Page 70 - Drumul_socialismului_1983_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! Jad* Vizita de stat a tovarăşului
(
k < 2
Nicolae Ceausescu in Turcia

S O C I A L I S M U L PLECAREA DIN ceput, la Ankara, convor­ colaborării şi cooperării
ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale
CAPITALĂ
Vineri, 20 mai, au în­
în producţie — pe baza
Nicolae
l
ş u
r ă
T
o v a
Ceauşescu, preşedintele Re­ birile oficiale dintre pre­ respectării principiilor in­
şedintele Republicii Socia­
dependenţei şi suveranită­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C R publicii Socialiste Româ­ liste România, tovarăşul ţii naţionale, neamestecu­
nia, împreună cu tovară­ Nicolae Ceauşescu, şi pre­ lui în treburile interne,
şa Elena Ceauşescu, a şedintele Republicii Turcia, egalităţii depline în drep­
plecat vineri dimineaţa Kenan Evren. turi şi avantajului reci­
într-o vizită de stat în La convorbiri participă proc, în interesul celor
Turcia, la invitaţia pre­ din partea României to­ două ţări şi popoare, al
SIMBATĂ, 21 MAI 1983 4 pagini - 50 bani şedintelui Republicii Tur­ varăşa Elena Ceauşescu, cauzei păcii şi cooperării
cia, Kenan Evren. prim viceprim-ministru al în Balcani, în Europa şi
Şeful statului român este guvernului şi celelalte în întreaga lume.
însoţit în această vizită de personalităţi oficiale ro­ în acest cadru, cei doi
tovarăşii Ion M. Nicolae,
PLENARA COMITETULUI viceprim-ministru al gu­ mâne, iar din partea Re­ şefi de stat au examinat
publicii Turcia — Bulent
noi posibilităţi şi noi do­
vernului, Ştefan Andrei, Ulusu, primul ministru al menii ce pot face obiectul
ministrul afacerilor exter­ Republicii Turcia şi alte colaborării dintre România
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. ■industriei construcţiilor de oficialităţi turceşti. şi Turcia, precum şi mă­
ne, Ioan Avram, ministrul
maşini, de alte persoane în cadrul întrevederii suri ce se impun pentru
cooperării
intensificarea
Ieri a avut loc, la Deva, Mircea Rotea, Puiu Se- lui, asigurarea condiţiilor oficiale. cei doi şefi de stat au bilaterale, avîndu-se în ve­
plenara Comitetului jude­ gărceanu. necesare bunei desfăşurări La plecare, tovarăşul trecut în revistă stadiul dere posibilităţile multi­
ţean Hunedoara al P.C.R., Atît materialele, cît şi a activităţii şi realizarea Nicolae Ceauşescu, tovară­ relaţiilor româno-turce, ex- ple pe care le oferă eco­
la care au luat parte mem­ dezbaterile care au avut ritmică a sarcinilor de şa Elena Ceauşescu au fost primîndu-şi deplina satis­ nomiile celor două ţări.
brii şi membrii supleanţi loc au relevat preocupă­ plan la producţia fizică, ex­ salutaţi de tovarăşul Con­ facţie faţă de cursul con­
ai Comitetului judeţean de rile colectivelor de oa­ port şi în domeniul inves­ stantin Dăscălescu, de alţi tinuu ascendent al conlu­ în continuare s-a început
partid, membrii Comisiei meni ai muncii hune- tiţiilor. în cadrul acestor tovarăşi din conducerea crării româno-turce, pe un schimb de păreri în
de revizie, primi-secretari doreni, angajarea lor res­ preocupări, un loc impor­ de partid şi de stat. cele mai diverse planuri. legătură cu unele proble­
şi secretari ai comitetelor ponsabilă pentru materia­ tant îl ocupă acţiunile în­ Ceremonia plecării a A fost exprimată şi cu me ale vieţii internaţionale
municipale şi orăşeneşti de lizarea neabătută a preve­ treprinse în sectorul minier avut loc pe aeroportul acest prilej hotărîrea de a actuale.
