Page 65 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 65
'■'«isjisca Jug*. • _ ___
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
La sate—mobilizare
în satele comunei Şoi- torii satelor, se desfăşoară pu. Ţăranii cooperatori din
muş, acţionîndu-se pentru în bune condiţii şi în cele Bîrsău, între care se nu
organizarea şi desfăşurarea trei unităţi agricole socia mără Aurelia Moţoc, A-
muncii în bune condiţii, cu liste din cadrul comunei vram Gabor, Miridon Lu-
respectarea normelor de Hărău. La C.A.P. Hărău, gojan şi alţii, din briga
ORGMi AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA calitate şi densitate, s-a de exemplu, s-a terminat da condusă de Lucreţia Ga
reuşit să se termine prima prima praşilă mecanică şi vrilă, fac praşila a Il-a la
praşilă mecanică si ma manuală pe cele 30 de ha sfecla furajeră, iar mecani
nuală la cartofi (85 ha), zatorii au rebilonat carto
sfeclă de zahăr (40 ha) si cultivate cu cartofi, iar
sfeclă furajeră (15 ha). La mecanizatorul Gavrilă Caş- fii (30 ha). Acum se face
Anul XXXV, nr. 7 938 VINERI, 20 MAI 1983 4 pagini - 50 bani porumb, din cele 247 ha, van încheie azi a doua re- praşila manuală la aceas
mecanizatorii Ioan Raţ şi bilonare. La sfecla de za tă cultură. De asemenea,
hăr se face acum a doua s-a trecut şi se munceşte
Horia Cuteanu au prăşit lucrare de întreţinere me la prăşitul porumbului,
mecanic aproape 100 ha,
Toate sectoarele să-si îndeplinească iar ţăranii cooperatori din canică. întreaga suprafaţă prima praşilă mecanică în-
cheindu-se astăzi.
cultivată cu porumb s-a
satele Şoimuş, Bejan, Bala-
Mecanizatorii
Gheorghe
ta şi Boholt, care fac parte prăşit mecanic, iar manual Beteag şi Emil Suciu au
aproape jumătate. în exe
din brigăzile conduse de
ritmic sarcinile de extracţie! Elena Potinteu, Ileana Nis- cutarea lucrărilor de între terminat prima praşilă la
ţinere se evidenţiază meca
porumb la C.A.P. Cristur
tor şi Eleonora Popa, au
prăşit manual aproape 50 nizatorul Sebastian Pădu- N. BADIU
rean şi cooperatorii din
Realizările din prima ju ale minei înregistrează mi — Au condiţii bune, dar de ha. Aici sînt zilnic la brigăzile conduse de către
mătate a lunii mai n-au de nusuri de la începutul lu totuşi nici sectoarele I, V, muncă în cîmp peste 300 Valeria Zoica şi Sofia Dîm- (Continuare în pag. o 2-a)
ce să-i mulţumească pe mi nii mai — releva inginerul VI şi VII nu-şi fac planul, de cooperatori, iar lucrări
nerii din Lupeni. Dimpotri Titus Costache, directorul acumulînd minusuri între le de întreţinere — apre
vă. Cele aproape 3 000 tone întreprinderii — există con 540 tone (V) şi 2 540 tone ciau tovarăşii Aurel Luca,
extrase mai puţin faţă de diţii certe ca restanţele să (VII). Din ce cauze, tova preşedinte, Nicolae Gheor-
prevederile perioadei tre fie recuperate în scurt timp răşe director ? ghiu, inginer şef şi Aurel
zie să dea de gîndit con (probabil pînă la sfîrşitul — Sectorul I n-are moti Dobîrtă, şeful secţiei de
ducerii minei, sectoarelor săptămînii) şi să încheiem ve să nu-şi facă planul rit mecanizare —, se fac în
mic. Au demarat mai greoi bune condiţii, respectîn-
în această lună şi nereali- du-se atît de mecanizatori,
zările de pînă acum se da cit şi de către cooperatori
torează unor neajunsuri de normele de calitate şi den
sitate.
natură organizatorică şi dis
ciplinară. Acelaşi aspect Activitatea de întreţine
este valabil şi pentru co re a culturilor prăsitoare,
rămase sub plan şi, bine I. M. LUPENI lectivul sectorului V. La la care participă toţi locui-
înţeles, organizaţiei de sectorul VI sînt în această
partid de aici, care tre perioadă unele probleme de
buie să acţioneze cu toată luna la plan ori chiar cu reorganizare, pentru mon ÎN ZIARUL DE AZI: La C.A.P. Dcnsuş se apropie de sfîrşit recoltarea fura
fermitatea pentru mobiliza depăşiri. tarea unui complex meca jelor masă verde.
