Page 61 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 61

?Z:: oittât Sj$-    ’
                                                       ■“'^eeuctURA
                                                                                                  încheierea  vizitei  în  ţara  noastră
                                       proletari din TOATE ŢĂRILE.UNIŢI-VA!
                                                                                                   a  primului  ministru  al  Malayeziei,

                                                                                                  Dato Seri dr. Mahathir Monamad
                fel                                                                             tenie  întreprinsă  în  ţara   Dato  Seri  dr.  Mahathir   che,   vicepreşedinte   al

                                                                                                  Vizita  oficială  de  prie­
                                                                                                                                                      al  guvernului,  Petru  Ena-
               SO (IAIISMIILI                                                                   noastră,  la  invitaţia  pre­  împodobit  cu  drapelele  de   Consiliului  de  Stat,  Gheor-
                                                                                                                                       s-a
                                                                                                                                            încheiat
                                                                                                                           Mohamad,
                                                                                                                           miercuri după-amiază.
                                                                                                                             Pe  aeroportul  Otopeni,
                                                                                                şedintelui  Republicii  Socia­
                                                                                                                                                      ghe  Oprea,  prim  viceprim-
                                                                                                                                                      ministru  al  guvernului,  Ion
                                                                                                liste  România,  tovarăşul
                                                                                                                           stat  ale  României  şi  Ma­
                                                                                                Nicolae Ceauşescu, şi a pri­
                                                                                                                                                      M.  Nicolae,  viceprim-minis-
                                                                                                mului ministru al guvernu­
                                                                                                lui,  tovarăşul  Constantin   layeziei,  primul  ministru   tru  al  guvernului,  de  mi­
                                                                                                                           al  Malayeziei  a  fost  con­
                                                                                                Dăscălescu,  de  către primul   dus  de tovarăşii  Constantin   niştri,  de  alte  persoane
                                                                                                ministru al Malayeziei,    Dăscălescu, prim-ministru  oficiale.
                                                                                                                                                     an  o  producţie  marfă
                                                                                                               Depăşiri la  principalil              în  valoare  de  2  milioa­
                   Anul XXXV, nr. 7 937         JOI, 19 MAI 1983         4 pagini - 50 bani                                                          ne  lei  şi  o  producţie
                                                                                                                indicatori de plan                   fizică  însumînd  peste
                                                                                                                                                     1 000 perechi încălţămin­
                                                                                                      Perioada  care  a  tre­  ploatînd  raţional  agre­  te.  De  asemenea,  pla­
                                                                                                     cut de la începutul anu­  gatele  şi  instalaţiile  din   nul producţiei   nete a
                   CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA                                                    lui  a  fost  rodnică  pen­  dotare  şi  folosind  inte­  fost  depăşit,  pe  primul
                                                                                                     tru  colectivul  Fabricii   gral  timpul  efectiv  de   trimestru  al  anului,  -  cu
                                                                                                                             lucru  pe  schimburi,  co­
                                                                                                     de încălţăminte din Hu­  lectivul  de  aici  a  rea­  3,3  milioane  lei,  iar  la
                                                                                                     nedoara.
                                                                                                              Acordînd
                                                                                                                        a-
                                                                                                                                                               s-a
                                                                                                                                                     investiţii
                                                                                                                                                                    realizat
                     Vremea bună de lucru impune ca toţi                                             tenţie  deosebită  apro­  lizat  suplimentar  sarci­  suplimentar  un  volum
                                                                                                     vizionării
                                                                                                                                                     de lucrări de
                                                                                                                             nilor  de  plan  pe  patru
                                                                                                               cu
                                                                                                                    materii
                                                                                                                                                                    123 000
                                                                                                     prime şi materiale, ex-  luni şi jumătate din   lei.
                      cooperatorii să pună mîna pe sapă                                                Activitate mai intensă pentru finalizarea
                 IN CLIMAT DE ORDINE       la  100  ha  porumb  prăşite   ÎN GRĂDINILE
                     ŞI DISCIPLINA         mecanic şi am început pra­     DE LEGUME —                       la termen a tuturor obiectivelor I
                                           şila  manuală  în  brigăzile    O MAI BUNA
                 La  Cooperativa  agricolă   de la Gelmar şi Joseni.                              —  Colectivul  G.S.C.F.I.                           ză,  la  care  avem  restanţe
                de  producţie  din  Romos,   —  Cîţi  oameni  se  află     MOBILIZARE           Deva  desfăşoară  o  activi­    Convorbire cu ing.    pe  această  perioadă,  în  a-
                din  cele  155  ha  semănate   astăzi în cîmp ?                                 tate complexă, în mai mul­        ALEXANDRU.          prilie  am  recuperat  2,3  mi­
                cu  porumb  pentru  boabe   —  Vreo 60. Cei mai mulţi   în  grădinile  de  legume   te  judeţe,  deosebit  de  im­  IOŞOROGAN,        lioane  lei  şi  în  mai  preco­
                110  au  fost  prăşite  meca­  —  este  vorba  de  briga­  ale  C.A.P.  Geoagiu  şi  Aurel   portantă  pentru  economia   directorul Grupului de   nizăm  să  mai  recuperăm
                nic,  iar  pe  60  ha  s-a  efec­  da  condusă  de  Stela  I-Io-   Vlaicu  se  lucrează  la  plan­  naţională.  Vă  rugăm să re­  şantiere pentru construcţii   două milioane lei.
