Page 51 - Drumul_socialismului_1983_05

MIMICĂ, 15 MAI 1983 pag. 3

S T R Ă B U N I I fiii
IUI$E se odihnesc pe cîmp I U I
muma gustul pîinii anotimp trecut
MAI A v f t Carpaţii cad arzîndu-ne
pe trup,
ntru ba- ar trebui fîntîna să-i
văţămint mai ţină „Gafa laureatelor^ —
niliei %44Â4f\X- ştiu limba aspră a celor
rici care mor o demonstraţie ele resurse şi
icii rămîn izvoarele sorbite
de turmele cu dor.
T. forţă a gimnasticii româneşti
le ghioz- ION ŢIGANTELE
“ — epi­
Aseară, la Sala sportu­ ratele spectatorii au apreţ-
cul : rilor din Deva, a fost iarăşi ciat complexitctea exerciţii-
de versuri intitulat „Forma de urs“ — recomandă un
sărbătoare. O sărbătoare a
oară şi clară a inimii“ (Editura E- cineast original, sensibil la gimnasticii, Întrunind deplin lor aducătoare de medalii.
minescu), cuprinde 66 de posibilităţile comunicative Intercalat cu „numere"
rt atributele unei gale a lau­ de dans cu elemente de ;
iele raă- sonete. ale morfologiei filmice. Din­ reaţilor, obişnuită descleş-
realizat Stăpinind adevăratele vir­ colo de imaginea globală acrobatică sportivă, cu alte î
1 jac- tare a „interpreţilor“ după tablouri coregrafice pre- \
. Episo- „Arma secretă a lui Arhimede" tuţi ale limbii române, esen­ a filmului (favorabilă), stîr- emoţiile unui concurs, fie zentate de micuţele eleve
ari din ţele ei delicate, poetul des­ neşte un interes de excep­ el de muzică sau poezie, ale claselor speciale de
făşoară adpvărate specta­ ţie modul in care Stere
pentru de Dumitru Solomon fie de gimnastică. Tot aşa, gimnastică de la Şcoala ;
cole shakespeariene : „Ne­ Gulea izbuteşte să conver­ după enormul consum psi­ generală nr. 7 Deva, intre
Teatrul de comedie din tru Chesa, Magda Catone spusul tău oglinzi l-au reto- tească în limbaj cinema­ hic din sala „Scandina-
„Dansez tografic (foarte inspirat care Daniela Silvaş este
Bucureşti a oferit, din nou, şi Florin Anton, precum şi pit/Şi pletele c-un fir celest vium“ din Goteborg, unde deja un „nume", spectaco­
i!tnia — publicului hunedorean mo­ debutanţii Virginia Mirea şi de brumă;/Răsfăţul incrus- operatorul Florin Mihâiles- s-au acoperit de glorie, cu­ lul s-a Încheiat cu evo­
n preli- mente de delectare. De Daniel Tomescu. tase-n mine urmă/Şi rodia cu) arta descriptivă a lui cerind pentru prestigiul
pionatu- cu-mbietorul rit". (Prezenţa Sadoveanu. Ne oprim asu­ luţia - Întotdeauna aş-
Trans- astă dată cu „Arma secre­ Umorul, ironia fină se României 9 medalii (3 de teptată cu nerăbdare - la
ă de la tă a lui Arhimede“. interferează fericit cu În­ poeziei). pra acestui detaliu semni­ aur, 3 de argint, şi 3 de sol, in care maestrele au
August". Vestitul matematician, gin- ţelepciunea amară, datorită Puterea de exprimare a ficativ, deoarece este ne­ bronz), plasind ţara noas­
Meîo'lii îndoios că povestea lirică cucerit din nou ropote de
ditor şi fizician grec al an­ artei interpretative de ex­ sonetelor lui Alexandru Je­ tră pe primul loc in cla­ aplauze.
lodii — tichităţii a prilejuit drama­ cepţie a actorilor care beleanu creează lectorului a tinărului pădurar Culi samentul pe naţiuni al Gala laureatelor a de­
turgului Dumitru Solomon decodifică mesajul, eviden­ o impresie deosebită, il Ursache şi a fiicei de cio­ Campionatelor europene, monstrat seriozitatea mun-
un izbutit pretext pentru ţiind valenţele textului şi face să urmărească rima ban Ana - protagoniştii tinerele gimnaste s-au des­ cii corpului tehnic coordo- :
li alegoria dramatică „Arma subtextului, pentru ca spec­ şi ritmul pentru a vedea filmului - dobîndeşte pro­ tins, oferind căldurosului nator al activităţii Centru­
secretă a lui Arhimede". tatorii să fie convinşi de dacă poetul se mai află funzime, semnificaţii umane public o demonstraţie de lui olimpic de gimnastică
Recurgînd la mijloacele spe­ intre frontierele clasice ale general valabile, întocmai ţinută.
