Page 54 - Drumul_socialismului_1983_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NR, 7 935 © Mi
paq 2

Solemnitatea conferirii ie înalte distincţii CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ Telme

ale Republicii Socialiste România unor 11,00 Almanahul fa
Duminică, zi de eforturi susţinute pe ogoare 11,30Cîntece de p
11.50Roman
foilct
oameni ai muncii din judeţul Hunedoara rile speranţe"
(Urmare din pag. 1) unor muncitori ca Teodor zează peste .1 600 tone. Ac­ 12,20 Actualitatea c
12.35 Desene anim*
{Urmate din pag. 1} Beia Enedi — director tehnic binatul siderurgic Hunedoa­ Goleanu, Mariana Iacobu- ţiunea de însilozare a con­ 16,00 Telex
adjunct, Institutul de cerce­ ra, Viorica Cerb, profesor, rea plantării ţelinei, ac­ ţă, Rodica Pan şi a altor tinuat şi ieri din plin. 16,05 România pito
natul siderurgic Hunedoara, tări inginerie tehnologică şi directorul Şcolii generale nr. ţiune aflată în plină des­ muncitori la realizarea O altă formaţie de meca­ 16,25Clubul tinere
17.00 Amfiteatru st
Tiberiu Micu — inginer şef de proiectarea lucrărilor de 5 Deva, care, mulţumind con­ făşurare. în paralel s-a sarcinilor ce revin fermei nizatori, în care sînt cu­ 17,40Secvenţe non
constructor, Grupul de şan­ construcţii şi instalaţii pentru ducerii de partid şi de stat terminat praşila a doua la din programul de autoapro- prinşi Mihai Corcioavă, 17.501 001 de seri
tiere Rîu Mare-Retezat, Aurel minereuri Deva ; Ordinul Me­ pentru distincţiile acordate, ceapă şi se începe a doua vizionare teritorială. Ion Taşcu, Alexandru Bre- 20.00 Telejurnal
20,20 Actualitatea c
Mihâiescu — turnător, Combi­ ritul Sanitar clasa a lil-a to­ s-au angajat să facă, în praşilă la varză. Nici la Cu bune rezultate s-a jan, Ion Durcan şi Ion 20.35Vidcotcca ii
natul siderurgic „Victoria" varăşului Mihail Banacu - continuare, dovada muncii ferma de solarii a aceleiaşi lucrat duminică şi pe o- Băţălan a lucrat dumini­ nală
Călan, Petru Popa - oţelar, medic, Spitalul Petroşani ; abnegante la înfăptuirea sar­ asociaţii nu există vreme goarele Asociaţiei econo­ că la recoltatul, transpor­ 21,15Teatru Tv. :
facere neobişi
Combinatul siderurgic Hune­ Ordinul Meritul Agricol cla­ cinilor de mare răspundere de răgaz. Paralel cu preo­ mice intercooperatiste Bă­ tul şi însilozarea furaje­ Maurice Druc
doara, Gdgore Rus - lăcă­ sa l. IV-a tovarăşilor Mircea ce le revin. cuparea de a asigura apa răşti. Formaţia de mecani­ lor la C.A.P. Haţeg. Du­ 22,25Telejurnal.
