Page 57 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 57
r S Preşedintele Nicolae Ceauşescu
a primit pe primul ministru
al iaiafgziei,
Dato Seri dr. Mahathir Mohamad
T o v a r ă ş u l Nicolae nicitc între ţările şi po zultatele obţinute pină
Ceauşescu, preşedintele Re poarele noastre. acum în promovarea rela
publicii Socialiste România, Evocînd aceste bune ra ţiilor bilaterale, potenţia
a primit, marţi, la Snagov, porturi, preşedintele Nicolae lul economic în creştere al
pe Dato Seri dr. Mahathir Ceauşescu şi primul mi României şi Malayeziei
Mohamad, primul ministru nistru Dato Seri dr. creează condiţii favorabile
al Malayeziei. Mahathir Mohamad au a- pentru amplificarea şi a-
Anul XXXV, nr. 7 936 MIERCURI, 18 MAI 1983 4 pagini - 50 bani La primire a participat preciat cu satisfacţie că profundarea, în viitor, a
tovarăşul Constantin Dăs- ele au cunoscut o fruc colaborării româno-mala-
călescu, prim-ministru al tuoasă şi neîntreruptă dez yeziene, pe plan politic,
guvernului. voltare, în spiritul impor economic, tehnico-ştiinţific,
Şeful statului român a tantelor înţelegeri şi acor cultural şi în alte sfere
de activitate. A fost evi
salutat cu cordialitate pe
duri convenite cu prilejul
PATRIEI - CÎT MÂI MULT CĂRBUNE, vizitei efectuate de şeful denţiată necesitatea ca,
primul ministru malaye-
statului român, în noiem
prin eforturi comune, să
zian şi a subliniat că vi
zita sa în România consti brie 1982, în Malayezia. fie valorificate cît mai
care a deschis perspective
bine posibilităţile existen
CÎT MAI MULT MINEREU î tuie o nouă şi semnifica largi conlucrării dintre te în vederea iniţierii u-
tivă expresie a relaţiilor
cele două ţări. în acelaşi
strînse, prieteneşti, stator- timp, s-a considerat că re (Continuare în pog. a 4-a)
Preocupări mat concrete pentru
Îmbunătăţirea ordini! şi discipline; Lucrări prioritare pe ogoare
La mina Lonea, realiză am întărit conducerea teh tea fi compensată decît
rile zilnice obţinute în lu nică şi, în aceste condiţii, prin sporirea vitezelor de
na aprilie au fost cu 300 activitatea se va redresa avansare.
tone de cărbune, inferioare încă din această lună. Şi Consemnăm că şi la mi DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU COORDONAREA
celor din februarie. Din aici avem în vedere porni na Lonea, după trecerea la ACTIVITĂŢII DIN AGRICULTURĂ
explicaţiile date de mg. noul program de lucru s-a
Iulian Costescu, directorul rea unui nou abataj, cu un înregistrat creşterea pro
întreprinderii, am reţinut front de 45 ml, echipat cu ducţiei extrase. Realizările şi cultivate cu legume, porumb, plante fura
că scăderea mediei produc grinzi pentru tavan de re- încă nu se situează la ni Mobilizare generală la întreţinerea jere sau alte culturi, nelâsînd nici o palmă
ţiei zilnice s-a datorat u- velul planului, dar sînt e- şi irigarea culturilor ! de pămint in afara circuitului productiv.
