Page 58 - Drumul_socialismului_1983_05

paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N* 7 936 ,

Instruirea anuală a preşedinţilor şi prim- CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

vicepreşedinţilor consiliilor oamenilor muncii

Lucrări prioritare pe ogoare IV,00 Telex
Săptămina trecută a avut Nicolae Ceauşescu, asupra re şi controlul îndeplinirii 10,05Profesii
lului
loc la Deva şi Hunedoa­ noii calităţi în muncă şi hotărîrilor şi deciziilor a- 16.30Iîijuter*
ra instruirea anuală a pre­ viaţă, în toate domeniile doptate. (Urmare din pag. I) fel furajele pentru perioada de stabulaţie. • 17.30 Civica
şedinţilor şi prim-vicepre- activităţii economico-socia- O bună parte a dezba­ Păşunatul să fie făcut raţional, pe tarlale 17,35 Muzici
18,00Fotbal :
şedinţilpr consiliilor oame­ le, precum şi asupra dez­ terilor au fost concentrate combine, prese, tractoare, pluguri şi alte prin rotaţie, valorificînd întreg potenţialul pa­ denţese
nilor muncii din unităţile voltării proprietăţii socia­ asupra unor probleme de utilaje ce se folosesc la strîngerea recoltei jiştilor. • Pentru păşunat vor fi folosite, de pauză :
noexpre
industriale, de construcţii, liste, a autoconducerii şi activitate curentă: sarcinile şi realizarea culturilor duble. • Formaţiile asemenea, suprafeţele din păduri şi terenu­ 19,501 001 dr
transporturi, circulaţia măr­ autogestiunii muncitoreşti. şi atribuţiile consiliilor oa­ de mecanizatori trebuie instruite temeinic pen­ rile de pe care se recoltează furajele masă 20,00 Tclejur:
furilor, din institutele de în această orientare par­ menilor muncii în recruta­ tru folosirea cu randament maxim a utilajelor. verde, o Pe tarlalele păşunate să se facă 20,20 Dezbate
cercetare şi proiectare. ticipanţii la instruire au rea, calificarea şi perfec­ • intreaga activitate la recoltat se va organi­ fertilizare cu azot şi must de grajd, in vede­ 20,35Melodii
20,45Stop-ca
La Deva au participat audiat expuneri şi au dez­ ţionarea foiţei de muncă, za în flux, însămînţînd cu operativitate cul­ rea creşterii producţiei de iarbă pentru ciclul mond
cadrele amintite din Deva, bătut teme vizînd activi­ îmbunătăţirea calităţii pro­ turi duble pe suprafeţe cît mai mari, iar următor. • Păşunile din apropiere trebuie 21,00 Film ai
— pren
Brad, Orăştie şi Haţeg, iar tatea de fond a consiliilor ducţiei, asigurarea aprovi­ după cultura orzului se va asigura şi planta­ rezervate pentru vacile cu lapte, asigurîndu-se 22,20 Telejun
la Hunedoara cele din mu­ oamenilor muncii. O ase­ zionării tehnico-materiale, rea unor terenuri cu cartofi, o La bazele apa necesară în toate taberele, e Zilnic să
nicipiu, Călan şi Simeria. menea expunere, urmată protecţiei muncii, folosirea fie urmărită evoluţia producţiei de lapte
Pornind de la sarcina de dezbatere, a avut în dotării tehnice, analizarea de recepţie şi în C.A.P. trebuie încheiate ac marfă, care trebuie dublată pînă la sfirşitul
dată de secretarul general vedere conducătorul — om activităţii economico-finan- ţiunile de pregătire a spaţiilor de depozitare. acestei luni. ® Activitatea în taberele de
al partidului, tovarăşul politic şi specialist, princi­ ciare la nivelu: uzinelor, vară să se desfăşoare in condiţii ireproşabi­ 11 AP'
Nicolae Ccauşescu, privi­ palele caracteristici ale secţiilor, sectoarelor etc. Un Ordine şi disciplină le, îngrijitorii să respecte programul de lucru
toare la perfecţionarea pre­ muncii de conducere şi im­ schimb de experienţă a zilnic. • Investiţiile pentru dezvoltarea sec­ BUCUREŞJ
gătirii continue a oameni­ plicaţiile lor psihologice ; prilejuit relevarea preocu­ în activitatea din zootehnie dioprogramui
lor muncii de toate catego­ profilul politic, profesional părilor consiliilor oameni­ torului zootehnic, cu aportul unităţilor econo­ La ordinea z.