rea întregului colectiv în — Pe ce vă bazaţi cînd nizat. Este vorba de o nou
vederea recuperării în cel faceţi această afirmaţie ? tate tehnică pe plan naţio Capitala Turciei, An
mai scurt timp a restanţe — în afară de sectorul II, nal — complexul se mon kara, a îmbrăcat hai
lor şi realizarea ritmică a care are neconfirmări în tează concomitent cu săpa ne de sărbătoare şi
planului fizic. felia I, stratul III, iar acum rea suitorului de atac — este gata să-i primeas
Aceasta a fost, de fapt, a intrat cu abatajul din că pe înalţii soli ai De ce nu se aplica
tema abordată în discuţiile stratul V, blocul 2, într-o MIRCEA LEPĂDATU poporului român.
pe care le-am purtat, re zonă tectonică foarte grea
cent, cu membri ai comite — şl s-ar putea să nu-şi (Continuare in pag. a 2-a) (pag. a 4-a) 9
tului de partid, ai consiliu realizeze sarcinile de plan
lui oamenilor muncii şi ca pe luna în curs —, toate Faţă de sarcinile stabilite fost şi sînt în această pri
dre din sectoarele de pro celelalte sectoare au con privind folosirea raţională vinţă şi greutăţi, dar . cu
ducţie. diţii bune, deci n-au moti a fondului funciar, în uni mai multă stăruinţă şi
— Deşi cinci din cele ve să nu-şi îndeplinească tăţile agricole din raza preocupare din partea fac-
°api£- sectoare productive planul de extracţie. Consiliului unic agroindus . torilor de răspundere de
trial Deva se întîlnesc la consiliul unic şi de la
situaţii care denotă existen
Cărbune cocsificabi! peste prevederi ţa unor neajunsuri care primării, a specialiştilor,
se puteau demara lucrările
Colectivul de la Exploa- rotunjindu-şi zestrea plu trebuie să fie grabnic în şi înregistra rezultate mai
tarea-carieră Cîmpu lui surilor, acumulate de la în lăturate. Astfel, din cele bune.
Neag continuă şi în a- ceputul anului la peste 20 de ha prevăzute să se La Bejan, între dig şi
ceastă lună seria bunelor 34 000 tone. Printre cei dea în acest an în cir Mureş, pînă spre baraj,
rezultate in activitatea de care îşi aduc constant o cuitul agricol la C.A.P. s-a stabilit să se amena
extracţie, menţinîndu-se, contribuţie deosebită la Bîrcea, Cristur, Popeşti, jeze în această primăvară
astfel, în fruntea între rezultatele carierei se nu Veţel, Brănişca —- deşi su o răchitărie pe 5 ba. Ră-
cerii po Valea Jiului, rea- mără Victor Pătraşcu, prafeţele sînt mici pe uni chităria s-a realizat pe nu
tăţi, cîte 3—5 ha — nu s-a
lizînd în prima jumătate Mihai Chistol, Alexandru luat încă în cultură nici mai un hectar, cu toate că
a lunii mai 5 090 tone de Rurglies, Ioan Deaconcs- un hectar din terenurile dc această problemă s-au
cărbune cocsificabil peste cu, Vasile Ignătescu şi respective. Toate lucrările ocupat direct Consiliul
popular municipal Deva şi
prevederile planului la zi, alţii. au fost amînate pentru la inspectoratul silvic, precum
toamnă. De asemenea, nu
au început lucrările de şi primăria comunei Şoi
combatere a eroziunii muş. La Hărău, terenul
solului, iar cele de scari- dintre Mureş şi digul de
ficare, afînare şi aplicare apărare nu este lucrat şi
faptului obişnuit a amendamentelor au fost îngrijit pentru a-1 face să
amînate tot pentru toam
producă plante de nutreţ
nă. Nu s-a trecut, aşa cum pe motiv că este în zona
Inginerul Nicolae Mărgi- ani de muncă la pădure, s-a stabilit, la executarea inundabilă. Dar Mureşul
neanu, şeful Ocolului silvic de multe ori pe vreme rea de lucrări pe curbe de nu a mai inundat zona res-
Haţeg, ne spune cu o ne- şi sub ameninţarea anima I.P.L. Deva. Secţia de mobilă Brad. Aspect de la am nivel pe terenurile în
disimulată modestie : lelor de pradă, Tirt Ion balarea mobilei pentru export; in imagine, lucrătoare din e- pantă. Nici amenajările N. ZAMFIR
cbipa condusă de comunista Mariana Niţă.
