Page 69 - Drumul_socialismului_1983_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 938 • VINERI, 20 MAI 1983
pag. &

® însemnări ®
® Informaţii @
Âtikara este gata să-i primească Ştiri din ţările SS Note @
socialiste
pe înalţii soli ai poporului român Microinterviuri ©
U. R. S. S.

ANKARA 19 (Agerpres). în întreaga lume, un mili­ MOSCOVA. — Cercetări­
Ankara a îmbrăcat haine tant pentru pace“. le în domeniul realizării Pe scurt
de dispozitive cu semicon-
iîe sărbătoare şi este gata Referindu-se la Balcani, ductori pentru transforma­
Să-i primească pe înalţii cotidianul relevă că Româ­ rea energiei solare consti­ Au venit aici, în Baniţa, Au făcut tunele la Bicaz şi
soli ai poporului român, nia se pronunţă pentru o tuie un domeniu important în urmă cu aproape un an. Porţile de Fier, la Meste- • Recent, în satele Cri-
preşedintele Republicii So­ întîlnire la nivel înalt al activităţii desfăşurate La început puţini, şapte- căniş şi pe traseul Deva— vadia şi Băniţa au fost
cialiste România, tovarăşul a ţărilor din această re­ opt oameni, apoi mai mulţi, Brad. Sînt veniţi şi aici, ca date în folosinţă două noi
Nicolae Ceauşescu, îm­ giune europeană, în cadrul de oamenii de ştiinţă din mai mulţi. La început s-au peste tot unde au lucrat, şi moderne staţii de au­
preună cu tovarăşa Elena căreia să se discute pro­ R.S.S. Letonă. După cum ocupat de organizare, de împreună cu familiile. tobuz. • Se află în curs
Ceauşescu, care, la invita­ blemele strîngerii legături­ informează agenţia TASS, ridicarea coloniei, a „oră­ — in ce stadiu se află de execuţie racordarea la
ţia preşedintelui Republi­ lor bilaterale şi multila­ într-o telegramă din Ri­ şelului" lor: trei locuinţe- lucrările ? reţeaua de curent electric
cii Turcia, Kenan Evren, terale ale ţărilor din zo­ ga, specialiştii din aceas­ tip, două pentru familişti, - Muncim la primul din­ a locuinţelor destinate
întreprind începînd de nă pe plan politic, econo­ tă republică sovietică au una pentru „ne". De curînd tre cele nouă viitoare tu­ lucrătorilor de la şantie­
vineri, o vizită de stat în mic, cultural, precum şi construit noi tipuri de ase­ şi-au tras şi apa în case, nele, cel de la „Dealul rul de tunele. • Pentru
Turcia. ale realizării dezideratului menea dispozitive, deose­ acum aduc curentul elec­ Frunzelor". Va avea 120 de crearea unor condiţii cît
bit de economicoase, pen­
Arterele principale din popoarelor balcanice de tru transformarea energiei tric. Acestea, toate, după metri. E scurt, dar... încă­ mai bune de trai pentru
centrul capitalei turce, în­ denuclearizare a regiunii solare în energie electrică. orele de program, după o- păţînat. Blocurile de calcar locuitorii comunei, în a-
tre care modernul Bulevard în care trăiesc. Ele urmează să fie folosite rele grele de muncă. Pen­ sînt încorsetate în argilă, ceste zile s-au încheiat
Kemal Ataturk, sînt împo­ La rîndul său, ziarul în zonele sudice ale Uniu­ tru că ceea ce fac „tune- mai este şi apă, mai sînt lucrările de racordare la
dobite cu portretele pre­ „Cumhuriyet“ subliniază nii Sovietice. liştii", cei 68 de oameni ca­ şi surpările iminente. Au reţeaua de apă potabilă
a unui număr de alte 13
şedinţilor Nicolae Ceauşescu faptul că, în cursul con­ re lucrează în cadrul Şan­ fost executaţi primii 20 m gospodării, precum şi a
şi Kenan Evren, cu dra­ vorbirilor oficiale, în a- R.S.F. IUGOSLAVIA tierului nr. 1 — Tunele Bra­ la galeriile superioare şi de consiliului popular comu­
pelele de stat ale Româ­ fara problemelor legate de BELGRAD. — Transpor­ şov, lotul Baniţa, se chea­ bază, s-au încheiat şase me­ nal. e Eforturile cetăţeni­
niei şi Turciei. relaţiile bilaterale, vor fi tul fluvial s-a dezvoltat mă, într-adevăr, muncă tri de calotă betonată. Mer­
abordate cu precădere as­ lor din comună de a da
Aşteptată cu cel mai simţitor în Voivodina. Pe grea. Nouă noi tunele vor ge bine treaba ! Nu se spe­ un aspect cît mai plăcut
Viu interes şi apreciată pecte ale situaţiei din teritoriul acestei provincii străbate stînca de calcar rie de greu tuneliştii. Nu localităţii în care trăiesc