riile, instruirea a pus în şi moral al conducătorului, lor muncii pe linia reduce­ o Se va acorda atenţie deosebită scoa­ mice repartizate, să fie îndeplinit in cele mai tură; 7,00 Rc
La panoul
centrul atenţiei problema­ stilul şi metodele de mun­ rii consumurilor de mate­ terii animalelor la păşunat, economisind ast­ bune condiţii. muncii; 8,00
tica majoră desprinsă din că ale conducătorului în rii prime şi materiale, va­ 8,10 Cur'"”
documentele Congresului al activitatea de conducere, în lorificării materialelor refo- Toate forţele satelor sn ci mp, 9.00 Bui
XlI-lea şi Conferinţa Na­ relaţiile cu oamenii. losibile, înlocuirii materia­ Răspunde
10.00 Bl»
ţională ale partidului, sar­ Altă dezbatere a avut ca lelor deficitare, recondiţio- Muzică
cinile ce revin organelor şi obiect organizarea şi uti­ nării reperelor şi suban- la întreţinerea culturilor prăsitoare ţările
organizaţiilor de partid, lizarea raţională a timpu­ samblelor. crări c
Buleti
consiliilor oamenilor mun­ lui de lucru al conducăto­ Activitatea de instruire (Urmare din pag. 1) brigada Dîncu Mare. Aici, cere doar o mai bună or­ dioca
cii din unităţile economice rului unităţii, planificarea a preşedinţilor şi prim- din cele peste 200 ha cul­ ganizare şi mobilizare a Publi»
de .«ii»
şi instituţiile judeţului în activităţii zilnice, decadale, vicepreşedinţilor ’ consiliilor La prăşitul manual al tivate cu porumb s-au pră­ forţelor satelor. llL~t.ll X/v
vederea îndeplinirii preve- lunare, modul de organiza­ oamenilor muncii din cele porumbului se lucra de zor şit mecanic aproape 60 de C.A.P. Turdaş a terminat ra folcl-
d 'rilor planului de dezvol­ re şi folosire a sistemului două zone s-a dovedit o ac­ şi la C.A.P. Dînc. Peste 60 ha şi cu sapa ceva mai între primele prăşitul me­ premieră
tare economico-socială în informaţional şi propriu, ţiune deosebit de utilă, ea de cooperatori, în frunte cu mult de 10 ha. De menţio­ canic şi manual la sfecla De la 1
profil teritorial. în acelaşi context au fost avînd menirea să perfec­ brigadierul Aurelia Rădu- nat că toate cele 20 de ha de zahăr, cartofi şi sfecla invitaţilor;
ştiri; 16,05 t
De o deosebită atenţie dezbătute probleme ale ţioneze munca acestor or­ lescu, lucrau în brigada cultivate cu sfeclă furaje­ furajeră şi este aproape ga­ riee; 16,20 l
s-a bucurat expunerea, ur­ planificării activităţii la gane de conducere colecti­ Dîncu Mic, iar alţi aproape ră s-au prăşit numai cu ta şi cu prăşitul la porumb. lui; 16,40 C<
mată de vii dezbateri, cu nivelul consiliului oameni­ vă din unităţile economice. 80 de cooperatori, împreu­ sapa. Prăşitul porumbului Nu acelaşi lucru se poate nomice; 17,
ştiri; 17,05
privire la concepţia parti­ lor muncii, organizării şi în Valea Jiului acţiunea nă cu brigadierul Aurel trebuie însă intensificat. spune despre unitatea ve­ 1983 ; 17,30 (
dului nostru, a secretarului desfăşurării şedinţelor de se va desfăşura în cursul Bran, se aflau la prăşit în Forţe şi posibilităţi sînt. Se cină — C.A.P. Pricaz. Aici, mâne; 17,55
său general, t o v a ă ş u 1 lucru, sistemul de urmări­ acestei săptămîni. din cele 50 de hectare sfe­ cu minut; 20
★ Radiojijrna
clă de zahăr s-au prăşit turală ★ Pi,,
manual doar 35. Cultura şlagărelor; ÎV/
I ~T#§| n este îmburuienatâ şi se ce­ tr-o oră; 2;
Diversificare şi calitate în producţia de mase piasfica i. 1LJ3 1 o re intervenţia de urgenţă de Mihai Mo
frescă „Trepi
cu sapa. Aceasta impune o 5.00 Non sto,
(Urmare din pag 1) produsele din masele plas­ rii judicioase a materiilor mai mare mobilizare de TIM1ŞOAR.
