Page 48 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 48
ţ»ag. < DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 933 ® SÎMBĂTĂ, 14 MAI 1983
Tovarăşul Nicolas Ceauşsscu a examinat ieri,
© însemnări ©
la Complexul exuoiiţiomai din Piaţa Sclnteii, © Informaţii ® V‘
unele soluţii de utilizare a biogazului, gazului metan © Note @
® Microinterviuri ©
şi gazului de sondă în transporturi şi agricultură
(Urmare din pag. 1) Nicolae Ceauşescu, apre statului nostru, felicitîndu-i C i f r e s i d a t e
ciind realizările din acest pe autorii acestor realizări, s Pe scurt
Tot cu acest prilej, a fost domeniu, a recomandat u- a cerut specialiştilor, fac • Localităţile componente ale comunei sînt ates Trebuie remarcat de
prezentat un autotranspor- nele soluţii menite să con torilor de răspundere să tate de documentele istorice dintre anii 1453—1506. la bun început că ceea
tor format clin mai multe tribuie la simplificarea ali continue preocupările în • Aşezată într-o regiune de platformă înaltă, cu ce s-a făcut şi se face în
platforme cu containere mentării tractoarelor, la direcţia punerii în valoare culmi despădurite, la o altitudine de 800—1 000 m, continuare în comuna
pentru deşeurile menajere, mărirea autonomiei de şi extinderii aplicaţiilor comuna Cerbăl face parte din aşa-numita „zonă
folosit în municipiul Tg. funcţionare a motoarelor noilor surse de energie so a pădurenilor". Cerbăl poartă semnătura :
11
„contribuţia locuitorilor .
Mureş şi realizat după o pe bază de biogaz. lară, a vîntului, geoterma- • Satele componente sînt: Arănieş, Cerbăl, Feregi, • A fost aprobată docu
soluţie ieftină, care pre Specialiştii argeşeni au lă, a energiei rezultate din Merişoru de Munte, Poiana Răchiţclii, Poieniţa To- mentaţia pentru construi
zintă, în plus, posibilitatea prezentat, cu acelaşi prilej, procesele de producţie — mii, Socet şi Ulm. rea unui nou pod din
colectării separate a hîr- un ingenios dispozitiv de probleme ce capătă o deo • Cei 1 181 de locuitori ai comunei sînt consti beton pe pîrîul Arănieş
tiel, sticlei, metalului, tex pornire a motoarelor ce în sebită importanţă în con tuiţi, în cele opt sate, în 385 de gospodării. din localitatea cu ace
tilelor etc. S-a indicat ca locuieşte acumulatorul. Re- diţiile agravării crizei eco © Economia comunei este caracterizată printr-o laşi nume. © Se lucrează
acest mijloc de transport marcînd eficienţa acestui nomice mondiale, de mate asociere a agriculturii cu creşterea animalelor.
să fie generalizat în cel sistem inerţial de pornire, rii prime şi energetice — • Cerealele cultivate cu predilecţie : grîu de pri cu spor la repararea şi
modernizarea
căminelor
mai scurt timp în toate o- secretarul general al parti în scopul gospodăririi ju măvară, ovăz, secară, orz. Recolte bune se obţin şi culturale din satele So
raşele ţării. dului a indicat ca el să fie dicioase a tuturor resurse în cultura cartofului. cet, Ulm şi Arănieş. © In
în continuare, cadre di extins la întreaga produc lor, al diminuării consu © Mulţi locuitori (majoritatea bărbaţi) lucrează în
dactice de la Institutul de ţie de autovehicule. murilor de combustibil şi siderurgie, minerit şi în sectorul forestier. primele zile ale acestei
luni au început lucrările
învăţămînt superior din energie, al creşterii efi
Subliniind
necesitatea
Piteşti, împreună cu spe realizării unei mai strînse cienţei în toate sectoarele de pietruire a drumului
principal de legătură cu
cialişti din agricultură şi colaborări a învăţămîntu- de activitate. Panou de onoare
Muncelu Mic. © Luni, 9
de la întreprinderea de lui tehnic superior cu pro Participanţii la dialogul ® Crescători de ovine : lor cîte nouă vite ; loan mai, au fost organizate
gospodărie comunală au ducţia, tovarăşul Nicolae de lucru au mulţumit tova Simion Mihăilă, din Ulm, Lăscuş creşte şi el nu stînele pe sate, iar în
prezentat o serie de rezul Ceauşescu a cerut minis răşului Nicolae Ceauşescu creşte 120 de oi ; Gheor- mâi puţin de şapte bo cursul acestei săptămîni
tate pe linia folosirii bio- trului învăţămîntului, aflat pentru recomandările şi in ghe Herciu, din Merişoru vine. se va face „măsuratul
gazului şi a gazelor de la acest dialog de lucru, să dicaţiile date şi l-au asi de Munte, Mihai Băceanu, ® Contractanţi la fon oilor şi predarea lapte
11
sondă la acţionarea trac se ia măsuri în vederea gurat că nu vor precupeţi din Poieniţa Tomii, Pe dul centralizat al statului: lui de oaie contractat.
