Page 6 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 6
paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 923
V» pe calea ferată n-a cunos
OMAGIU SĂRBĂTORII MUNCI repartizaţi pe ture au AMPLE i
cut contenire, lucrătorii
fost prezenţi la program,
şi-au făcut cu conştiin
PRIN FAPTE DE MUNCA ciozitate datoria. Cel mai IN ASEZi
elocvent exemplu, în a-
ceastă privinţă, îl repre
zintă rezultatele obţi
Mai în centrală au fost Matieş, Gheorghe Dumi- nute : urmărind să des
Bună zgura, bună fonta l prezenţi numeroşi munci trache, Nicolae Cazacu, făşoare o activitate tot
tori din compartimentele Tiberiu Haiek, Gheorghe mai eficientă, feroviarii Sub semnai
(Urmare din pag 1) turnat fontă pe bandă •— de reparaţii, care — ne Miheţ şi Eugen Serestely au îmbunătăţit rulajul va
goanelor marfă cu 3,6 la
echipa maistrului Nicolae relata inginerul Florea au efectuat importante lu
un schimb de muncă la Samonid. Bereş, directorul adjunct crări la electropompele sută, tonajul brut pe tren împlinirilor
furnalul nr. 4. Şi ei aveau aceleaşi... tehnic al întreprinderii de alimentare a turbinei, a crescut cu 0,8 la sută,
încărcătura statică reali
Pe scurt, şeful de schimb, planuri ca şi şeful de —, organizaţi pe trei armături şi la electrofil- zată în proporţie de 100
subingincrul Marin Isac, schimb: să... sară peste schimburi, au lucrat în tre, menite să îmbunătă la sută, iar viteza comer şi al
ţească
parametrii
„foc continuu” la revizia
de
ne prezintă situaţia : „mie", cu fontă de bună şi întreţinerea grupului- funcţionare a turbogene- cială — cea planificată,
— Furnalul se află încă calitate. Asistăm la des generator nr. 5, scos în ratorului, să asigure pro întreprinderile cu „foc continuei
în perioada de atingere cărcarea furnalului. Şar rezervă pentru aceste continuu" au fost, aşadar,
a parametrilor proiectaţi. ja 4 938. De atîtea ori două zile. Mecanicii şi ducerea şi pulsarea ener asigurate pe deplin cu
Producţia zilnică planifi a fost evacuat furnalul de electricienii din formaţiile giei electrice în magistra vagoane în vederea de angajări
cată este de 870 tone fon la pornirea sa, chiar de conduse de maiştrii lele de forţă şi lumină rulării ritmice a pro
tă. Ca şi în zilele trecute „Ziua metalurgistului" de Gheorghe Angliei, Ioa.n ale ţării. ducţiei în aceste zile. Un
şi astăzi vrem să... sărim anul trecut. După ce aport însemnat la bunul (Urmare din pag. 1)
peste mia de tone. prim-furnalistul Gheor- Cimentiştii şi-au consolidat mers al trenurilor marfă
— Credem că o să reu- ghe Hriţcu şi ajutorul său şi de călători, la respec — Şi de aici înainte hotâ-
şiţi ! au uscat jgheabul de fon tarea siguranţei circula rirea noastră este aceeaşi —
ţiei, l-au avut : Ioan Tri-
să dăm ţării suplimentar e-
tă, toată lumea aştepta
— Evident! Furnalul semnalul „burghiu îna rezultatele bune fan, Constantin Buzoianu, nergie electrică. Dar nu ori
are un mers bun, din inte". Odată cu retrage Mitică Dragomirescu (şefi cum, ci asigurind agregate
La întreprinderea de
plin. Descarcă ritmic. Se rea maşinii de destupat, lianţi Deva—Chişeădaga, tin Fodoreanu, Doru Dan, de ture), Nicolae Pavel lor o viaţă normală, execu-
Ioan Amuzescu, Cornel
respectă graficele de în din gura furnalului a cimentiştii au lucrat ou Codreanu, Szekely Fran- (operator şef), Aurel Di- tind reparaţiile in termene
mulescu, Petru Georges- le planificate şi de bună ca florilor au dat c
cu, Vasile Nicula, Vasilo litate. Să dăm energie cu aparte noului chi
Bota, Elemen Martin, Ion zărilor miniere in
costuri reduse, reintroducînd
Ciungan, Viorel Petic, Ion hitectonica moder
Şelaru (operatori circu in circuit lot ceea ce se poa fortul fac casă f
laţie transport şi vagoa te introduce. Şi, mai cu sea drindu-se fericit
ne). mă, să sporim ponderea e- montan al Parînţ
•A" neigiei produse pe bază de cind iJJrrarele m
deschis
Prin muncă au cinstit cărbune. sjilleţitorul sărbătoar
marş
Ziua muncii şi colectivele La Căprioara, ca şi la Be- prian Porumbesci
de la întreprinderea de jan, petrecerea cimpenească ş-au animat cu <
transporturi auto Deva. a ţinut pină tirziu către sea au pornit spre ioc