tice aşa-numite termoplas prime şi încadrării în con­ forţe la prăşit şi plivit. maţlile zilei;
şi 14 de la începutul aces­ te, în ultimii ani, pe plan sumurile specifice, ridicării Consiliul popular şi consi­ tatea în indi
tui an), domeniu în care mondial, au apăru, poli permanente a nivelului teh­ liul unic trebuie să mobili­ recuperare 1.
la „Ceramiv
sarcinile sînt în continuare uretanii, cu proprietăţi su­ nic şi calitativ al produse­ zeze şi să antreneze în 18,20 Solişti
leosebit de mobilizatoare, perioare termoplasteloi şi, lor. Ne vom mobiliza e- muncă la întreţinerea cul­ de muzică i
in acest an, întreprinderea ca urmare, cu o gamă de xemplai în continuare pen­ turilor şi personalul unită­ „Tinereţe,
floare“ — cîi.
noastră realizează 70 la su­ întrebuinţare mai largă, ţilor de producţie şi pres­ gindirca so»
tă din reperele din mase întreprinderea noastră s-a tru a materializa neabătut taţii de pe teritoriul comu­ t o v a r ă ş u
Ceauşescu :
lastice pentru autoturismul străduit şi a asimilat teh­ sarcinile ce ne revin din nei. Aceasta, cu atît mai perfecţiona
1
„Dacia- 1300, va trebui să nologiile de fabricare şi documentele Conferinţei mult, cu cît într-o situaţie de dezvolt
asimilăm 210 repere pen­ prelucrare a spumelor po- Naţionale a partidului, o- similară se află prăşitul şi cială a P-
tru noul autoturism „Olt- liuretanice, din care rea­ rientările t o v a r ă ş u l u i la sfecla furajeră si la po­ terc ; l p
; ntec“ -
cit“ (din care (32 au fost lizează o serie de repere Nicolae Ceauşescu privind rumb. 20-rVZO
leja omologate), 14 repere pentru industria de auto­ îmbunătăţirea calităţii pro­ La cultura de cartofi, ca­ ier ară :
1
pentru „Dacia- 1300 — mo- vehicule, înlocuind in tot ducţiei materiale şi creşte­ re ocupă pe consiliul unic dio în t
„Luceafărul»*
lel 1983 —, 12 repere pen­ mai mare măsură importul Ioan Niculescu lucrează la prăşitul porumbului pe ogoa­ 210 ha, se face acum praşi-
tru „ARO“ 10 şi „ARO" 24 de asemenea materie pri­ rea eficienţei în toate sec­ rele C.A.P. Jcledinţi. la a doua mecanică şi pri­
si 40 de repere pentru au­ mă, efortul valutar al sta­ toarele de activitate. ma prăşilă manuală.