- Ştim că în industrie, in Bicu a dat viaţă la mai Foto : VIKGIL ONOIU pentru irigaţii (100 ha la
construcţii, in transporturi se mult de 2 000 ha de pă Brănişca) nu s-au făcut. Au (Continuare in pag. a 2-a)
petrec lucruri mai impor dure, a predat spre ex
tante, adesea spectacu ploatare aproape 150 000
loase, cu o mare încăr- mc masă lemnoasă, a trăit ...loan Micu este strungar dăruirea în muncă, înalt
câturâ faptică, uneori impre în sinul naturii mii de la atelierul sculărie al în Doctorii" întreprinderii profesionalism, ataşament şi
vizibilă. Pe cînd la pădure ore, in slujba acestei imen treprinderii mecanice Orăş- răspundere faţă de colec
se pare că este mai multă se bogăţii naturale a ţării tie; meseriaş de înaltă cla - Este un colectiv puter la o maşină, se rupe o roa tiv, de marca fabricii. Stă-
linişte, că lucrurile decurg noastre. să. Nu pentru faptul că are nic, unul dintre cele mai tă dinţată, un pinion, ax pînind bine meseria, cău-
firesc, că nimic nu schim Retragerea sa la pensie categorie maximă de înca omogene şi mai bune pe filetat, ori te miri ce piesă tînd mereu să-şi realizeze
bă cursul vremii. Dar şi a fost emoţionantă. De- drare, ci pentru calitatea care le avem în întreprin care pune agregatul în re sarcinile în producţie cu
unele lucruri fireşti au sem acum nu-şi va mai da lucrărilor sale, pentru că dere — sublinia Maria Mun- paus forţat, sînt solicitaţi promptitudine şi eficienţă
nificaţia lor... bineţe cu caprele negre, este în stare să execute la teanu, secretar adjunct al cei de la sculărie. Rare au maximă, ei caută mereu
Povesteşte cu plăcere, cu nu se va mai intiln! nici strung orice piesă, cit de comitetului de partid. Cînd fost cazurile cînd meseriaşii noul, îl promovează în pro
respect faţă de oameni, cu Moş Martin pe potecile complicată ar fi ea. „Artă afirm aceasta, am în vede de aici să nu poată revol- cesul muncii. De aceea,
faţă de munca lor. umbroase, nu va mai auzi şi precizie — asta face Ioan re şi faptul că din cei a- va problemele. inovaţiile, raţionalizările şi
in zbor greu cocoşul negru Micu pe strungul său — a- îmbunătăţirile în fluxul teh
— Zilele trecute, intr-un de munte. Dar nu va re precia subinginerul Nicolae proape 200 de lucrători ai ...Alături de loan Micu, nologic se regăsesc din
cadru natural de o rară nunţa să meargă din cînd Radu, şeful atelierului. Chiar atelierului sculărie, peste „doctori" în meserie se do plin în acest atelier.
frumuseţe, din perimetrul in cind la pădure, de acum execută o serie de 140 sînt comunişti, majori vedesc şi Dumitru Buliga, ...Artă şl precizie. Două
Boşorodului, un om şi-a plăcere, pentru a o vedea piese — bujli colectoare tatea tineri, în plină afirma llie Clonţău, Ion Almăşan, cuvinte care caracterizează
luat rămas bun de la pă cum creşte, mai ales pe pentru maşinile de frezat —, re profesională, dornici Marin Ursuţ, loan Bărbules- concis măiestria profesiona
durea pe care a slOjit-o să-şi însuşească temeinic cu, loan Drăgoi, Marin Pă
cea pusă de mina Iul. pe care pînă nu demult le lă a unor muncitori, a unor
35 de ani. Brigadierul sil aduceam din import. Şi, pe tainele meseriei, să devină săroi, Traian Mihuţ, Dumitru aşi ai meseriei. La care,
vie Tirt Ion Bicu a ieşit Da, au şi faptele obiş drept cuvînt, nu sînt cu ni membri de bază ai colecti Bogdănescu şi alţi munci dacă mai adăugăm dăruire
la pensie. S-a înfrăţit din nuite semnificaţia lor. mic mai prejos decît cele vului nostru. Oamenii de la tori din atelierul sculărie al şi răspundere, avem formu
tinereţe cu pădurea, l-a Viaţă lungă şi odihnă la completă care defineşte
[ desluşit cu pasiune şi nesaţ plăcută, Tirt Ion Bicu, Importate. Dimpotrivă, sînt celelalte secţii le spun „doc întreprinderii din Orăştie. Ei întregul colectiv de sculeri
1
tainele, a cunoscut-o in de-acum la poalele păduri mai ieftine, krr meseriaşi ca torii' întreprinderii. Şi pe şi-a.u cîştigat acest renu
lor Boşorodului. ai I.M. Orăştie.
amănunt şl a ocrotit-o ca Micu mai avem destui în bună dreptate. Gnd se stri me - aflăm de la condu
pe familia tuf-. In cei 35 de DUMITRU GHEONEA sculărie..." că ceva la vreun utilaj sau cerea întreprinderii — prin M. LIONEL