partid, reprezentanţi ai or­ derilor Congresului al XII- al judeţului pentru înfăp­ Otopeni. impulsiona şi mai mult Convorbirile se desfă­
ganizaţiilor de masă şi ob­ lea şi Conferinţei Naţionale tuirea prevederilor progra­ Numeroşi bucureşteni dezvoltarea generală a şoară într-o atmosferă de
şteşti, secretari ai comite­ ale partidului, a orientări­ mului energetic şi de asi­ veniţi la aeroport au acla- raporturilor româno-turce cordialitate şi prietenie,
telor de partid şi directori lor şi indicaţiilor date de gurare cu materii prime, — şi, în mod deosebit, a de stimă şi înţelegere
ai întreprinderilor indus­ secretarul general al parti­ de creştere a producţiei de (Continuare în pag. 4) relaţiilor economice, a reciprocă.
triale, de construcţii şi de dului, tovarăşul Nicolae cărbune şi minereuri, în
transporturi, conducători ai Ceauşescu, referitoare la condiţiile noului program
instituţiilor judeţene şi ai dezvoltarea economico-so- de lucru în subteran.
organismelor de sinteză, cială a patriei, la creşterea Ca urmare a faptului că
cadre din aparatul şi acti­ bunăstării generale a po­ organele şi organizaţiile de
vul Comitetului judeţean porului. S-a subliniat că partid, de masă şi obşteşti,
de partid, ziarişti. îndemnurile de inestimabi­ consiliile oamenilor muncii Toţi locuitorii satelor, fără
Plenara a aprobat urmă­ lă valoare teoretică şi prac­ din centrale şi întreprinde­
toarea ordine de zi : tică, date de către tovară­ rile judeţului au trecut cu
1. Raport privind modul şul Nicolae Ceauşescu, cu hotărîre la fundamentarea nici o excepţie, la prăşit I
prilejul vizitei de lucru e-
cum au acţionat organele fectuate în judeţul nostru şi materializarea principa­
şi organizaţiile de partid, în cursul lunii septembrie lelor prevederi din progra­ în aceste zile bune de rativele agricole de pro­ manuală a porumbului, aici
de masă şi obşteşti, consi­ a anului 1982, s-au consti­ mele speciale, a tuturor lucru pe ogoare, cuvîntul ducţie din Batiz, Strei, Bo- se înregistrează, în majori­
liile oamenilor muncii, pen­ tuit în programe concrete măsurilor întreprinse la de ordine în agricultură şorod, Gînţaga, Ruşi şi al tatea unităţilor agricole, o
tru realizarea planului la de acţiune pentru toate nivelul întreprinderilor, în este mobilizarea tuturor tele, unde cea de-a Il-a puternică mobilizare de
producţia fizică, export şi colectivele muncitoreşti hu- primele patru luni din a- forţelor mecanice şi umane praşila mecanică sc apro­ forţe umane. Joi, la C.A.P.
investiţii pe patru luni din nedorene, a căror materia­ cest an colectivele de oa­ la întreţinerea culturilor pie de sfîrşit, iar a Il-a Bretea Strei, Ruşi, Vîlcele,
acest an. Măsurile politi- lizare se reflectă în rezul­ meni ai muncii din jude­ prăsitoare, lucrare de care praşila manuală se desfă­ Sîncrai şi altele, la praşila
co-organizatorice şi tehni- tatele bune obţinute de la ţul nostru au reuşit să ob­ depind, în măsură hotărî- şoară în ritm tot mai înalt. porumbului au participat
co-economice ce trebuie în­ începutul acestui an. ţină rezultate pozitive în toare, producţiile de sfeclă, Cea mai importantă lu­ sute de oameni în frunte
treprinse pentru realizarea Judeţului Hunedoara — îndeplinirea planului la cartofi, porumb şi legume crare agricolă a acestei pe- cu conducătorii unităţilor.
planului pe semestrul I şi care are o pondere impor­ producţia industrială. Deşi ce le vom obţine în acest Şi la C.A.P. Bretea Româ­
-pe- întregul an 1983. tantă în economia naţională în această perioadă, între­ an. nă amîntîlnit joi o mobi­
2. Informare privind mo­ — îi revin în acest an prinderile s-au confruntat Să vedem cum se reali­ Tn Consiliu! unic lizare bună de forţe.