unanim ca un moment de Balcani. din Iugoslavia, lungimea prin care va trece dublura s-au speriat ei nici Petru se materializează în sutele
deosebită însemnătate în Ziarul „Bulvar", care cursurilor de apă navigabile căii ferate Simeria—Petro­ Buzilă şi Ion Lungu, local­ de ore de muncă patrio­
evoluţia mereu ascendentă apare la Istanbul, punînd — Dunărea, Tisa şi o re­ şani. nici din comună, oameni tică în care au plantat
şi pozitivă a raporturilor în evidenţă importanţa ma­ ţea de canale — măsoară — Cine sînt oamenii pe care se dovedesc harnici, peste o mie de bucăţi de
de colaborare pe multiple joră a vizitei, remarcă în în prezent 1 400 km şi ea care-i aveţi în subordine ? pricepuţi, poate — cine brad, tuia, salcîm, alţi ar­
planuri dintre România şi comentariul său că întîl- va fi extinsă în anii ur­ - l-am întrebat pe ing. ştie ? — viitori tunelişti de
Turcia, de prietenie dintre nirea dintre preşedinţii mători. De asemenea, ur­ Cornel Hădăreanu, şeful nădejde. Să mai veniţi şi buşti ornamentali şi lu­
popoarele român şi turc, Nicolae Ceauşescu şi mează ca flota fluvială să lotului. peste cîţiva ani, cînd vom crările de întreţinere şi
aşa cum reiese din artico­ Kenan Evren are loc în- achiziţioneze 34 noi car­ — Nu aţi mai scris de­ fi aproape de final. N-ar fi amenajare a spaţiilor
lele apărute în presă, din tr-un moment cînd rela­ gouri cu un deplasament spre tunelişti, nu-i aşa ? exclus să faceţi atunci un verzi. • Prin contribuţia
declaraţiile oficialităţilor ţiile est-vest trec printr-o total de 38 500 t, din care Altfel nu se putea să nu portret al şefului de briga­ în muncă a cetăţenilor,
turce, vizita de stat perioadă dificilă. 25 vor fi utilizate şi în fi aflat de Alexandru lliu- dă... Petru Buzilă. Este o
a preşedintelui Nicolae Alte ziai e, ca „Yeni Dc- transporturi internaţionale. ţă, Ion Farcaş, Emil Şere- meserie aspră cea de tune- „Izvorul Rece" dispune
-
Ceauşescu, împreună cu vir“ şi „Bariş“, ce apar la R. P. BULGARIA met, Ion Bălan, Vasile Co- list, dar frumoasă, ca ori­ acum de o copertină din
tovarăşa Elena Ceauşescu Ankara, subliniază şi ele SOFIA. — La Institutul jocaru. Sînt tunelişti cu care alta pe care o faci cu beton. « în această pe­
în Turcia, prilejuieşte aici, semnificaţia noului dialog de electronică al Academi­ vechi state de serviciu, oa­ dragoste şi pasiune. Iar rioadă au fost finalizate
In capitala turcă, nume­ la nivel înalt româno- ei bulgare de ştiinţe s-a meni cu multă experienţă, tuneliştii noştri astfel de oa­ lucrările de amenajare şi
roase şi ample manifes­ turc şi se referă la pro­ realizat o instalaţie origi­ ce mai, şantierişti vechi ! meni sînt 1
tări de stimă şi preţuire gramul înalţilor oaspeţi. nală pentru sudura cu aju­ modernizare a drumurilor
faţă de România, faţă de „Guvernul şi opinia pu­ torul razei electronice, ceea de acces spre cătunele
personalitatea preşedintelui blică turcă — arată Kaya ce asigură o calitate ex­ Credem că vă interesează comunei, drumuri ce mă­
ţării noastre. G. Toperi, director gene­ celentă sudurii în vid. De­ soară, în totalitate, peste
Presa, posturile de ra­ ral al Direcţiei informa­ formările suferite de pie­ • Gospodarii din co­ blănărie va dispune, în­ 27 km. 0 Un număr de
dio şi televiziune au con­ ţiilor din Ministerul Afa­ sele astfel lipite cu aju­ muna Băniţa şi cei din cepînd din vara acestui
sacrat spaţii ample pre­ cerilor Externe, — aşteap­ torul noii instalaţii sînt localităţile învecinate vor an, de un atelier de tăbă- 17 podeţe din lemn au
zentării unor aspecte ale tă cu interes vizita pre­ minime, iar un manipulator avea posibilitatea ca, în­ cărie. Astfel, locuitorii a- fost construite în aceas­
politicii externe a statului şedintelui Nicolae Ceauşescu special optimează regimul cepînd de săptămîna vii­ şezărilor rurale din a- tă primăvară peste pî-
x'omân, ale vieţii econo­ şi a doamnei Elena sudurii în camera cu vid. toare, în cadrul atelieru­ ceastă zonă vor fi scutiţi
mice, tehnico-ştiinţifice a Ceauşescu în Turcia. Rela­ R. I*. CHINEZA lui „autoservice" din lo­ a mai „bate drumurile" rîurile care străbat cele