Ofiţerul de serviciu pe ră. Să nu uităm cine au fost grement. Primii, :
unitate, Ion Comşa, şef cei care au asigurat in bune au fost tot minei
lui, cei care sint :
birou contabilitate, ne-a condiţii serviciile la aceste Vale in întrecere
informat că toate comen locuri de agrement: unităţile mai mult cărbune
zile beneficiarilor din „Cabana Bejan", „Bachus°, celor 22 000 tone
c.s. Hunedoara. Aspect «ic pe platforma O.S.M. 2. judeţ, pentru i şi 2 Mai, uPerla Cetăţii", ,,Izvorul vese trimise ţării, în a
au fost onorate integral. liei„Crama dacilor", „Cale- măvară, <n ■ atare
cărcare, topire, evacuare. zvîcnit metalul incandes spor In cele două zile de eisc, Emil Niculescu şi Cele mai solicitate auto bar", „Familial" - ale de plan, conduc
I Apoi, toţi oamenii sînt cent. sărbătoare. Spor care în Ioan Barbu. Alături dc baze au fost cele din I I.C.S.A.P., Cooperativa de le-a făcut o surpi
la posturi. Nu avem nici — Bună-i fonta. îi ca... seamnă — ne spunea ingi ei au fost şi echipele de Petroşani, Hunedoara, vitat la „Puţul cir
un absent nemotivat. laptele, a ţinut să preci nerul Vasilo.Deac, directo întreţinere şi reparaţii Brad, Haţeg şi Orăştie. producţie, achiziţii şi de<fa in mijlocul na ut<
!
Cine sînt oamenii fon zeze şeful de schimb. Ne rul întreprinderii.— peste care au intervenit prompt, cerea mărfurilor Deva, Ca loul lostului puţ
tei ? ■ In acea dimineaţă aşteptam la asta pentru 500 tone de ciment pro eîhd a fost nevoie, pen Conducătorii auto plecaţi bana „Căprioara" şi brase ţie, s-au amenaje
au fost maistrul Constan că am „simţit-o" dc la duse în plus faţă de pre tru a asigura derularea în curse s-au achitat eu
tin Keltonic, prirp-topito- -zgură. Cu un ceas înainte fluentă a procesului pro brio de sarcinile trasate. ria „Turist" de la O.I.T. zeci dc metri. Ş
rul Gheorghe Hriţcu şi zgura a fost verzuie, cal vederile celor două zile. ductiv. Deci, la Chişcă- La fel au procedat şi co cind au ieşit bir
ajutorul său Dănuţ Ve dă şi fluidă... Am dat Cuptoarele dc clincher, daga, sărbătorind prin lectivele Autobazei nr. 1 dimineaţa zilei
ghea, iar la maşina de fontă de calitate. morile de ciment şi de muncă Ziua muncii, ci Deva, care au fost in Primăvara chemaţi dc foniat
făină, atelierul de însă- mentiştii au reuşit să-şi tens solicitate în această Io „agrement", L
Energeticienii, mereu la datorie! euire-expediţie ou func consolideze realizările bu perioadă. Evidenţiem şi Văii Jiului turat, pe parcursu
ne obţinute în producţie
ţionat la parametrii ma
ximi. La datorie s-au a- de la începutul anului. cîţiva oameni : Ioan Flo- şi sUt 4c ortaci
In cele două zile de săr elenii, termomeeanieii, la- flat lucrătorii din schim rescu, Constantin De-
bătoare, toate instalaţiile boranţii-chimişti si opera burile conduse de Augus- M. LEPÂDATU meş, Costache Lazăr, ioan şi a aşteptau (la-rn
şi agregatele Termocen tori i-cazane din subordi- Mitică, Ion Hocman, Ioan gustarea şi beret
tralei Mintia au funcţio nea maiştrilor Petru Da- şei de echipă Gh<
nat ireproşabil, conform vid, Sirnion Ghiura, Liviu Pe magistralele transporturilor — Sav, Ion Vasiu (Autobaza oamenilor na şi maistrul de
parametrilor stabiliţi de Chioreanu, llie Cucuian, nr. 1 Deva), ioan Moise,
către dispeceratul naţio Nicolae Grădină, Toan Cu- Dorel T-U'lvan, Adrian v m sile luşan se acu
nal. Aceasta, datorită mo activitate intensă, fructuoasă 'Gîţ, ioan Cindea (Auto sat ganizare, ca flec
dului în care personalul reţean, Ilie Conţiu, Alion baza Orăştie), Margareta simtă bine. „In n
de exploatare, din turele Gherman, Iulian Săvescu, 1 şi 2 Mai au fost zile şi harnică — ne-a comu
conduse de inginerii dis Mihai Damlan, Viorel de sărbătoare, pe care nicat Avram Drimbărea- Totor, Viorel Giurcănea- Nicicind primăvara n-o za şi in mină ş>
peceri Covaci Emerie, Eu Tga, Nicolae David, Con feroviarii hunedoreni le-au nu, adjunct al şefului Re nu, Teodor Cristea (Au fost atit de generoasă in se confesează şe
gen Mărculeţ şl Lucian stantin Oancca şi Victor trăit prin eîntec şi voie gulatorului de circulaţie tobaza Brad). Laude hăr veşmînt de verdeaţă şi Hori godă Marin Tun
bună, la iarbă verde şi şi mişcare Deva. Au fost niciei şi niUMeii lor !