dul în care au fost apli­ sarcini deosebit de mobili­ cu o serie de greutăţi, în zează această înaltă cerinţă — Cîţi oameni sînt astăzi
cate măsurile stabilite de zatoare în toate sectoarele special în domeniul asigu­ în unităţile Consiliului li­ agroindustrial la sapă ? — l-am întrebat
Comitetul Politic Executiv de activitate, îndeosebi în rării bazei tehnico-mate- nie agroindustrial Călan. Călan pe Ioan Gelu Buzgan, pre­
al C.C. al P.C.R. din mai cele care asigură baza de riale, al aprovizionării rit­ Se cuvine menţionat, întîi şedintele unităţii.
1981 şi de Congresul al materii prime şi materiale, mice cu unele materii pri­ de toate, că praşila meca­ — Circa 200. Sînt oameni
II-lea al consiliilor oame­ combustibili — minerit, si­ me şi materiale, carburanţi nică şi manuală la sfecla rioade este întreţinerea — i-aş numi aici pe coope­
nilor muncii cu privire la derurgie, energie electrică, şi lubrifianţi, totuşi, mobi- de zahăr şi furajeră este culturii de porumb. în zona ratorii Francisc Şimon, Iu-
îmbunătăţirea activităţii de industria materialelor de lizîndu-se exemplar, au pu­ încheiată şi se munceşte cu Colanului este cultivată cu liu Cliiş, Andrei Coblea, O-
protecţia muncii. construcţii. tut raporta la finele celor forţe tot mai numeroase la porumb pentru boabe o su- limpiu Bodea şi alţii — ca­
Pe marginea materialelor Acţionînd în spiritul in­ patru luni o seamă de re­ praşila mecanică şi ma­ prafaţă dă 1 767 ha, din re şi-au săpat deja porţiile
prezentate au luat cuvîn- dicaţiilor date de tovară­ zultate bune. Pe ansamblul nuală -a cartofilor. Din cele care, pină in prezent, au repartizate.
tul tovarăşii : Iacob Topli- şul Nicolae Ceauşescu, se­ judeţului planul producţiei 340 ha destinate acestei fost prăşite mecanic 658 ha, — Am văzut astăzi des­
cian, Viorel Faur, Constan­ cretarul general al parti­ marfă a fost depăşit cu 74,9 culturi, toată suprafaţa a iar manual cu ceva peste tui oameni prin curţi, pe
ţa Stan, Stelian Popescu, dului, Comitetul judeţean milioane lei, Gl de unităţi fost rebilonată întîia oară, 200 ha. La ora actuală, uliţe.
Vladimir David, Viorel Dă- de partid a luat o seamă economice * îndeplinindu-şi pe 191 ha, s-a efectuat pri­ prăşitul mecanic al porum­ — Asta pentru că şînt şi
nilă, Ionel Vlad, Ileana de măsuri concrete pentru şi depăşindu-şl acest in­ ma praşrlă manuală şi s-a bului s-a încheiat la C.A.P. cooperatori care — oricîtă
Bârian, Ioan Rob, Euge­ traducerea în viaţă a pre­ dicator. Prevederile la trecut la praşila a Il-a me­ Bretea Strei, Bretea Româ­ muncă de mobilizare am
nia Spineanu, Ionică Da­ vederilor programelor spe­ producţia netă indus- canică şi manuală. Cele nă şi se apropie de sfîrşit desfăşurat, n-au venit la
rie, Vasile Miriuţă, Elena ciale aprobate de Confe­ mai avansate unităţi la a- la unităţile agricole din praşilă. Tica Coposcscu,
Brînduşa, Iosif Kelemen, rinţa Naţională a partidu- {Continuare în pag, a 2-a) ceastă lucrare sînt coope­ Gkiţaga şi Strei. La C.A.P. Lina Iancu, Marioara So-
Sţr-ei lucrarea este efectua­ lomon şi alţii încă n-au
tă de Dumitru Ciorogaru, pus mina pe sapă în a-
Valerică Şchiopu şi Eugen cest an.