toarelor. S-au . evidenţiat unei mai bune organizări nici un efort pentru trans tru Lăscuş, din Cerbăl, Gheorghe Crîsnar, din
rezultatele bune obţinute a facultăţilor în care se punerea în viaţă a obiecti cresc peste 70 de oi fie Poiana Răchiţelii, Ion
pînă în prezent prin înlo care. Lăscuş (Neică) din Cerbăl,
cuirea combustibililor li pregătesc specialişti în do velor privind utilizarea e- • Crescători de bovine: Simion Mihăilă, din Ulm, La ora opţiunilor
chizi cu biogaz la tractoa meniul autovehiculelor. ficientă a resurselor ener Trandafir Costa şi Petru Ion Costa, din Arănieş,
rele folosite Ia diverse lu în încheierea analizei, getice, termice şi de com Lăscuş (Dănuţ), din Cer Aron Benteu, din Feregi, in clasa a VIIl-a a şco
crări agricole. Tovarăşul conducătorul partidului şi bustibili. băl, au în gospodăriile şi mulţi alţii. lii generale din localitatea
învaţă
comună
de
centru
•i « 18 elevi. Am căutat să
Nimic din ce e românesc nu se va pierde! aflăm — de la ei şi de
la prof. Aurel Delagrama-
„Cind sintem prinşi in chiar şi cîte patru. Aşa se tic, directorul şcolii — amă
f joc, noi nu batem cu picio lace că atunci cind ei nunte referitoare la urmă
rul in pămint nici măcar o pleacă „cu spectacolul", torul pas pe care absolven
Schimb de mesaje între tovarăşii dată mai mult decit făceau rămîne cîte un bătrîn să ţii din acest an şcolar ur
1 bătrinii noştri, sau bâtrinii aibă grijă de cîte trei- mează să-l facă în curînd.
Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov bătrinilor noştri". Aceste patru gospodării. Este ■ şi Se dovedeau pricepuţi
vorbe rostite de unul din aceasta o dovadă a dorin micii agriculturi la lucrul
SOFIA 13 (Agerpres). — mită tovarăşului Nicolae (H PARIS. - La Universita tre cei 48 de membri ai ţei de a lace cunoscute pe cele şase loturi şco
Din partea tovarăşului Ceauşescu cele mai sincere tea ..Paul Valery" din oraşul formaţiei de jocuri pădure- tuturor frumuseţea şi ori lare în suprafaţă totală de
Nicolae Ceauşescu, secre şi cordiale urări de sănă francez Montpellier a avut neşti din satul Feregi spun ginalitatea vechilor jocuri un hectar. Aceasta nu ne-a
tar general al Partidului tate şi fericire, de succese loc un ciclu de manifestări mai mult decit o întreagă româneşti, a costumelor surprins deloc, ei fiind cres
11
Comunist Român, preşedin tot mai mari în activitatea culturale româneşti, în cadrul demonstraţie teoretică des populare pădureneşti. Un cuţi în „cultul pentru lu
tele Republicii Socialiste ce o desfăşoară, iar po cărora prof. Maria Dolines- pre originalitatea, despre amănunt interesant : îndră crul pămîntului. Ne-au sur
cu, lector de limba română
lor
proiectele
prins,
a
însă,
nealterată
România, s-au transmis to porului român vecin şi la această universitate, a conservarea populare de pe gita solistă de muzică popu de viitor : aproape toţi do
lară Florica Bradu a ţinut
jocurilor
varăşului Todor Jivkov, se prieten urări de prosperi conferenţiat pe tema „Aspec aceste meleaguri de bala să fie prezentă in mijlocul resc să urmeze treapta 1
cretar general al C.C. al tate şi bunăstare pe calea te şi realizări din România dă. Constituită in actuala pădurenilor din Feregi. la liceele industriale me
P.C. Bulgar, preşedintele construcţiei societăţii socia de azi". formulă de relativ scurt Poate aţi observat, in mul talurgic sau de industrie,
Consiliului de Stat al Re B3 BELGRAD. - întrunit în timp - trei ani —, această tele apariţii pe micul ecran, uşoară. „Şi în promoţia
liste multilateral dezvol 3r
publicii Populare Bulgaria, tate. şedinţă, vineri, la Belgrad, formaţie a ajuns să cu faptul că Florica Bradu anului trecut s-au înregis
un călduros salut prietenesc Schimbul de mesaje a Prezidiul R.S.F. Iugoslavia l-a noască deja bucuriile afir poartă un costum popular trat opţiuni asemănătoare.