nor neajunsuri in activita I. M. LONEA vidente preocupările pen
tea sectoarelor I şi II. La tru îmbunătăţirea lor, obi • în această săptămînă se impune mo Furajele să fie strînse şi depozitate
I s-a închis un abataj cu ectiv căruia îi sînt subor bilizarea generală a tuturor locuitorilor sa
o capacitate de 150 de to zistenţă şi cu combină de donate toate măsurile şi ac telor pentru terminarea primei praşile meca fără pierderi
ne pe zi. La sectorul II, tăiere. ţiunile organului colectiv nice şi manuale pe toate suprafeţele cultiva
principala cauză a unui şir — Cum se desfăşoară ac de conducere. Se ac te cu sfeclă şi cartofi, treeîndu-se totodată la ® in două-trei zile să se încheie recol
mai lung de insuccese a tivitatea celorlalte sectoa ţionează pentru creşterea efectuarea celei de a doua praşile. o In tarea culturilor furajere masă verde, atit pen
constituit-o nerespectarea re ? productivităţii muncii în unităţile cultivatoare de cartofi să fie luate tru însilozare, cit şi pentru fin. <s Terenu
tehnologiei de podire cu — Sectorul IV extrage abataje şi îmbunătăţirea măsuri pentru aplicarea tratamentelor de rile eliberate vor fi fertilizate, arate, pregă
grinzi îngropate în vatră. zilnic cărbune peste plan. coeficientului de utilizare a combatere a gindacului din Colorado. » La tite şi însâminţate imediat cu porumb după
—- Ce măsuri au fost în Sectorul III are o poziţie forţei de muncă şi a fon cultura porumbului trebuie intensificat ritmul tehnologia culturii pentru boabe. ® O a-
treprinse pentru îmbunătă bună, iar colectivul este dului de timp. La unele la efectuarea praşilei mecanice, precum şi la tenţie deosebită trebuie acordată calităţii lu
ţirea activităţii acestor co puternic mobilizat în spo locuri de muncă — în blo prăşitul manual unde culturile nu au fost crărilor, organizînd activitatea în flux pentru
lective ? rirea realizărilor. O situa cul VI, care asigura 25 la erbicidate sau unde erbicidele nu şi-au făcut a nu se pierde umiditatea din sol. © La
— La sectorul I am ac ţie aparte a fost creată la sută din producţia între efectul aşteptat, s Deoarece se resimte tot recoltare utilajele să fie bine reglate şi
ţionat pentru urgentarea sectorul V, care va trebui prinderii — datorită îngus mai mult lipsa umidităţii în sol, se impune să conduse pentru a evita orice pierdere din
deschiderii altei capacităţi să-şi mobilizeze toate for tării stratului au fost re se acţioneze cu toate mijloacele la irigarea producţia de nutreţuri. ® Strîngerea recol
de producţie care să com ţele pentru a face faţă sar introduse susţinerile indivi culturilor şi suprafeţelor agricole, folosind tei de trifoi ie ne şi fin natural trebuie efec
penseze închiderea nepre cinilor de plan. în cadrul duale, situaţie în care a toate cursurile de apă la udare prin cădere tuată cu operativitate maximă în vederea
văzută a abatajului amintit. acestui sector, noile felii trebuit să se intervină pen- liberă. • La legume şi în livezi să fie folo obţinerii unei producţii sporite la coasa a
Noul loc de muncă va fi ale abatajelor nr. 21, 25 şi site la udat toate mijloacele, mobilizîndu- doua. ® Furajele de pe marginea drumu
pornit înainte de termen, 14 au pornit cu o diferen IOAN MUSTAŢA pe locuitorii satelor, inclusiv cu găleţile şi rilor şi căilor ferate şi de pe diguri să fie
dar nu mai devreme de ţă de profil de 4 mc la cănile. • In grădinile de legume trebuie ur recoltate fără intîrziere de către unităţile a-
luna iunie. La sectorul II, 1 ml. Diferenţa nu va pu (Continuare in pag. a 2-a) gricole şi crescătorii de animale care con
gentat plantatul, punind totodată accentul pe tractează produse cu statul. « în toate uni
respectarea densităţii stabilite, pe întreţinerea tăţile se impune organizarea temeinică a
Diversificare şi calitate culturilor, recoltarea şi valorificarea produse acţiunii de realizare a frunzarelor.
lor. ® La întreţinerea culturilor să participe
IN ZIARUL DE AZI: toţi locuitorii satelor, în frunte cu primarii Recoltarea cerealelor păioase —
şi conducătorii unităţilor agricole.