îba raa- adevărul spuselor lui Arhi­ Deva — Adrian Goreac,
cifice comediei, autorul În­ mede : „ ...atîta timp cit sonetului. In acest sens pu­ ca in proza lui Sadoveanu, însoţite, la prezentarea ce Maria Cosma, Octavian Be-
cearcă — şi reuşeşte — o graţie identificării perso­ a deschis gala, de entu­
igranm- oamenii nu vor mai avea tem vorbi de o adevărată ziaste aplauze, Lavinia A- lu - dovedind clar resur­
pertinentă abordare a unor gînduri secrete şi nu se vor evadare a limbii române in najului cu natura de o sele nesecate ale gimnas­
faţete ale existenţei uma­ rară frumuseţe. Ceea ce la gaclie, Ecaterina Szabo,
„Trec prin psaltiri,
sonet:
conomi- ne ; responsabilitatea sa­ mai ascunde unii de alţii, prin mirişti anonime,/Prezen­ Sadoveanu este descriere Mihaela Stănuleţ, Cristina ticii româneşti, dar şi con­
vantului faţă de propriile n-ar mai putea minţi, ar Grigoraş, Camelia şi Simo- diţiile optime de lucru a-
stire — trăi simplu şi adevărat. N-ar ţa ta — magie - mi-e ori­ incintătoare, in filmul lui na Renciu, Dorina Ungu- sigurate aici, prin grija şi
ntccc şi invenţii, puterea, viaţa, mai fi crime, hoţii, răz­ unde. IFiinţa-ţi jucăuşă îmi Stere Gulea devine ima­ reanu, Mirela Barbălată, preocuparea organelor ju- '
moartea, libertatea, dra­ gine încărcată de sensuri.
laştcrii boaie..." răspunde ? / Ori nefiinţa ? Lenuţa Rus, Laura Cutina, deţene şi municipale de
c gostea. El- meditează asu­ Cerul ce senin e I" (Doar Cel mai grăitor este, in Mirela lordoc, Maria Ran- partid şi de stat. Şi, este
•se pra incompatibilităţii bine­ „N-ar mai fi războaie"! dragostea...). acest sens, finalul: natura
>: „Ma- lui cu răul, a superiorităţii lată o speranţă, un Îndemn, ca — adică membrele lo­ o mindrie pentru noi, hu-
- episo- un imperativ al contempo­ Se spune că ajungerea la benefică şi ocrotitoare ii tului olimpic român, pre­ nedorenii, să fim părtaşi ■/
morale faţă de viciu, a sonet este o dovadă a redă lui Culi Ursache pu­ gătit la Deva — au evoluat la plămădirea unor astfel
adevărului faţă de min­ raneităţii, dedus din ex­ maturităţii unui poet. terea de regenerare după in continuare intr-un torent de succese ale sportului,
ciună. Atitudinea sa este, perienţa milenară a umani­ N-avem nimic im potrivă. drama trăită, forţa de a acrobatic spectaculos. Apoi, care duc faima României
de altfel, o lucidă şi pate­ tăţii I Numai că Alexandru Jebe­ munci pentru copilul care la sărituri, la bîrnă şi pa- in lume.
tică pledoarie pentru dem­ prof. MARIA TOMA leanu n-ajunge la un sonet ii este de-acum întruchi­
nitate, onestitate, libertatea
chinuitor, tras din dicţio­ parea conceptului de fa­
conştiinţei, ştiinţă, gindire. milie.
8,25 Ke- Alexandru Jebeleanu: narul de rime. Autorul vo­
■. viaţa Originalitatea dramatur­ lumului de faţă recreează Alegerea lui Dragoş Pis-
patriei : gului rezidă in capacitatea sonetul, il Împrospătează iaru, a Sofiei Vicoveanca, azi, românia -
■ealizată de a adapta contempora­
’enaclul „Forma clară tematic şi mai ales prin a Danielei Vlădescu şi a CEHOSLOVACIA
lor hu- neităţii, cu mijloacele artei bogăţia limbii româneşti. lui losif Stoian pentru ro­
Uadu autentice, crezul filozofic al • • • •ii
lui Arhimede: „Cind oame­ a inimii lurile Culi, Nana Floa­
VALERIU BÂRGĂU
nii vor ajunge la adevăra­ rea, Ana şi Onu este in Un meci greu, pentru
ta Înţelepciune şi vor şti Un poet cu adevărat dis­ spiritul lecturii lui Stere
că ura şi distrugerea nu pot cret este Alexandru Jebe­ Gulea. Psihologia aparte
meirge niciodată intr-un sin­ „Ochi de urs" a personajelor dobindeşte un mare rezultat
• jriile gur sens, atunci voi fi din leanu. Debutind in anul credit dramatic prin inter­
echip'aj nou cu ei şi secretul meu ,1945 la editura „Vrerea",
(Arta) ; Stere Gulea a făcut o mediul firescului evoluţiei Un nou examen, ultimul pe ral corespunzător unei bă­
’lecarea va fi şi al lor“... fiind in Întreaga perioadă interpreţilor. Asprimea So­ teren propriu, pentru trico­ tălii poate decisive. Se spune,
! Papil- „Arma secretă a lui Arhi­ principalul animator al vie­ bună impresie incă de la
(Sidc- mede" - scoica sa miracu­ primul său film: „Iarba fiei Vicoveanca, delicateţea lorii români angajaţi de-acum pe alocuri, că dacă am
cartuş ţii literare din Banat, a ti­ verde de acasă“. „Ochi de naturală a Danielei Vlădes­ în lupta pentru calificare la învins Italia, de ce să ne
Iile I-II loasă - este o caldă opţiu­ turneul final al Campiona­ facem probleme cu Cehoslo­
PETRQ- ne pentru adevăr, în toate părit pină in prezent, la urs" este ecranizarea uneia cu, forţa interiorizată a lui tului european de la Paris !