tuş, şef echipă, turnătorie, Pătrinjan — inginer şef, Coo­ în încheierea solemnităţii a necesară culturilor, aici zatori de la această uni­ minică, a îmbrăcat hainele
întreprinderea mecanică O- perativa agricolă de produc­ luat cuvîntul tovarăşul Radu sc dă bătălia pentru în­ tate, din care fac parte de lucru şi mecanizatorul
răştie, Viorel Scurtu - elec­ ţie Romos, Olimpia Stânga - Bălan, care a adresat, în cheierea plantării ardeiului Gheorghe Vlăsceanu, Cos- Viorel Vlăiconi, care a IgADSOj
trician, şef de echipă, între­ îngrijitor de animale la Coo­ numele Comitetului judeţean pe ultimele suprafeţe, sînt tei Dobreanu, Marin Becfi, continuat recoltatul meca­
prinderea de reţele electrice perativa agricolă de produc­ de partid şi al Consiliului întreţinute culturile, se re­ Gheorghe Ciobanu, Petru nizat al lucernei la C.A.P. BUCUREŞTI I :
Deva, Ibolya Matilda Staicu ţie Silvaş ; Ordinul Meritul popular judeţean, cordiale Ciurar, Octavian Vlăsceanu Silvaş, adueîndu-şi astfel dioprogramul dimii
— maistru, întreprinderea de Agricol clasa a V-a tovarăşi­ felicitări celor distinşi cu or­ coltează şi valorifică var­ şi Eugen Varga au ampli­ o însemnată contribuţie La ordinea zilei în
tricotaje Petroşani, Constan­ lor Dumitru Fîntină - direc­ dine şi medalii ale Republi­ za timpurie. Şeful fermei, ficat duminică cu 150 tone la asigurarea bazei fura­ turâ; 7,00 Radiojlu
La panoul de oi
tin Şufană — maistru miner, tor, întreprinderea agricolă cii Socialiste România. După ing. Liviu Ardcanu, apre­ cantitatea de furaje însilo- jere pentru viitoarea pe­ muncii; 8,00 Revist
Exploatarea minieră Certej, de stat Simeria, Maria Nis- ce a subliniat rezultatele ob­ cia contribuţia meritorie a zate, care acum totali- rioadă de stabulaţie. 8,10 Curierul nu
Ana Szegedi — instructor la tora — ţărancă cooperatoa­ ţinute de oamenii muncii î),00 Buletin de ş
ascult
Răspundem
Comitetul judeţean de partid, re, C.A.P. Brad. hunedoreni in primele patru 10,00 Buletin de şf
Ana Vasiu — ienjereasă, Coo­ Prin Decret prezidenţial au luni ale anului, precum şi DEPĂŞIRI LA Medalion co?_*l; 1(
cîntecele şi dansul
perativa meşteşugărească mai fost conferite 128 de me­ sarcinile mari ce revin uni­ Creşterea producţiei de oţel PRINCIPALII poarelor; 10,40 Mior
„Retezatul" Pfaţeg, loan dalii ale Republicii Socialis­ tăţilor economice ale judeţu­ INDICATORI DE PLAN Buletin de ştiri;
Văduva — miner şef de bri­ te România unor muncitori, lui în 1983 şi în cincinal, vor­ crofonul pionierilo
12,00
gadă la E.M. Deva, Nicolae maiştri, ingineri, ţărani coo­ bitorul a arătat că înaltele (Urmare din pag. 1) * 11 noare se arată adeseori cu La bilanţul efectuat Publicitate; 12,05
ştiri;
dc
Zamoniţă — mecanic locomo­ peratori, cercetători, cadre distincţii conferite trebuie să degetul spre oţelării, cînd după patru luni de ac­ O.D.U.S. ; 12,25 Di)
tivă, Depoul C.F.R. Simeria, didactice şi medicale, oa­ constituie un imbold pentru Şi nu este chiar totul, în joc este calitatea lami­ tivitate, se constată că ra folclorului; 12,<
Aurel Dobîrcău - maistru, meni de artă şi cultură, acti­ îmbunătăţirea activităţii în am completa. Trebuie lua­ natelor ! oamenii muncii din sec­ premieră radio-tv. ;
la 1 la--2, 15,00 CI
intreprinderea minie-ă Barza; vişti ai organizaţiilor de ma­ toate domeniile, pentru mai te măsuri urgente pentru — Au dreptate laminato- ţiile Cooperativei meşte­ rioşilor; 16,00 Bi