tocamioane. Ne străduim să tului. în viitorul foarte a-
asimilăm cît mai repede a- propiat va trebui să asimi­
ceste repere, să le asigurăm lăm pentru autoturismul
caracteristici superioare de „Oitcit“ o serie de G7 re­ Materie primă pentru tirana omului nu pentru bucătăria furajeră DEVA : An
calitate şi funcţionalitate şi pere din spume poliureta- de zile (Patr
să le livrăm în timp optim nice, unele aflate deja în în mai murături de astă Am făcut, după cum cre­ poveste (Arta)
HA : Vraciul
beneficiarilor. stadii de verificare la be­ l-am dezvăluit cititorului că bunii gospodari se gîn- toamnă, în timp ce salata dem că cititorul a observat, (Flacăra); Şi
dcsc de pe acum din ce vor
Tot pe linia asimilării de neficiar. cîteva aspecte ale comer­ prepara ■ la iarnă o hrană verde devine furaj pentru două categorii de investi­ (Siderurgistul
ţului cu legume timpurii şi
(Arta);
Intf
produse noi se înscriu şi în paralel cu preocupă­ verdeţuri în unităţi de des­ gustoasă. Pînă la iarnă în­ animale ? gaţii în privinţa folosirii în bian Balint (C
preocupările privind testa­ rile si eforturile depuse în facere cu amănuntul în să, am vrut să vedem în Unitatea Tic-Tac din au­ hrana noastră a legumelor PETROŞANI:
rea, omologarea şi introdu­ direcţia asimilării de noi Hunedoara, adică acolo un­ ce măsură se regăseşte în togara desface prin linia timpurii şi verdeţurilor. Se periculoşi (Ui
nul Miliard (
cerea în fabricaţie a unor produse şi introducerea u- de apelează gospodina hu- listele meniu materia pri­ de autoservire un volum impun, la sfîrşitul acesto­ LUPENI: Zi
repere din materiale plas­ nor tehnologii moderne de nedoreană pentru prepara­ mă pe care o avem în a- mare de preparate calde. ra, unele concluzii. în ceea (Cultural); Vi
bă temporară
tice noi, obţinute în ţară, fabricaţie, colectivul de rea mesei în familie. tenţie. Eram pe cale să Am căutat din ochi ceva ce priveşte comerţul cu le­ LONEA: Safar
pentru înlocuirea celor din ingineri, tehnicieni şi spe­ Cum se regăseşte aceas­ consemnăm că totul este preparat pe bază de legu­ gume prin unităţile de des­ nerul); PETP
import. Este vorba despre cialişti din întreprinderea tă preţioasă materie primă cum trebuie să fie la a- me sau verdeţuri, am cău­ facere cu amănuntul — vinătoare (
reperele din policarbonat noastră se străduieşte să în unităţi de alimentaţie ccastă perioadă din an. Dar tat o salată verde. în afa­ cel puţin la Hunedoara — ANINOASA: :
indigen şi poliamidă mo­ perfecţioneze tehnologiile publică şi cantine ? nu totul era astfel. în pli­ ra salatei orientale cu ce­ observăm că lucrătorii din riile I-II (Mu
dificată din polietilenă cu existente, sculele şi dispo­ Cu sprijinul conducerii nă epocă a salatei verzi, va verdeaţă prin ea, altce­ acest domeniu nu s-au dez­ RICANI: Tre
tezatul); BRA
ingrediente şi cu stabiliza­ zitivele de lucru, dă o a- I.C.S.A.P. Hunedoara am de la capitolul „salate" de va nu ne-a mai reţinut a- bărat încă de metehne mai tal (Steaua r>
re. De asemenea, pe lîngă tenţie deosebită gospodări­ pe listele meniu din ultU tenţia. BARZA : Sibl
întreprins un raid prin vechi : în centru — de toa­ rul) ; ORA:
cîteva unităţi ale sale. Te­ mele 8—10 zile aceasta Facem un popas şi la te, la periferie sau în car­ tirl (Patria) •
ma — aceeaşi: cum se re­ lipsea. cantina nr. 2 a I.C.S.II. — tierele mari de blocuri mai muntele Tiet
(Flacăra);
G
găsesc pe listele meniu aşa şi aşa. Nu lipsesc, du­ Asociatul (Ca
Preocupări mai concrete pentru verdeţurile şi legumele pă cum am arătat colate­ ră); HAŢEG
timpurii. Verdeţurile şi legumele timpurii (Dacia); BRA
îmbunătăţirea ordinii şi disciplinei Facem primul popas la ral, în numărul trecut, nici de casă fără n
braseria Gambrinus — şef unele apucături mai urîte, Nu este vorb:
ca sortarea pentru „aleşi"
(Casa de cui
(Urmare din pag 1) înţelegeţi şi absenţele ne­ de unitate Maria Truţă — Am trecut şi pe la res­ responsabil Ioan Ciopreanu. a mărfurilor aduse în ma­ RIA: Voiam
motivate ? şi sîntem bucuroşi să con­ gazin. Revenim cu aprecie­ (Mureşul) ; II
.rU suplimentarea plasării — Desigur, ele influen­ semnăm că tradiţia se păs­ taurantul „Bucegi". Din vi­ Discutăm cu bucătăreasa rea că neajunsuri ca aces­ de aur (Lum
Emilia Chirica avînd în fa­
trină ne făcea cu ochiul o
inor muncitori în echipe de ţează în mare măsură pla­ trează, adică bucătăria u- friptură de miel. „Cu ce ţă meniul zilelor de 12-13- tea s-ar elimina dacă per­
aprovizionare. Lipsa acută sarea, ^organizarea cores­ nităţii face dovada unor salată serviţi friptura 7“ — 14 mai. Se preparau în a- sonalul încadrat la C.L.F.