curate compartimentele vieţii. distanţe incredibil de mari dintre cele mai frumoase Dragoş Pislaru şi sugesti­ vacia. Se spune, însă, că
de Bu- vitatea lui losif Stoian ma­ Pornită ca a 4-a favorită, cehii sînt, pot fi mai pe­
nbric) ; Ne conving de aceasta, (variind intre 5 şi 13 ani), nuvele sadoveniene, consti­ echipa, pe atunci zisă „ex­ riculoşi. Desigur ! Ei au fost
idare — cu talent şi sensibilitate, tuind pentru Stere Gulea terializează in chip fericit
; VUL- opt volume de versuri care ocazia de a-şi măsura pu­ perimentală", a lui Mircea în Spania, după care au
uceafă- actorii Aurel Giurumia, ţa­ s-au bucurat de o bună o viziune, regizorală de o Lucescu se află în prezent trecut la schimbarea echipei.'
'Jăpasta rina Demian, Ştefan Tapa- terea de artist al filmului cuceritoare sinceritate. — datorită a trei mari re­
SA: A- lagă, Silviu Stănculescu, primire din partea criticii. cu o partitură literară de Sînt cam în situaţia noastră,'
îommel zultate : prima victorie de a reface - şi echipa şi
1CANI : Dumitru Rucăreanu, Dumi- Cel de-al nouălea volum mare complexitate. „Ochi AL. COVACI română asupra Suediei, egal
i t u l ) ; şi, din nou premieră, vic­ prestigiul. Numai că noi
(Steaua sîntem mai obligaţi ca ei: să
L : Ma- torie asupra Italiei, cam­
e r u 1); pioană mondială —, în pos­ facem, nu să refacem. Şi,
iubeşte Cu poetul POŞTA REDACŢIEI acest lucru, greu, impune
; Bu- tură de protagonistă a gru­ mult efort, mult timp. Astăzi,
— se- Jma Pumedaieaa Miron Scorobete pei preliminare. Dar nu nu­
GEOA- Virginia Grigore — Deva: însă, este un moment, o
tl vine E impresionant apelul dv. mai atît ! Echipa României etapă, ce poate şi trebuie să
î— se- pe meleaguri natale liric, adevărat coral inti­ şi, graţie Universităţii Cra-
le eul- Te laud, Primăvară, oracular veşmînt iova, fotbalul românesc a jaloneze încă un tronson din
Slinx tulat „Glasul mamelor". drumul bun pe care au opu-
Sariera de grîne verzi, de flori, de pace şi de pîine. Biblioteca judeţeană a Dar el exprimă nişte dezi­ început să aibă un nume,
U,AN : Te preamăresc în limba acestui cald pămînt organizat emoţionante şi fiind luat în seamă cînd cat fotbaliştii români. Ei şi
nsa de Prin care simt lumina din viitor cum vine. apreciate întîlniri ale hu- derate generale, atotcuprin­ antrenorii lor, noi toţi ştim
: Con- nedorenilor cu scriitorul zătoare. Ar trebui să mi­ se vorbeşte de el. O nouă cît va fi de greu, dar tot
ilta : Cu-o creangă înflorită aş vrea să scriu pe cer generaţie de jucători, alături
a (Lu- Poemul cel mai simplu, mai omenesc, mai sfînt, Miron Scorobete. Născut pe zaţi mai mult pe un efort de mai consacraţii craioven’i, noi toţi avem încredere şi
Euro- Poemul meu de pace, de vis, de adevăr, meleaguri hunedorene — de individualizare. se constituie, sub ochiul treaz convingere că tricolorii ce vor
O, patrie, frumoasă-ntre toate cîte sînt! comuna Răcliitova, în urmă şi cunoscător al lui Mircea păşi diseară pe gazonul sta­
Tu creşti cum peste arbori dă nimburi clorofila cu o jumătate de veac, Maria Drevărcscu — Lucescu, om de fotbal de dionului „23 August" vor
Ca o substanţă-n luturi a vieţii, suverană... în scrisul lui Miron Sco­ Crasna (jud. Sălaj): Ne-ar recunoscută valoare, cu face totul să înfrunte greu­
Impetuoasă, ciclic împrospeţind lumina robete (poezie sau proză) ştiinţa jocului în minte şi tatea acestui meci, pentru a