şi cele mai bune urări de fost prilejuit de primirea ales pe Mika Şpiliak in func mării depline : anul tre pădurenesc (darul tăcut de Numai cîţiva au rămas în
Sănătate şi fericire, iar po ţia de preşedinte al său pe cut laureată a celei de-a sătenii din această locali agricultură aici, la munte"
de către tovarăşul Todor perioada următoarelor 12 luni lll-a ediţii a Festivalului tate). — ne-a spus directorul şco
porului prieten bulgar urări
Jivkov a tovarăşului Va- — informează agenţia Taniug. naţional „Cintarea Româ Citeva cuvinte şi despre lii. „Victoria Herban, Costa
de noi succese în construc sile Pungan, ministrul co Vicepreşedinte al Prezidiului niei", anul acesta calificată „sufletul“ formaţiei. Un Rodica au fost eleve bune.
ţia socialistă. R.S.F.I., pe acelaşi termen, a pentru faza finală a fes tinăr, 26 de ani, Învăţăto Şi au rămas, pentru a-şi
merţului exterior şi coope
Mulţumind in mod căl rării economice interna fost ales Vidoie Jarkovici. tivalului, apariţii la tele rul Viorel Munteanu a fost ajuta părinţii, pentru a
duros, tovarăşul Todor Jiv ţionale, aflat într-o vizită în Mika Şpiliak şi Vidoie Jar viziune, numeroase - pre acela care, in urmă cu trei confirma pasiunea lor pen
kov a rugat să se trans- R.P. Bulgaria. kovici îşi vor prelua funcţiile zenţe la diferite manifes ani, odată cu revenirea sa tru munca ogorului şi creş
la 16 mai. tări artistice din întreaga pe meleagurile natale, a terea animalelor. Sînt, to
0 ANKARA. - Ministerul ţară. declarat deschis că va mun tuşi, tineri mulţi, care au
Şedinţa Seimului R.P. Polone Industriei din Turcia a anun Crescători de animale, ci din răsputeri ,,pentru ca rădăcini adine înfipte în j
ţat că, începînd din acest mineri, forestieri, pensionari, nimic din ce este curat pămîntul ăsta bătrîn şi as
oameni
virstele
toate
de
VARŞOVIA 13 (Ager pînă în 1990 şi au fost de an, urmează să fie înfăptuit — iată componenţii forma românesc, frumos româ pru. îl iubesc şi nu-l pă
răsesc.aşa cu una-cu două.
mindru românesc să
nesc,
pres). — La Varşovia s-a semnaţi 27 de noi membri un vast program de con ţiei. Din fiecare casă din nu ajungă să „e dat uită Ei ne dau încrederea că
strucţii hidroenergetice şi hi
încheiat şedinţa de o zi a ai Consiliului economic şi drotehnice, care cuprinde 23 sat se află in lormaţie cel rii ; nici de cei de azi, despre Cerbăl se va auzi
11
Seimului R.P. Polone, la social de pe lîngă Seimul de obiective. Trei dintre a- puţin un om. Din altele nici de cei ce vor veni". încă mult — şi... de bine .