                tuat  şi  praşila  manuală,   morodean  şi  echipa  lui   tarea  ardeiului.  Prăşitu]                          forestiere şi industriale   —  Ce lucrări aveţi de fi­
                încă  din  prima  zi  a  de­  Ioan Sofroni — sînt ocu-  manual  s-a  terminat  la   liefaţi  succint,  cum  s-a  ac-,   Deva          nalizat, în luna mai, pentru
                clanşării  acestei  lucrări  au                       ceapă,  sfeclă  roşie  şi  căp­  ţionat  în  perioada  trecută                  judeţul Hunedoara ?
                ieşit  la  muncă  în  cîmp  sute                      şuni.  Instalaţiile  de  udare   de la începutul anului pen­  alimentarea  cu  apă  potabi­  —  Cele  mai  urgente  sînt
                de  oameni.  Praşila  a  în­  Tn Consiliu! unic       funcţionează  continuu  şi  în   tru  finalizarea  obiectivelor   lă  a  I.L.  Deva  —  au  create   drumurile forestiere. Preco­
                ceput  şi  se  desfăşoară  în                         bune  condiţiuni,  asigurînd   cu  termene  de  punere  în   condiţii  de  punere  în  func­  nizăm să predăm 3,7 km de
                ritm  tot  mai  intens  şi  la   agroindustrial       apa  de  care  plantele  au   funcţiune  în  1983,  ce  re­  ţiune  la  termenele  planifi­  asemenea  drumuri,  respec­
                C.A.P.  Romoşel,  unde  s-au      Geoagiu             atîta  nevoie  în  aceste  zile.   zultate s-au obţinut la' prin­  cate.  în  privinţa  indicato­  tiv  accesul  spre  parchetele
                prăşit  mecanic  90  din  cele                        în  grădina  de  la  Geoagiu   cipalii indicatori de plan ?  rilor  de  plan,  realizările  nu   Bărăşti,.  Brăteuş,  Părăul
                101 ha, iar-Tfiamtâl' 50 ha.                          lucrează  aproape  în  exclu­  —  Sarcinile  care  revin   sînt  peste  tot  cele  scontate.   strugurelui,  Tîmpu,  Cordu-
                Doar  unităţile  agricole  din   păţi  cu  praşila  a  Il-a  la   sivitate  elevii  liceului  din   colectivului nostru de mun­  Pe  patru  luni  producţia   rea,  Frasin,  de  unde  ur­
                Vaidei  şi  Pişchinţi  (co­  sfeclă,  abia  vreo  20—30                          că  în  acest  an  sînt  mo­  netă, productivitatea muncii  mează a se valorifica im­
                muna  Romos)  au  săpat    cooperatori lucrează la pra­  localitate,  care  s-au  anga­  bilizatoare.  Deşi  au  fost
                puţin  pînă  acum,  în  spe­  şila  manuală  a  porumbu­  jat  să  întreţină  o  suprafa­  multe   greutăţi   în   lu­
                cial  manual  —  opt  şi,  res­  lui.  De  mîine  însă  o  să   ţă  de  71  ha.  în  fiecare  zi   nile  trecute,  obiective  şi   Ritm şi caii tatei: îp realizarea
                pectiv, şapte ha.          avem  o  participare  mult   circa  50—60  de  elevi  mun­  subiective,  printr-o  preocu­
                                           mai bună.                  cesc  —  au  fost  zile  cînd   pare  responsabilă  a  orga­  . INVESTIŢIILOR.
                       SE IMPUNE             Aceeaşi  situaţie  —  adică   au  venit  100—150  şi  chiar   nelor de conducere ale gru­
                     INTERVENŢIA           praşila  manuală  a  porum­  200  —  la  întreţinerea  cul­  pului  de  şantiere,  ale  fie­  raportată  la  valoarea  nou   portante  cantităţi  de  masă
                       HOTĂRITA            bului  mult  rămasă  în  urmă   turilor,  la  recoltarea  aces­  cărui compartiment în par­  creată, costurile la 1 000 lei   lemnoasă.  Avem  asigurate
                      A PRIMĂRIEI          —  se  întîlneşte  şi  la  C.A.P.                    te,  am  reuşit  să  asigurăm   C+M  şi  beneficiul  au  fost   toate  condiţiile  —  dotare
                                           Aurel  Vlaicu,  unde,  pînă   tora.  La  munca  în  grădină   condiţii  corespunzătoare  de   realizate  la  nivelul  planu­
                  La  cooperativele  agricole   în  prezent,  nu  s-au  săpat   trebuie  mobilizaţi  însă  mai   lucru la aces ~ investiţii,  lui. La producţia industria­  tehnică şi forţă de muncă
                                                                                                           f
                                                                                                                                                      —  pentru  a  folosi  din  plin
                din  Geoagiu  şi  Aurel  Vlai-   decît   trei   ha.   Consiliul   mulţi rr'-   ■                           lă  sarcinile  s-au  îndeplinit   timpul  de  muncă,  a  realiza
                cu,  abia  s-a  început  pră-   popular  comunal,  consiliile                                                  :n ,  de  la  începutul  a-   aceste importante lucrări.