încorporată-n suflet şi sufletului hrană! se reflectă frumuseţea bucura ca mărturia dv. picioare, dar mai ales în obţine un mare rezultat :
Cînd vatră spun, vorbesc de vatra lumii, însăşi a poporului român, lirică: „Din rouă, zefiri consolidarea unei echipe
I mun- De vatra cea străveche pe care-am răsărit virtuţile sale multimile­ versu-mi creez/De tot ce-am minte, într-o echipă-fdmiiie
îaghiar nare. Aceste frumuseţi au pe cît de dornică de afir­ competitive pe plan euro ;
Spee- Cînd vatră spun, o ştim cu toţii cum i-i, făcut nu mă ruşinez" să mare, pe atît de angajată pean, a unui moral forte
„Cîntu Simţind-o româneşte, cu dor de-ndrăgostit. fost emoţionant relevate fie confirmată de noile pentru următoarele bătăii?,
Aici, în ţara asta de visători, în Mai -> în întîlnirile de ieri cu pentru a-şi realiza obiectivul.
a avea s-a arătat ca simbol al vrerii tuturor copiii, la Casa pionierilor versuri pe care, sperăm Pregătită „la eprubetă", numai în deplasare, care îî
Pala- şi şoimilor patriei din dubla întîlnire cu Italia, aşteaptă pe fotbaliştii ro­
:penl. Un omenos partid, reprezentant al nostru, să ni le trimiteţi.
Partidul comunist, conducător ! Deva, şi cu maturii, iu­ marea spaimă a grupei, a mâni. Este un moment im­
Lui îi vorbim, noi sîntem trupul său bitori ai literaturii, de la Melania Ifada — Călan: dat rezultatele dorite de toţi. portant în viaţa acestei fru­
şi-i sîntem tîmpla, braţele şi crezul! Casa municipală de cultu­ Ar trebui să ne trimiteţi Reluate tot în manieră de moase echipe române şi în­
Prin comunism noi înţelegem viaţă ră. Medalionul literar de mai multă poezie pentru o laborator, pregătirile pentru crederea că frumuseţea ei va
Noi sîntem totul, el ne este miezul. aici, recitalul de poezie, ex­ meciul de azi, cu Cehoslova­ fi tot mai strălucitoare ne
Noi milităm, prin fapte mai cu seamă, poziţia de carte „Miron mai justă edificare. cia, au urmat acelaşi „iti­
pentru îndeamnă să îi dorim un
(remea Spre pacea fericirii tuturora Scorobete'', ca şi cuvinte­ nerar italian": Bucureşti — succes pe măsura eforturilor
căldu- Aşa puterea nu ni se destramă, le calde ale criticilor şi Mircca Troşan — Călan.
ariabil, Aşa grădinărim noi Aurora... scriitorilor Ion Lungu, Ion Vizibil progres. Doar că Poiana Braşov — Bucureşti ce se fac pentru ridicarea
î totul Oarcăsu şi Radu Ciobanu, Alternînd şedinţele fizice cu fotbalului la nivelul... gimnas;
nt po­ Noi vrem în lume pace şi tăria „Sonet de aUr“ e tutelat cele tehnice, de despicare în
taie ţii Doar celor harnici, iubitori de bine! adresate sărbătoritului, au de magia cunoscutului ticii — să -zicem, fiindcă ar-
Vîntu) E ţelul comuniştilor! Menirea dat manifestărilor de la patru a firului jocului par­ ceste rînduri se află în v&-
n sud- Deva o frumuseţe aparte. rondel macedonskian. Ori­ tenerilor de azi, pregătirile
ninime Cea mai presus a timpului ce vine ! cinătatea celor despre latR
,tre Î2 Astăzi la Răchitova, lo­ cum aţi cîştigat mult în lotului au urmărit atinge­ reatele europene ale gim>
le ma cuitorii se vor întîlni „Cu rafinament. Mai aşteptăm. rea capacităţii fizice şi teh- nasticii.
31 de EUGEN EVU nico-tactice maxime, o dată
scriitorul Marin Scorobete
pe plaiurile natale". TIBERIU DĂIONI cu consolidarea unui mo­ NICOLAE STANCfU
I