Biro au înţeles să-şi facă Sine. locuri de agrement, dar două zile cu o activitate pe meleagurile Văii ţiului, sectorul doi. D
datoria. Ei sînt electri- Dar în zilele de 1 şi 2 şi prin muncă neobosită bogată, in care trSficul L. BRAICA ca la acest Intîi de Mai. lai am venit aici, m
frunzişul linăr şi policromia jumătate din toi
Cu grijă deosebită faţă
de soarta producţiei agricole
(Urmare din pag. î) din Consiliul unic agroin — Ioan Murgoi şi Petru
dustrial Orăştie o zi de Paraschivescu rebilohează
producţie zilnică de peste rodnic efort pentru efec cartofii. Peste 20 de coo
I 300 1 lapte marfă. Pen tuarea lucrărilor pe ogoa peratori, în frunte cu Ioan
tru a face furajarea ani re. Toţi mecanizatorii, fără Cosor, preşedintele coope
malelor cu masă verde, nici o excepţie, s-au aflat la rativei agricole de pro
mecanizatorii Alexandru datorie, muncind cu hărni ducţie, plantează două
Bob şi Vasile Hojda au lu cie Ia întreţinerea culturi sute de plopi în incinta
crat la recoltatul şi trans lor, recoltarea furajelor, fermei zootehnice. Printre
portul . nutreţurilor. Dumi prăşitul mecanic al sfeclei cei măi harnici: merită a fi
tru Vinţi â realizat- com de zahăr şi alte lucrări. menţionaţi cooperatorii - A-
baterea dăunătorilor,. iar Discutăm eu Dorin Bi- vram Mihăilă, Iosif Popă,
lori Pădureanu, Pascu Be- bolaru, " inginerul şef al Petru Ciuflea şi alţii. Cir * 1
rindei şi Alexandru Zvun- C.A.P. Căstău. ea 80 de elevi ai şcolii ge
ea au transportat îngrăşă- '» — Ce se lucrează astăzi? nerale din centrul de co
mintele chimice destinate — Mecanizatorul Ioan mună, coordonaţi de di
complexului. Rusu ■ rebiloriează cartofii, rectorul Nicolae Nistores-
1
i’e ogoarele C.A.P.• Bîr- iar Ioan Lăscoi însămîn- cu, prăşesc sfecla de za
său s-a lucrat la desţeleni ţează porumb siloz pe tar hâr din lotul şcolar.
rea unor ' terenuri. slab laua de unde am recoltat — Astăzi, în prima zi de
productive, mecanizatorii masa verde. Astăzi înce mai — ne spunea Nicolae
Constantin Gai, Vasile Var pem prăsi la mecanică a Cînda, primarul comunei
ga,. Gheorghe Furu şi Ko- sfeclei şi porumbului. Mărtineşti — la - C.A.P.
rozsl Rudolf fiind cef care . Şi la . Bariu," ziua” de 1 Dineu Mare se 'recoltează
au - contribuit la valorifi- . •Mai a fost o zi de activi rapiţa. .Un mare număr de
•area superioară’’ a pot'eh- tate''rodnică. Ioan Stdiary locujîprT ăi ' satului Mărti
ialului. productiv al . -păg vicepreşedinte al biroului neşti efectuează ultimele
ubitului. executiv al consiliului pregătiri la tabăra de vară
Ziua de t Mai a fost şi popular comuna), ne spu unde vor fi scoase în cu- Baza ile agrement „Şulcaşca", din comuna tlia. Sărbătoarea de mai a coincis ;
>entru lucrătorii ogoarelor nea ; rînd animalele la păşunat.