Avem sarcină de a extrage şi prelucra Lăzărescu, mecanizatori Consiliul popular al co­
»» harnici şi pricepuţi. Prăşi- munei Bretea Română are
ţul mecanic este întîrziat datoria să intervină mai ho­
materiile prime din zonă“ la C.A.P. Boşorod, unde din Rărit în mobilizarea coope-
233 hâ cultivate cu porumb ratorilor la muncă în cîmp,
s-au săpeţt numai 50 ha, imperativul acestei perioa-
— De la începutul anu­ — Reliefaţi cîteva dintre Batiz şi Nădăştie, unde s-a de fiind ca toţi locuitorii
lui curent, unitatea în care Interviu cu ing. IOAN ŞTEFĂNESCU, măsurile tchnico-organiza- efectuat praşila doar pe ju­ satelor, fără nici o excep­
lucraţi poartă alt nume: directorul Exploatării miniere Mintia-Veţel torice luate, care şi-au do­ mătate din suprafaţă. ţie, să iasă la sapă.
Exploatarea minieră Min- vedit eficienţa în producţie. In ce priveşte praşila TRAIAN BONDOR
tia-Veţel. Noua denumire — în centrul atenţiei am
comportă modificări în — Activitatea pe care o tă de 2,8 milioane lei, la situat şi situăm organiza­
structura producţiei ? prestăm este complexă, lo­ producţia marfă vîndută rea producţiei şi a muncii,
calizată în mai multe pe­ şi încasată de 4,2 milioane
— Răspunde mai bine în această privinţă am reu­
profilului nostru. De la rimetre ale judeţului. în lei, la beneficiu de 2,8 mi­ şit, cred eu, prin deplasă­
cercetare-experimentare am acest an, cu toate agreutăţi- lioane Ici, la producţia fi­ rile colective ale persona­
trecut la producţie efecti­ le şi neajunsurile întîm- zică — toate sortimentele lului tehnico-administratiV,
vă. Sarcina care ne revine ’ pinate în asigurarea cadru­ realizate, chiar şi unele o dată pe săptămînă, la u-
acum constă în extragerea lui normal de derulare a plusuri: la plumb 7 tone, nele locuri de muncă, să
şi valorificarea materiilor producţiei — mari proble­ zinc 10 tone, cupru 10 to­ înviorăm activitatea, să
prime din zona în care ne me cu procurarea combus­ ne, concentrate de fier 960 luăm măsuri prompte, cu
desfăşurăm activitatea. Deo­ tibilului şi lubrifianţilor ne­ tone, sulf 289 tone, ben- efecte imediate, să demon­
camdată nu a survenit nici cesari procesului tehnolo­ tonită 450 tone, piese de străm celor care se com­
o schimbare în structura gic, anvelopelor, curelelor schimb pentru utilaj mi­ plăceau în anumite situa­
producţiei. trapezoidale, lemnului de nier 170 000 lei. Un aport ţii că şe poate munci şi
— Judeţul nostru dispu­ mină —, printr-o preocu­ însemnat la obţinerea aces­ altfel. Am avut în vedere
ne de importante rezerve pare sporită din partea fac­ tor realizări l-au avut co­ predarea-preluarea locului
de resurse minerale, soli­ torilor de răspundere am lectivele sectorului .de ex­ de muncă, organizarea ac­
citate de continua dezvol­ izbutit să obţinem realizări ploatare şi prelucrare a tivităţii, mecanizarea, asi­
tare a economiei naţionale. la toţi 'indicatorii de plan. bentonitei Gurasada, uzi­ gurarea tehnico-materială,
Ce realizări au obţinut cei Prezentăm cîtcva: la pro­ nei de preparare Mintia, protecţia muncii — adică
peste 1 000 de lucrători ai ducţia marfă, pe patru luni secţiei electromecanice De­
exploatării In perioada tre­ şi jumătate, avem o depă­ va, secţiei de exploatare şi LIVIU BRAICA
cută de la începutul anu­ şire a sarcinilor de 3,2 mi­ preparare a minereului Iu grădina de legume a C.A.P. Hărău sc prăşeşte ceapa.
lui ? lioane lei, la producţia ne­ Boiţa-Haţeg. (Continuare în pag. a 3-a)