentru de termoficare. şi utilajele răniîn peste N. TIRCOS de.