României, activităţii poli­ ţiile ţării noastre cu Româ­ calitatea centru de comu­ pînă la Haţeg sau Petro­ trei sate componente ale»,
tice dinamice a tovarăşu­ nia au fost întotdeauna BEIJING. — Constructo­ nă să-şi confecţioneze u- şani. comunei. 0 în viitoi-ul a-
lui Nicolae Ceauşescu, sem­ bune, sistemele sociale rii din R.P. Chineză au nelte agricole sau să şi le o Săptămîna aceasta, în propiat vor începe lucră-'''
nificaţiei deosebite a a- diferite nu ne-au împie­ trecut la realizarea unui repare. localitatea Băniţa s-a în­ rile de construcţie la vă-
marele
peste
pod
nou
cestei vizite. dicat să avem relaţii Fluviu Galben. Construit o Conform planului de fiinţat o grădiniţă cu pro­ răria şi fabrica de cără­
Sub titlul „Realism şi strînse. în localitatea Lama, noul diversificare a gamei gram normal pentru pre­
pace", „Milliyet" publică în Turcia există simţă­ pod — care va avea o prestărilor de servicii şcolarii din comună. midă din Băniţa.
pentru populaţie, în satul
pe prima pagină, un co­ minte calde faţă de ţara lungime de 428 metri şi o
mentariu în care se arată dumneavoastră, preşedin­ lăţime de 9 metri — este Băniţa va fi înfiinţat un
între altele : „Românii — tele Nicolae Ceauşescu se parte componentă a şose­ atelier profilat pe repa­ Oameni de cinste
consideră că, dacă toate bucură de o mare repu­ lei ce leagă oraşul Ilohhot rarea obiectelor de uz cas­
ţările din lume ar acţio­ taţie şi stimă. De aceea, — reşedinţa regiunii — de nic. „De Ion Jitea, din Meri- are Ion Jitea pentru faptul
na pentru pace, ar fi ex­ tot ceea ce spune domnia minele de cărbune Jungar, • Secţia de cojocărie- şor, merită să scrieţi ceva. că este considerat, pe drept
clus orice pericol de răz­ sa este publicat în presa locul unde se află unul Nu mi-e frate, nici rudă, cuvînt, „om de cinste al
boi. în acest sens, pre­ turcă şi bine primit de dintre cele mai mari ză­ mi-e... unul dintre cei mai satului".
şedintele României, Nicolae oficialităţi şi cetăţenii căminte de aur negru din buni crescători de animale Să mai scrieţi că aseme­
Ceauşescu, apare tuturor, turci". ţară. din comună“. Şi loan Dra- nea oameni mai avem in |
gotâ, primarul comunei Bă­ comuna noastră, tot oameni
Mai bine de 20 de nită continuă : „La cei 58 de cinste. Pavel Precup fi
oameni veniţi din satele de ani ai săi, Ion Jitea, îm­ Lucreţia Ungur, din Băniţa,
REMARCABILE SUCCESE ALE şi cătunele comunei, unii preună cu sofia ţi fiica sa fzidor Capeţ fi Ion Marc,
de la mai mult de 10 km, „văd" de 50 de oi, opt bo­ din Merifor, Petru Stoica,
ATLEŢILOR HUNEDORENI aşteptau marţi, 17 mai bine, patru porci... Nu a lu­ din Arsuri, ceilalţi 25-30 de
a.c., să predea caşul în crat in altă parte. Toată gospodari „de excepţie“,
tletul Petre Drăgoescu, de din judeţul Hunedoara. Tî- contul contractelor înche­ viaţa fi munca sa le-a de­ cum li se mai zice, sînt fi
• în cadrul concursului la Institutul de mine Pe­ nărul atlet, practicant de iate cu statul. Nici după dicat crefterii animalelor fi oameni care au o contribu­
republican de primăvară, troşani, component al 3 ani al alergărilor, desco­ cinci-şase ore nu-şi pier­ lucrării pâmintului. Satisfac­ ţie însemnată la realizarea
desfăşurat la Bucureşti, Clubului „Jiul", a cuce­ perit de antrenorul Mihaly, duseră speranţa, ci nu­ ţiile tot de aici i se trag: contractărilor fi livrărilor la
atleţii hunedoreni s-au dis­ rit titlul de campion la este component al lotului mai... timpul. „Şi dacă ar diploma de „Ce! mai bun fondul centralizat al statu­
tins px-in cîteva perfor­ 800 şi 1 500 m, fiind pri­ pentru Universiada de la fi prima dată cînd nu vi­ crescător de animale din ju­ lui. Datorită lor fi celorlalţi
manţe remarcabile. Astfel, mul campion universitar Edmonton. ne maşina cooperaţiei!“, deţ", obţinută mai anii tre­ săteni ai noftri, am reali­
la juniori I, tînăra spor­ exclama un sătean. Pro­ zat 100 la sută planul de
tivă Cleopatra Pălăcean, de Tetratlonul pionieresc babil este nevoie să amin­ cuţi, o are pusă în ramă. contractări la laptele de
la C.S. „Cetate" Deva, a tim celor în cauză pro­ Cea mai mare satisfacţie o vacă fi oaie, la lină".