Ordinul „Meritul Agricol" să şi obşteşti. buna organizare a muncii în accelerarea reparaţiilor ca­ rii. Multe dintre rabaturi­ şugăreşti „Retezatul" din ştiri; 16,05 Cîntece
clase, a lll-a tovarăşului Emil In numele celor distinşi au vederea realizării planului, a pitale la o serie de oale le de la calitate sînt ge­ Haţeg au înregistrat de­ clorul contemporai
Jeldujer - director, Asociaţia luat cuvîntul llie Amorâriţei, dezvoltării bazei energetice, de turnare, pentru reface­ nerate de cauze subiecti­ păşiri la principalii in­ Sfatul medicului; 1
tece pioniereşti ş
economică intercooperatistă njiner şef de brigadă la I.M de materii prime, a agricul­ rea eît mai rapidă a par­ ve. Una dintre ele am şi dicatori de plan. Astfel, neret; 16,30 Radiop
de creşterea şi ingrăşarea ti­ Uricani,, Tiberiu Micu, inginer turii, a înfloririi ştiinţei, cul­ cului de oale de zgură de prezentat-o — lipsa de s-a realizat un plus de conomică; 17,00 Bi
neretului bovin Bărăşti ; Or­ şef constructor, Grupul de turii, învăţâmîntului, a formă­ 11 mc (turnate la I. M. personal la partea de pre­ 716 000 lei la producţia ştiri; 17,05 Politica
17,30 Audienţa rad
dinul „Meritul Ştiinţific" cla­ şantiere Rîu Mare-Retezat, rii cadrelor pentru tocite do­ Aiud), cît şi pentru refa­ gătire şi turnare. O alta marfă, iar Ia prestări Orele serii; 20,00 1
sa a lll-a tovarăşului Adolf Corneliu Rusu, oţelar la Com­ meniile muncii. cerea stocului de poduri este calitatea scăzută a servicii către populaţie nai ; 20,10 Memoria
de turnare cu opt lingotie- prafurilor de turnare. Şi o şi livrării de mărfuri că­ tului românesc *
re şi a stocului de lingo- alta, dar nu ultima, nu se tre fondul pieţei s-au nişti ai şlagărelor;
zi într-o oră; 23,00
tiere direct conice. Toate găseşte cineva în tot com­ înregistrat depăşiri de tul nr. 2 în do mi)
acestea sînt probleme cu binatul siderurgic să mon­ 23-4 000 şi respectiv Iru pian şi orchcî
caracter de extremă urgen­ teze instalaţia de curăţare 1 057 000 lei. Sc înscriu Rahmaninov; 23,36—
stop muzical.
ţă. însă nici situaţia per­ mecanizată a lingotierelor. cu remarcabile succe­
sonalului muncitor nu mai ...Mai sînt probleme de se colectivele secţii­
suportă amînare. Şi nu rezolvat la oţelărie. Sta­ lor de tîmplărie, len­ ă l j l N E M A
este numai o problemă de bilizarea forţei de muncă jerie, croitorie bărbaţi,
moment, ci de perspectivă. in sectoarele cu deficit, confecţii piele şi încăl­
Spre exemplu, la hala de montarea instalaţiei de cu­ ţăminte comandă, con­ DEVA : Anna cc
de zile (Patria) ;
pregătire a trenurilor lip­ răţat lingotierele (care duse de pricepuţii meş­ poveste (Arta) j 11U
sesc, faţă de normativ, 26 poate suplini, prin produc­ teşugari Pompei Bărboni, RA ; Vraciul — se
de oameni, iar în sectorul tivitatea sa deficitul de for­ Ana Vasiu, Eugen Nei- (Flacăra); Şi a fo
dc turnare încă vreo 20. ţă de muncă) şi urgenta­ coni, Trandafir Oprişoni (Siderurgislul); \
(Arta);
Intîlnirea
— Lipsa de personal sau rea, în combinat, a găsirii şi Petru Pascotescu. bian Balint (Constr
nivelul scăzut de pre­ unei soluţii adecvate pen­ Succesele în producţie PETROŞANI: Tre
periculoşi
(Unirea)
gătire profesională la cei tru producerea unui praf continuă şi în luna mai, nul Miliard (7 Noii
