Page 53 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 53
Vizita oficială de prietenie în ţara noastră
a primului ministru ai Malaieziei,
Date Seri
La invitaţia tovarăşului o vizită oficială de priete Pe aeroportul Otopeni,
Nicolae Ceauşescu, pre nie în ţara noastră. împodobit cu drapelele de
şedintele Republicii Socia Oaspetele este însoţit de stat ale celor două ţări,
liste România, şi a tova Mohd Adib bin Ilj. Mohd primul ministru malayezian
răşului Constantin Dăscă- Adam, ministrul informaţii a fost salutat de tovară
lescu, primul ministru al lor, Tan Sri Zakaria bin şul Constantin Dăscălescu,
guvernului, luni după-a- Hj. Mohd Aii, secretar ge primul ministru al Guver
miază a sosit la Bucureşti neral în Ministerul Aface
primul ministru al Malaye- rilor Externe, de consilieri, nului Republicii Socia
ziei, Dato Seri dr. Mahathir experţi şi alte persoane ofi liste România, de alte per
Mohamad, care efectuează ciale. soane oficiale române.
Solemnitatea conferirii de înalte distincţii
Anu! XXXV, nr. 7 935 MARTI, 17 MAI 1983 4 pagini - 50 bani
ale Republicii Socialiste România unor oameni
•- • ,
A fevA n A feti I A A rve DDIM Â V A D Ă ai muncii din judeţul Hunedoara
V.AMrANIA j (VbKILUL A IJt HKIm A Y A K A
Duminică dimineaţa, în ca Voiculescu, prim-vicepreşedin- răriţei - miner şef de bri
drul unei solemnităţi, care a te al Comitetului executiv al gadă, întreprinderea minieră
Duminică, zi de eforturi .Consiliului popular judeţean Consiliului popular judeţean, Uricani, Aurel Apostiu -
avut loc în sala festivă a
maistru miner specialist, Ex
Gheorghe Matei, Maria Mi-
din Deva, au fost înmînate trofan, Gheorghe Vasiu, Vio ploatarea minieră Ghelari,
susţinute pe ogoare distincţii ale Republicii Socia rel Ocoş, secretari ai Comi Marcu Boanta - secretar al
liste România conferite prin
tetului judeţean de partid.
comitetului de partid, între
Decret prezidenţiei, unor oa După prezentarea conţinu prinderea minieră Petrila :
meni ai muncii din judeţul tului Decretului prezidenţial, Viorica Cerb - director, Şcoa
Hunedoara, pentru contribu tovarăşul Radu Bălan a în- la generală nr. 5 Deva, loan
ţia adusă la înfăptuirea po minat distincţiile Republicii Checicheş - furnalist, Combi
liticii partidului şi statului de Socialiste România conferite natul siderurgic Hunedoara,
făurire ,a societăţii socialiste unor muncitori, maiştri, ingi Titu Roman Costache - di
multilateral dezvoltate in pa neri, ţărani cooperatori, cer rector, întreprinderea minieră
tria noastră şi rezultatele cetători şi proiectanţi, cadre Lupeni, llie Diaconu - pre
deosebite obţinute în intre- didactice, medici, oameni de
cerea socialistă pentru înde şedinte al comitetului de sin
plinirea şi depăşirea Planulu' artă şi cultură, activişti de dicat la Întreprinderea mi
naţional unic de dezvoltare partid şi de stat, ai organiza nieră Vulcan, Ferencz Faze-
economico-socialâ pe anul ţiilor de masă şi obşteşti. kaş — miner şef de brigadă,
1982. Prin Decret prezidenţial s-a întreprinderea minieră Paro-
La solemnitate au partici conferit Ordinul Muncii clasa şeni, Nicolae Grăpinoiu —
pat tovarăşii Radu Bălan, a III-o tovarăşilor : Ştefan miner şef de brigadă, Grupul
prim-secretar al Comitetulu' Alba — miner şef de briga de şantiere Rîu Mare-Rete-
judeţean Hunedoara al dă, întreprinderea minieră Pe- zat, Margareta Mazur — in
P.C.R., preşedintele Comitetu trila, Ileana-Larisa Albu - giner pr. cercetări, Combi-
lui executiv al Consiliului director, Liceul matematică-
C.A.P. Dcnsuş. Cooperatorii lucrează cu spor Ia pr&şitul cartofilor. popular judeţean Alexandru fizică Hunedoara, llie Amo- (Continuare în pag. a 2-a)