lucrările căreia au partici R.P. Polone, ceste proiecte sînt de mari ne-ar putea ajuta să nu cu doctori pentru mai
pat Wojciech Jaruzelski, A fost, de asemenea, a- dimensiuni. Este vorba de pierdem vremea cu dru multe boli. Veneau, aici
Centrala de la Hassan Ugur-
prim-secretar al C.C. al doptată o hotărîre cu pri lu, care va avea o capacita m M m & m mul ăsta. Mai odihniţi ia centru, oamenii de pe
P.M.U.P., preşedintele Con vire la Mişcarea Patrioti te de 500 MW, de cele de am fi şi noi pentru mun sate şi se căutau de să
siliului de Miniştri, alţi că de Renaştere Naţională la Aslantas şi de la Olym- HI Capătul liniei au ca ce ne aşteaptă acasă. nătate. Acu’, noi trebuie
pinar, care vor avea o pro Şi timp de lucru ar fi să mergem tocmai la
conducători de partid şi de (M.P.R.N.). Seimul — se a- ducţie însumată de circa tobuzelor I.J.T.L., cu care mai mult. Nu ?“ — au Govăjdia, unde-i dis
stat polonezi — informea rată în hotărîre — consi 500 MW. Alte baraje, pre locuitorii din comuna fost vorbe rostite de mulţi pensar, sau la oraş. Noi
Cerbăl fac naveta „la
ză agenţia PAP. S-a dez deră că primul Congres al cum cele de la Kutahya, oraş", se află în valea cetăţeni cu care am urcat le credem pe doctoriţele
bătut, în primă lectură, M.P.R.N., încheiat recent, Kony, Corum, vor asigura Arănieşulul. De aici şi şi coborît calea spre şi de de la dispensar că-i greu
tot
vină
să
la
la Cerbăl. O deplasare
pînă
Programul guvernamental constituie o etafcă impor apă potabilă şi apă pentru pînă în localitatea de la faţa locului a factorilor
sisteme de irigaţii, iar 17 ba centru să tot fie 12 km. Cerbăl. Dar şi pentru
de dezvoltare a agriculturii tantă în procesul realizării raje vor fi construite exclu O primă porţiune, de ce pot soluţiona această cei bolnavi îi greu să
11
şi complexului alimentar înţelegerii naţionale. siv pentru irigaţii. aproximativ patru kilo „problemă ar fi bine bată atîta cale. îi ru
metri, este drum bun, pe venită. Nu ? găm pe tovarăşii de la
care autobuzul ar putea E3 Tot din discuţiile Direcţia sanitară să ne
PRETURILE MAXIMALE DE MERCURIAL VALABILE DIN urca uşor. Dar nu urcă. purtate cu mai mulţi ajute şi de data asta,
DATA DE 14 MAI 1983, ORA 6 Aceasta este „una din locuitor; din comună am aşa cum au făcut-o şi
marile „probleme ale dat de o altă doleanţă mai anii trecuţi .
11
11
U/M Preţ maximal oamenilor din comună. a lor : asigurarea asis
Produsele Perioada de aplicare tenţei medicale pentru
— lei — „Pînă acum o vreme ne
aducea pînă aici, la pod. populaţie. Le dăm cu- jggj
1. Mazăre verde păstăi pînă la 10 VI kg 6 Acum nu, că se consumă vîntul : „Greu o fi să
2. Morcovi rări tură (250 g) pînă la 1 VI 2,50 vină iar, ca acum cîţiva
3. Căpşuni pînă la 15 V 20,50 combustibil. Apăi cu cit
4. Căpşuni 16 — 31 V t> 17,00 consumă în alea 15—20 ani, caravana medicală ?
5. Cireşe toată perioada » 10,00 minute cît stă la cap de Venea vara, într-o zi pe Rubrică realizată de
care o aflam din vreme, MIRCEA DIACONU
La restul produselor rămîn valabile preţurile stabilite anterior.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 78 lei; anual — 156 leL Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane: 11275, 11585. 12157. Telex: 72288. Abonamentele sa fao la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzorii voluntari
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.
din întreprinderi şi Instituţii.