noi încadraţi în muncă are de turnare mult superior cooperatorii meşteşugari LUPENI: Zboară
implicaţii asupra cantităţii celui realizat pînă în pre­ mobilizîndu-se pentru (Cultural); VUTCA
bă temporară (Cuc
de oţel şi a calităţii aces­ zent. Producţia de oţel a-şi îndeplini lună de LONE.' • li/dmpla
tuia, a continuat şeful de (cantitativ şi calitativ) nu lună sarcinile de plan turnă (Minerul); J
SA: Serpico — St:
secţie. are dreptul să... sufere din ce le revin şi angaja­ (Muncitoresc); UJ
— Aţi adus vorba despre cauza unor stări de fapt mentele asumate în în­ Fericire de ţigan
calitatea oţelului. în lami- subiective. trecerea socialistă. tul); BRAD: L
« — « — * — » — • — » — — o — • — • — • - « - • - o - «. — a — — « — * — a — » — # — ® — * — — « — o — « mecanicului Gavrilt
ua roşie); ORAŞTI1
tiri (Patria); Intim
Mai avem puţin şi in­ muntele Tien Yt
trăm, calendaristic, în va­ me şi fructe ? Dar, proba­ (Flacăra); GEOAC
ră. A fost o primăvară Sursă de vitamlulzare, nu motiv de astenlzare S bil, cititorul a observat că Hop şi apare
(Casa de cultură)
timpurie în care am avut, în raidul nostru s-a oferit ŢEG : Fata cu sco
şi mai avem încă. toate cclaşi timp, interesele eco­ să ne însoţească un dele­ cia); BRAZI: Pira
Unitatea nr. 13, gestio­
posibilităţile să ne asigu nomice ale producătorilor nată de Ioana Niculescu, a 10,30 mai oferea spanac mă că nu are desfacere, gat la Hunedoara al între­ lului XX ; CĂLAN
dul 34 (Casa de c
răm o aprovizionare boga­ au fost uneori prejudiciate vîndut în perioada G—12 foarte frumos şi salată ver­ dar care se vinde cu iegă- prinderii din Deva — şi nu SIMERIA: Curcube
ta cu vitamine şi săruri prin nevalorificarea a ceea mai: ceapă şi usturoi ver­ de, de asemenea foarte fru­ tura pe piaţă, de către pro­ un factor de răspundere 7 speranţe (Mureşul
minerale de la un „furni­ ce au produs. „Avem în de (cit cie verde rămîne moasă, semn al mai bunei ducătorii individuali. din 'cadrul complexului, şi Găinuşa de aur (I
zor" cunoscut de cînd lu­ cultură 5—6 tone de re­ încă de discutat), spanac cunoaşteri a cerinţelor co­ Să ne reîntoarcem la u- erau destui pe acolo, la
mea — verdeţurile şi legu­ vent dar nu ni-1 cere ni­ - 100 kg, castraveţi, roşii merţului cu legume. nitatea de pe magistrală, acea oră — era 10 cînd,
mele timpurii. Asociaţia e- meni" — ne spunea ingi­ şi ardei de seră, ceva sa­ Semne asemănătoare a- pentru a face altă demon­ după părerea noastră, tre­ l»RONOEXF
veam să întîlnim în unita­
burile „de birou" se pot
conomieă horticolă Deva, nerul şef al asociaţiei a- lată. La ora IU, în ziua rai­ tea gestionată de Vasile straţie cu privire la multe rezolva foarte bine şi în­
Rezultatele trage
una dintre marile producă­ mintite. Ne mai gîndim, dului, mai oferea cîteva Ghigu. Mare diversitate de stări de lucruri „îngheţa­ tre orele 11—15, cînd uni­ din 13 mai 1983 :
te" din comerţul cu legu­
toare de verdeţuri şi legu­ cînd vorbim despre preju­ gulioare şi 4—5 căpăţîni de legume şi verdeţuri la a- me. Unitatea respectivă are tăţile de desfacere sînt în­ FAZA I
me din judeţ, a livrat pînă dicii economice că, la data salată ofilită, aşteptînd să ceastă unitate, atît în ma­ castraveţi de seră la dis­ chise. Extr. I : 17, 33, 21
acum 125 tone de spanac si cînd scriem, este jumăta­ creţie. Ba chiar o parte — Să mai facem încă un 40, 11, 32.