                şitul  porumbului,         de  conducere  din  coor                                                           ai,  cu  o  uşoară  depăşi­
               î  —  Ştiţi  —  ne  spunea  Va-   rativele din Geoag :                                                      re ,,la  zi“, de peste 200 000   —  Cum  se  acţionează  la
                                                   r
                leriu  Oprean,  inginerul  şef   Aurel Vla                                                                 lei.  Iar  la  lucrările  de  con-   obiectivele  miniere  Coran-
                al  C.A.P.  Geoagiu  —  am   ia toa* _                                                                     strucţii-montaj în antrepri-  da—Hondol şi Valea Morii
                âvut  40  de  ha  cu  sfeclă  de   mobiliza                                                                                           —  Brad,  ce  aţi  întreprins
                zahăr  şi  am  fost  ocupaţi   torilor                                                                                                pentru intensificarea ritmu­
                şi  cu  rebilonarea  cartofi­  re-                                                                                                    rilor la aceste lucrări ?
                lor. Astăzi însă am ajuns                                                                                                               —  La  Coranda  am  ter­
                                                                                                                                                      minat  lucrările  care  condi­
                                                                                                                                                      ţionează  punerea  în  func­
                                                                                                                                                      ţiune  a  obiectivului,  tot
                                                                                                                                                      aici  am  preluat  din  proprie
                                                                                                                                                      iniţiativă  executarea  Şcolii
                                                                                                                                                      generale  din  Bocşa,  care
                                                                                                                                                      pînă  în  septembrie  vă  fi
                                                                                                                                                      gata,  iar  la  celelalte  lucrări
                                                                                                                                                      avansările  sînt  bune.  La
                                                                                                                                                      Valea  Morii  va  trebui  să
                 i
                                                                                                                                                      urgentăm  consolidarea  căi­
                                                                                                                                                      lor  de  acces  (treptele)  în
                                                                                                                                                      carieră,  de  asemenea,  fina­
                                                                                                                                                      lizarea  platformei  pentru
                rei,                                                                                                                                  bazinele  de  apă,  o  lucrare
                pri                                                                                                                                   grea, care ridică probleme,
                zio
                mij                                                                                                        tor,  Nicolae  Gorcea  şi  Va-          LIVIU BRAICA
                cur                                                                                                        u’oto : vntGiL onoiu
                pâl­                                                                                                                                   (Continuare in pag. a 2-a)
                nii                                                                                                         o — • — •               • — * -
                rea
                prf                                                                                                        Hcadrare riguroasă in repartiţii
                pn
               rifiv
                gul                                                                                                            a — 2 485 MW, C.M.V.J.   Şi alte unităţi au acumu­
                gău                                                                                                          ..roşani  —  224  MW,  I.M.
                Ior<                                                                                                        Hunedoara — 382 MW, I.C.   lat  economii  de  energie  e-
                                                                                                                                                      lectrică  pe  patru  luni  —
                jud
                gan                                                                                                         Drăştie — 233 MW, I.P.E.G.   C.S.V.  Călan,  „Vîscoza"  Lu-
               aso                                                                                                          Deva  —  148  MW.  Şi  încă   perii,  Ţesătoria  de  mătase
                cip                                       4                                                                 o  subliniere:  aceste  econo­  Deva  —,  însă  pe  fondul
                ten                                                                                                         mii  au  fost  obţinute  în   neutilizării  la  capacitate  a
                                                                                                                                                      agregatelor  şi  instalaţiilor
                                                                                                                            condiţiile  în  care  unităţile   şi,  deci,  al  unor  nerealizări
                vel-                                                                                                       .respective  au  realizat  în­  de plan.
                al '•                                                                                                       semnate  producţii  supli­
               Naţ                                                                                                         mentare.                     Sarcinile  de  producţie,
                la  :                                                                                                                                 ca  şi  acelea  de  încadrare
                erei                                                                                                                                  în repartiţii şi în consumu­
                lui,                                                                                                                                  rile  specifice  sînt  mari  în
                Ce?                                                                                                                                   continuare. Ca urmare, sînt
                                                                                                                                                      necesare  noi  măsuri  şi  e-
                                                                                                                               i, INGINERI !          forturi  perseverente  pe  li­
                                                                                                                                                      nia  economisirii  energiei
                                                                                                                               producţie şi în pro-   electrice  şi  încadrării  în
                                                                                                                                                       repartiţii,  asigurînd  însă
                                                                                                                              Josirea raţionala a     condiţii  optime  de  desfă­
                                                                                                                              ■>nomisirea severa a  şurare  a  activităţii  produc­
                                                                                                                             uteriale !                tive,  de  îndeplinire  şi  de­
                                                                                                                                                       păşire  a  prevederilor  d*
                                                                                                                                                       plan.
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66