în producţia de mase plastice temeinic pregătită
H PROIECTUL PLA Toate terenurile —
o Strîngerea in timp scurt şi fără pierderi
întreprinderea chimică O- muri specifice cît mai re NULUI DE ŞCOLA a întregii recolte de cereale păioase, ac
răştie se află într-un plin duse. Urmare a eforturilor RIZARE (I) la clasa a luate în cultură ! ţiune ce se va declanşa mai repede decît
proces de extindere şi mo depuse, a măsurilor şi ac IX-a pentru anul şco ® Realizarea sarcinilor din programul de în alţi ani, necesită măsuri hotârîte pentru
dernizare. Solicitarea în tot ţiunilor întreprinse, în a- lar 1983—1984 autoaprovizionare teritorială necesită ca fie organizarea ireproşabilă a secerişului şi în-
mai mare măsură a produ nul 1982 au fost asimilate (in pag. 3) care palmă de pămint să fie cultivată şi silozării producţiei. • în toate unităţile
selor din mase plastice pen 86 de repere, iar de la în folosită cu randament maxim. • Terenurile S.M.A. să fie finalizate grabnic verificările la
tru multiplele trebuinţe ale ceputul acestui an încă 20, ESI GEOAGIU e Actua din incintele gospodăreşti, din jurul fermelor
economiei naţionale şi ale determinând obţinerea unor lităţi şi perimetrul localităţilor să fie inventariate (Continuare in pag. o 2-a)
vieţii sociale i-au determi însemnate sporuri ale pro (î n pag. 1)
nat pe chimiştii din Orăş- ducţiei marfă. Cea mai
tie să diversifice permanent mare pondere în volumul [ާ Verdeţurile şi legu Toate forţei© satelor in c i m p ,
gama produselor şi să ridi produselor asimilate o au
ce cît mai sus ştacheta ca reperele auto (46 în 1982 mele timpurii. Mate Sa întreţinerea culturilor prăsitoare
lităţii lor. Iar orientările rie primă pentru
din ultimii ani ale condu LUCIA COLHON, hrana omului, nu Acţionînd ca nişte buni cut cu toate forţele la pră cîtcva nume ale unor fami
cerii partidului în direcţia şefa compartimentului C.T.C. pentru bucătăria fu gospodari, ţăranii coopera şitul porumbului. Mecani lii de cooperatori : Marioa-
diminuării importurilor de de la Întreprinderea chimică tori din Jeledinţi, după ce zatorul Ioan Niculescu a ra Muntean, Clara Vereş,
materii prime deficitare şi Orăştie rajeră. au terminat prima praşilă prăşit mecanic o suprafa Maria Farcaş, Elisabeta Că-
costisitoare i-au pus pe oa mecanică şi manuală la ţă de peste 100 ha din cele răbulea.
menii muncii de aici în (Continuare în pag. a 2-a) sfecla pentru furaj, au tre- ICO cultivate, iar coopera Mecanizatorul Constantin
faţa unor exigenţe sporite, torii au prăşit manual a- Mitrea a terminat ieri pri
crescînd an de an gradul proape 80 de ha. ma praşilă mecanică la po
asimilării de produse noi — Avem zilnic la sapă rumb pe toate cele 106 ha
şi reproiectate. „Chimica" peste 100 familii de coo ale C.A.P. Mărtineşti. Iar
Orăştie realizează azi o ga peratori şi din fiecare fa acum se dă zor cu sapa.
mă largă de produse din milie sînt la muncă cel
mase plastice, începînd-xie puţin doi oameni — ne re — Avem la prăşit în fie
la ambalaje pentru medica lata Petre Sasu, inginerul care zi pînă la două sute
mente şi pentru produse şef al cooperativei. Aşa de oameni — arăta Romu- i
cosmetice şi pînă la repere reuşim să avem un ritm de lus Costescu, preşedintele
pentru frigidere şi pentru muncă susţinut şi să facem cooperativei. Avem oameni
industria de autocamioane la timp şi în bune condiţii harnici şi săritori, cum sînt
şi autoturisme, numărul to lucrările de întreţinere a Ioan Costa-Soşu, Valuca
tal al reperelor intrate în culturilor. La sfecla fura Lăzărescu, Niţa Bodea, Ma
producţia de serie în fabri jeră am trecut la praşila ria Rob, Ileana Tămaş,
ca noastră la această oră a Il-a, lucrare pe care am Ifrap Nistoresc şi toţi cei
cifrîndu-se la peste 1 600. făcut-o pe mai bine de ju lalţi. Brigadierul Remus
Preocupările inginerilor mătate din suprafaţă. Costea este permanent la
şi tehnicienilor noştri, ale Aşa cum am constatat, în muncă cu oamenii. La sfe
specialiştilor şi muncitori tarlalele Luncă, Cacova şi cla furajeră am terminat
lor vizează deopotrivă asi Măgura se aflau la prăşit prima praşilă mecanică şi
milarea de noi produse şl zeci de cooperatori împreu manuală. (
creşterea competitivităţii lor nă cu brigadierii Beniamin N. BAD1U
în ţară şi peste hotare, ca Vinţe, Susana Zudor şi Ta-
şi încadrarea lor în consu Ţtirani cooperatori de Ia C.A.P. ciula Mare, lucrînd la prăşitul cartofilor. cob «Florean. Am notat şi (Continuare în pag. a 2-a)