stabilit un nou record Recent, pe stadionul situl şi inimosul Ion Cio- gramul de preluare a pro­
R.S.R. de junioare, la 3000 C.F.R. Timişoara s-au în- fîcă, a obţinut rezultate duselor agricole: marţi,
m, cu 9’82”.75, iar co­ tîlnit cele mai bune echipe meritorii: locul I la fete, joi şi sîmbătă... diminea­ Denumire improprie
legul ei de club, Dumitru reprezentative de tetratlon prin Şcoala generală nr. ţa !
Dobre, la aceeaşi probă a ale pionierilor din jude­ 1 7 Deva (prof. I. Ciofîcă), IU Legea nr. 10/1982 Piatra pentru construi­ lunar, peste 10 000 de to­
realizat 8T9".24 — tot re­ ţele Arad, Caraş-Severin, locul II, prin Şcoala ge­ este cunoscută de oame­ rea terasamentelor de cale ne resturi de piatră îşi
cord naţional. Hunedoara şi Timiş. nerală nr. 6 Hunedoara nii din comună. O dove­ ferată pe lungimi de mii vor găsi întrebuinţarea
Lupta pentru cucerirea (prof. Iancu Secăreanu) şi
în cadrul aceluiaşi con­ primului loc la cele 4 locul IV, prin Şcoala desc gardurile şi pomii de de kilometri în întreaga la executarea terasamen-
curs, Cleopatra Pălăcean şi probe — 60 m plat, să­ generală nr. I Orăştie (prof. pe marginea drumului (to­ ţară se extrage din carie­ tului de cale ferată şi la
Teodor Havriliuc (Jiul) au ritura în lungime, arun­ Ilie Becherescu). tul vopsit şi bine între­ ra Băniţa de mai bine de construirea de drumuri,
ocupat locul II la 1 500 m, carea mingii de oină şi La individual, repre­ ţinut). Dar, probabil, tre­ 100 de ani. Şi totuşi, încă o dovadă că „deşeu"
iar Mariana Sulescu („Ce­ 500 m plat (fete), 800 m zentantele judeţului s-au buiau şi aici să existe ex­ „noul" nu a ocolit nici este o denumire impro­
tate") şi T. Havriliuc — (băieţi) — a fost deosebit situat pe locurile I (Vio­ cepţiile de rigoare: Ale­ această exploatare cente­ prie pentru multe mate­
locul 3 la 800 m, respec­ de disputată. xandru Danciu şi Petru nară. începînd de luna riale.
tiv 3 000 m. rica Aldea), IV (Cornelia Vladislav, din Merisor, viitoare, prin intermediul
Echipa judeţului Hune­ Miga), VI (Viorica Gabor).
« La campionatul repu­ doara, bine pregătită de La băieţi, reprezentativa ambii, gospodari... nu toc­ întreprinderii timişorene Rubrică realizată de
blican universitar, desfăşu­ profesorii de educaţie fi­ judeţului a ocupat locuri mai. de construcţii căi ferate, MIRCEA DIACONU
rat la Poiana Braşov, a- zică, în frunte cu neobo- mai slabe.

COLEGIUL DE REDACŢIE » Sobin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şof). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial —• 39 lei; pe 6 luni —
Telefoane) 11273, 11583, 12157. Telex: 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 237. Abonamentele se fao Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şl instituţii.