de efectiv, resimţită din punzătoare a fiecărui loc preocupări permanente pen­ am întrebat pe bucătărea­ ceste zile trei feluri de me­ cu alte munci decît vînza- |V£SS
plin pînă la trecerea la de muncă. tru a folosi în prepararea sa localului. „Cu muştar niuri, dar în nici unul din­ rea cu amănuntul ar fi
noul program de lucru, nu Se impun deci, măsuri hranei materia primă de sau cu murături" — ne-a tre ele nu se regăsea, în mai mult prezent în reţea
mai constituie o „cauză pentru îmbunătăţirea pre­ sezon ; că legumele, vechi răspuns. în urmă cu 2—3 afara pătrunjelului verde, şi mai puţin pe la birouri. Timpul pre
principală" a nerealizărilor, zenţei în abataje, reduce­ sau proaspete, sînt folosite ore trecusem prin depozi­ ceva care să aducă aminte azi, 18 mai l
dar ea influenţează pe a- în cele mai diverse feluri în ceea ce priveşte ali­ va fi schimbă
rea nemotivatelor, folosi­ de mîncare. Aceleaşi apre­ tul C.L.F., unde A—5 fe­ că a venit primăvara. To­ mentaţia publică şi consu­ rul temporar
locuri, îndeplinirea planu­ rea cu maximă eficienţă a cieri eram pe cale să le fa­ mei sortau şi curăţau sa­ varăşa Chirica ne asigură murile colective credem că cădea ploi lo
lui. La sectorul III, de pil­ forţei de muncă existente. cem şi la bucătăria noului lată verde. Fusese adusă în că a preparat şi piure de doar o anumită comoditate formă de ave
ţării şi în zc
dă, după cum ne-a relatat Căci, dacă productivităţile restaurant „Union", condus urmă cu 4—5 zile dar nu spanac, că a servit la masă împiedică legumele proas­ şi de munte
maistrul minier principal sînt realizate dar producţia de Eduard Ştefănescu, un o cumpărase nimeni. în ur­ şi salată verde şi ceapă pete să ajungă mai repede rest. Frecvent
nala descarcă
Teodor Dolha, în abataje nu, rezultă că există con­ priceput şef de unitate în ma toaletării, o treime era verde din gospodăria ane­ în hrană. Şi apoi se mai Vîntul >/a sui
sînt realizate productivită- diţii pentru o activitate co­ special în ceea ce priveşte bună pentru salată, iar xă a cantinei. Noi credem manifestă acea tendinţă de la moderat ci
ţile planificate, dar pe sec­ respunzătoare dar... au scă­ bucătăria. în magazia uni­ două treimi — evident ve­ ce vedem. Şi vedem că a-i băga pe gît consumato­ locale de s
Temperaturile
tor nu este realizată pro­ zut unele preocupări pen­ tăţii se aflau deja de pe getaţie depreciată — se pu­ sursa de aprovizionare nu­ rului o anumită marfă cu fi cuprinse 1.
ducţia „Din lipsă de c- tru întronarea stării disci­ acum puse la uscat sau la nea deoparte pentru a ser­ mită C.L.F. nu e suficient care şeful de unitate n-ar grade, iar cel
fectiv nu reuşim întotdea­ plinare exemplare de care conservat o scamă de ver­ vi ca hrană animalelor de folosită, iar prejudiciaţi sînt vrea să rămînă păgubit. tre 20 şi 30 d
lat se va prot
una să închidem ciclurile". are nevoie şi întreprinde­ deţuri ca pătrunjel verde, la o gospodărie anexă. Nu-i cei circa 500 de abonaţi ai
— Prin „lipsa de efectiv" rea minieră Lonea. leuştean şi altele, dovadă păcat să ni se servească cantinei. ION CIOCLEI