Volumul sporit de lucrări ţii din sol este necesar ca s-a continuat din plin iri
care trebuie efectuate în şi praşila manuală să fie garea culturilor. Zilnic
această perioadă pe ogoa realizată cu operativitate la această fermă a Asocia
re a impus ca şi dumini maximă. La C.A.P. Sime- ţiei horticole din Deva se
că activităţile în cîmp să ria forţele mecanice au fost fac udări pe cîte 4 hec
nu contenească. Din mul concentrate pe terenurile tare, instalaţia funcţionînd
titudinea faptelor de mun eliberate de culturile fu fără întrerupere de la ore
că am desprins cîteva as rajere, care au fost însi- le 6 pînă la 20. De buna
pecte semnificative. lozate. Aici s-a lucrat la funcţionare a staţiei de
înţelegînd răspunderea ce aplicarea gunoiului de pompare şi a amenajării se
le revine faţă de soarta grajd, la arături şi dis preocupă lucrătorii Mircea
recoltei, mecanizatorii Au cuit pentru însămînţarea Matei, Ion Moroşan, Stoia
rel Hcrţa şi Dumitru Că- porumbului furajer. Meca Dănilă şi alţii, formaţia
leală au fost prezenţi la nizatorii Ion Crişan, Tra- respectivă fiind condusă de
prăşitul mecanic al sfeclei ian Moldovan, Viorel Chiş, Nicolae Poienar. Odată cu
şi porumbului pe ogoarele Constantin Jeleţ, Ion Pleş- realizarea celei de a doua
C.A.P. Tîmpa, asigurînd ca şi Ion Mocioi sînt cei udări la căpşuni şi celei
astfel front de lucru pen care au asigurat efectuarea de a treia udări la ceapă,
tru intervenţia cooperatori în flux a lucrărilor amin s-a făcut irigarea în vede-
lor cu praşile manuale pe tite.
suprafeţele respective. Pen Duminică şi luni la fer N. TIRCOB
tru combaterea buruieni ma de legume condusă de
lor şi păstrarea umidită ing. Nistor Giura Dorin (Continuare în pag. a 2-a)
Aspect din timpul solemnităţii. Foto : GRtlNNER IOSIF
H o l combine de înaintare în subteran
Pentru creşterea realiză trei formaţii de lucru. Ast rea creşterii realizărilor şi
rilor zilnice la lucrările de fel, brigada condusă de reducerii efortului fizic al
Grijă deosebită pentru gospodărirea fondului funciar ducerea minei Paroşeni a minerul Kalman Gheza a muncitorilor. La mina Pa
pregătire în cărbune, con
realizat .) avansare de 120
roşeni, concomitent cu rit
întreprins măsuri, pentru do ini, iar celelalte două bri mul bun înregistrat în ac
cu întreaga răspundere de
„Toţi deţinătorii de suprafeţe agricole tre cultivarea tuturor suprafe tarea unui număr de trei găzi, care au lucrat în con tivitatea de extracţie, se
buie să se ocupe de îngrijirea şi de lucrarea ţelor agricole, inclusiv a locuri de muncă cu com diţii tectonice dificile, au menţine un ritm accelerat
bine de înaintare. Oportu
înregistrat peste 80 ml.
pămîntului, trebuie să producă maximum din terenurilor virane din peri nitatea acestei măsuri a fost Şi alte locuri de mun şi la celelalte lucrări mi
ce se poate realiza pe terenul respectiv, aşa metrele construibile ale lo- confirmată încă din luna că de Ia deschideri-pregă- niere pentru recuperarea
cum trebuie să-şi asigure şi creşterea de ani trecută prin vitezele de a- tiri au fost dotate cu insta întîrzierilor în pregătirea
de noi rezerve exploatabile.
male". (Continjare in pag. a 4-a) vansare obţinute de cele laţii de monorai, în vede — .* — O _ ©
NICOLAE CEAUŞESCU - -
In repetate rinduri se trai al oamenilor muncii. Preocupări şi cerinţe pentru creşterea producţiei de oţel
cretarul general al parti Pornind de la aceste
dului, tovarăşul Nicolae cerinţe, s-a stabilit ca în La finele primului tri combinat, este modul în mice cu materii prime, u- în defavoarea producţiei.