Extr. a H-a: 10, 1£
mai poate livra pînă la 400 tea lunii mai şi din 12 tone din ei au început să în­ popas, după care nu vom 4, 37, 5, 17.
tone, 20 tone salată şi mai de ridichi de lună produ­ gălbenească. Toată lauda mai reţine atenţia citito­ Extr. a lll-a: 42,
are de recoltat 3—4 tone, se de o singură asociaţie, Verdeţurile şi legumele timpurii lui Vasile Ghigu, că ştie rului. îl facem la unitatea 19, 8, 1G, 32.
FAZA A II-A
15 tone ceapă verde şi poa­ s-au valorificat abia 3,5 to­ să se „bată" pentru unita­ nr. 15 din noul cartier mi­ Extr. a IV-a; 2i,
te livra pînă la 150 tone. ne, dar sezonul ridichilor tea lui, să aibă marfă. Dar cro 5. Unitate nouă — nă­ 33, 12, 27.
Extr. a V-a: 26, 3
Este în măsură să livreze a început demult. vină maşina cu ceapă ver­ gazin cît şi la toneta din de ce aici castraveţii să ravuri vechi. în biroul U- 30, 4.
pînă la 15 iunie circa 400 lată citeva considerente de. faţa magazinului. Cum a- îngălbenească, iar în mi­ nităţii pe care o conduce Extr. a Vl-a ; 26,
tone varză de solar şi de foarte serioase care nc-au — Aveţi vreo posibilita­ veam în atenţie, în mod cro 6 şi 7 să nu se găsească Tiniţa Buştiuc, găsim două 13, 32, 7.
Fond de cîştiguri:
cîmp timpurie, 5—6 tone îndemnat la o cercetare te să menţineţi mai mult special spanacul, mare fur­ nici măcar de reclamă ? lăzi cu roşii de seră „una lei.
revent, 3,5 tone ridichi de mai amănunţită a modului timp prospeţimea verdeţu­ nizor de fier pentru orga­ Aici ajungem la una din­ şi una“. Nu semănau de­
lună şi poate livra încă în care ajung verdeţurile rilor şi legumelor ? — în­ nism — l-am căutat din tre acele stări de lucruri loc cu pricăjitele care se
pînă la 12 tone. Am citat şi legumele proaspete din trebăm. ochi în acea diversitate. Nu „îngheţate", de care vor­ găseau la vînzare (o sin­ i Vremea
acest producător doar ca grădini în hrana noastră — Avem. Răspunsul ar era şi e cazul să ne oprim beam. Există şefi de uni­ gură lădiţă).