Ceauşescu, a subliniat ne acest cincinal' în judeţul mestru, cînd se acumulase care se acţionează pentru tilizării la capacitate a cup Apoi, utilajele cheie — ma
cesitatea ca lucrătorii ogoa nostru să fie efectuate lu o producţie suplimentară recuperarea restanţei. Ma toarelor, lucrului mai atent caralele de şarjare, de fon
relor, conducerile unităţilor crări de îmbunătăţiri fun de aproape 13 000 tone oţel, tă — trebuie să meargă în
agricole, cadrele tehnice, ciare pentru creşterea su nimeni de la O.S.M. II nu teriile prime de bază — pe şarje şi intensificării pas cu cuptoarele. Orice
organele agricole şi consi prafeţei arabile cu 600 credea că în mai puţin de fierul vechi şi fonta lichi procesului de elaborare a pierdere de ritm este pier
liile populare să acorde hectare, combaterea ero o lună de zile sporul rea dă — sînt asigurate pentru oţelului. dere de oţel. Am luat, ca
atenţie deosebită folosiţii ziunii solului pe 9 950 hec lizat se va... topi văzînd cu atare, măsuri ca lucrările
raţionale a fondului fun tare, desecări pe 5 000 ochii. Firesc, după cele de reparaţii la cuptoare să
ciar, pămîntul constituind hectare, afînarea solului pe 438 de ore de staţionare Producţia fizică - realizată ritmic, decurgă bine, să asigurăm
avuţia naţională a' întregu 16 000 hectare, extinderea la cuptoare, în luna apri o funcţionare ireproşabilă
lui nostru popor. înfăp amenajărilor pentru iri lie nici nu putea fi alta la înalt nivel calitativ la utilajele cheie. Trebuie
tuirea noii revoluţii agrare gaţii, aplicarea de amenda situaţia. Ba mai mult, pînă să ne mobilizăm în aşa
şi a principiilor autocon- mente calcaroase şi alte Ia realizarea planului de luna mai. De fapt, reali — Pe lingă toate aces măsură şi în celelalte sec
ducerii şi autoaprovizionă- acţiuni menite să contri producţie din respectivul tea — afirma şeful secţiei toare — pregătirea trenu
rii teritoriale — în lumi buie la ridicarea potenţia interval de timp, trebuiau zările înregistrate în pri O.S.M. II, inginerul Gheor rilor de turnare, a oale
na obiectivelor stabilite de lului productiv al pămîntu elaborate încă vreo 13 000 ma decadă a acestei luni lor şi la turnarea propriu-
Congresul al Xll-lea şi lui şi utilizarea lui cu ran tone de oţel. Cauza ?... Una pe platforma oţelăriei a- ghe Amititeloaie — noi sîn- zisă — îneît să existe o de
Conferinţa Naţională ale dament ridicat. Odată cu singură — lipsa de fontă testă faptul că s-au făcut tem preocupaţi de execu plină concordanţă între ele
partidului — impune ca fie urmărirea transpunerii lichidă, din cauza unei a- cîţiva paşi în direcţia di tarea în grafic a unor re
care palmă de pămînt, in exemplare în viaţă a aces varii la un furnal de mare minuării minusurilor acu paraţii pentru cuptoare. în şi activitatea de pe plat
diferent de deţinător, să tor sarcini, organizaţiile capacitate. mulate. Plusul de 2 000 de luna mai avem planificate formă, de la elaborare.
fie cultivată şi utilizată în de partid din unităţile a- Dar acestea sînt lucruri tone oţel aferent interva în reparaţie cuptoarele 4,
scopul creşterii producţiei gricole şi din toate loca de domeniul... trecutului. lului de timp la care ne-am 5 şi, parţial 6. Orice în- DORIN CORPADE
agricole şi ridicării, pe a- lităţile sînt confruntate cu Important, atît pentru oţe- referit s-a putut acumula tîrziere, şi nu de o zi, ci
ceastă bază, a nivelului de sarcina de a se preocupa lari, cit şi pentru secţie ori datorită aprovizionării rit- chiar de cîteva ore, este (Continuare in pag. a 2-a]