un exemplu, dar în judeţ zilnică. fi trebuit să continue; „a- puţin la această plantă tăţi descurcăreţi, care ştiu — Ce faceţi cu ele ? Timpul probabil
mai sînt producători tradi­ vem dar nu prea le folo­ atît de necesară în alimen­ cum se scoate marfa la — Le-am oprit pentru azi, 17 mai 1988 :
ţionali de legume şi verde­ PENTRU MASA sim". în magazia de mînă taţia de primăvară şi atît timp de la producător, ba noi — ne răspunde soţul va Ii călduroasă, rr
ţuri la Geoagiu, la Sime­ „IN FAMILIE" descoperim un braţ de cea­ de vitregită de cei ce fac chiar se duc personal du­ gestionarei. la începutul inter
ria, la llia, la Dobra etc. pă verde ca atunci culeasă Comerţ cu legume. Din 5 pă ea. Şi, bineînţeles, pri­ Ne-am lămurit de ce e- Cerul va Ii variat
cădea ploi locale, c,
Organele agricole judeţene împreună cu tovarăşul din grădină. unităţi liunedorene în care mesc partea cea mai mare rau roşiile toate „una şi fi mai ales sub foi
au coordonat în aşa fel Grigore Marinoiu, din con­ — Ce faceţi cu ca ? am fost, doar în una sin­ — uneori. Abat marfa, o una". Fuseseră alese pe averse, insoţite de
cări electrice in vet
producţia de legume în ju­ trolul financiar intern al — Au reţinut-o fetele gură se găsea spanac. „Nu opresc pentru unitatea lor. sprinceană din mai multe l-ii şl în zonele de
deţ, îneît fiecare sezon să i.J.L.F., întreprindem în pentru ele. sc caută" ■— răspunde „co­ E bine ? E rău ? Noi zicem lăzi. Deh, e mai aproape In rest aversele de
fie „acoperit" în mare par­ Hunedoara un „tur de ori­ —■ Chiar aşa, pe ales, rul" celor ce ar dori să că nu-i bine pentru popu­ cămaşa decît haina. Ce-i şi descărcările electr
fi izolate.
te prin autoaprovizionare. zont" prin unităţile de des­ cînd la vînzare nu aveţi ? distrugă spanacul dacă ar laţie, pentru cei care cum­ bun, la „noi“ şi „la cunoş­ Vîntul va sufla m
Este vorba de ui: efort co­ facere cu amănuntul a le­ _• 2 putea. Cum nu se caută, pără şi au dreptul să gă­ tinţe". „Subdezvoltatele" la cu intensificări lot
lectiv şi sistematic pentru gumelor şi fructelor apar- Năravuri mai vechi. dacă pînă acum cele cinci sească la îndcmînă, nu cumpărător. Bineînţeles la scurtă durată. Tern
rile minime vor fi ■
a pune Ia dispoziţia locui­ ţinînd respectivei între­ Unitatea nr. 21 — res­ unităţi au vîndut într-o peste şapte staţii de auto- preţ „de-a-ntiia" şi de „ex- se intre 8 şi t3 grn
torilor oraşelor hunedore- prinderi. Cartierele micro ponsabil Gheorghe Ghi- săptămînă între 100 şi 400 buz ceea ce caută în uni­ tra“. E bine? Nu-i deloc cele maxime in seăt
ne legume cît mai bune şi 7 şi micro 6 ale Hunedoa­ ţoaica, a vîndut în perioa­ kg ? Alta-i buba, şi ea se tăţile de legume. Cine să bine. Dar la comerţul cu şoară vor oscila în»■
30 de grade, mai, .
cît mai proaspete. Şi totuşi, rei reprezintă două mari da de referinţă cam ace­ numeşte prejudecăţi. Alt­ regleze asemenea anomalii legume şi verdeţuri timpu­ în primele ziLfc în s
piaţa cunoaşte fluctuaţii în grupări în populaţia ora­ leaşi legume timpurii şi fel nu putem s-o numim dacă nu cei încadraţi cu rii vom. reveni. Izolat condiţii de gt
(Meteorolog
asigurarea cu legume tim­ şului, aşa că am început verdeţuri. în plus a vîn­ dacă ne gîndim şi la re­ personal TESA sau opera­ I. Miliăilă). de s
purii şi cu verdeţuri. în a- de aici. dut 400 kg spanac. La ora ventul despre care se afir­ tiv la Complexul de legu­ ION CIOCLEI