Page 72 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 72
a
♦ SIMBĂTĂ, 21 MAI 1983
Folosirea elementelor de
Consultarea permanentă cu cetăţenii — istorie locală în contextul ÎNTREPRINDEREA
i^IUNE istoriei naţionale prin ma
nifestările cultural-educati- DE CONSTRUCTII-MONTAJ
suportul unor acţiuni reuşite ve a fost tema unui apre A JUDEŢULUI SIBIU
;a carte a ciat şi util schimb de ex
Cărbunele alb perienţă, desfăşurat, ieri, Str. Morilor nr. 51
ilor
ial. „Omul — Conferinţa pe ţară re ni se adresează. Exem scripţiilor electorale nr. 11 la sala „Arta“ din Deva. Î N C A D R E A Z Ă :
tis“ a preşedinţilor consiliilor ple concrete sînt multe. şi 12 au construit o pun - Organizat de Consiliul
..Vzică Culturii şi Educaţiei Socia ® ZIDARl-MOZAICARI
*a«ul 2 000 populare a dezbătut pe Am să mă refer doar la cî- te peste rîul Beriu. Iniţia
t de sâp- larg sarcinile organelor lo teva. Cînd am organizat, tiva a fost a organizaţiei liste, la schimbul de expe © ZID AR l-MOZAICARI şi DULGHERI (cali
1 cale ale puterii şi admi spre exemplu, o acţiune de partid din cartier, al că rienţă au participat cerce
ele legi şi ficaţi) pentru care se asigură locuinţă în mu
nistraţiei de stat în dome amplă de curăţare a pădu rei secretar este Alexandru tători ştiinţifici şi oameni
i politică niul activităţii de gospodă rii ce mărgineşte oraşul, ca Vişa. Din zona străzii „E- de cultură şi artă din ţară, nicipiul Sibiu.
seri rie comunală, gospodărie şi extinderea canalizării pe roilor", ce urmează să se directori ai aşezămintelor
\ de cultură din judeţ, bi ® MUNCITORI NECALIFICAŢI (absolvenţi
de săptă- locativă şi de înfrumuse strada „Progresului" (unde modernizeze prin extinde
ţare a tuturor localităţilor avem acum în atenţie re rea pe patru benzi de cir bliotecari, muzeografi, lu de şcoală generală şi cu stagiul m lifar satisfăcut),
eleenciclope- patriei, subliniind rolul facerea pavajului), procu culaţie, sub îndrumarea crători din reţeaua cinema-
rial „I.L. Ca- consiliilor populare în a- rarea ia începutul primă muncitorilor specialişti ioan pentru calificare în meseriile de zidar şi dul
in regia lui Şiclăman şi Ioan Iovescu gher. Se asigură cazare în cămine de nefami-
( exandrescu“. de la I.G.C.L., a fost re Schimb de experienţă
(oare pierdu- lişti.
gmente) cuperată pojghiţa de asfalt.
rmecul mu- Retopit, acesta s-a folosit pe tema : La încadrare se prezintă : buletinul, carnetul
ia unele plombe pe stră
ilm serial, de muncă, actul de calificare şi de studii.
rdul Paulis- zile Căstăului, Buituri, A-
episodul 7 tragerea şi participarea verii de gard viu şi ar vram lancu, Pricazului, e-
e umorului maselor Ia acţiunile ob buşti ornamentali din pă conomisindu-se în acest fel „Educaţia
ntecului şteşti, în formarea unei durea oraşului, necesari
. Sport 8 000 lei. La îndemnul de
pentru fie- conştiinţe înaintate a fie conturării şi extinderii zo putaţilor, cetăţenii circum patriotică,
cărui locuitor pentru înflo nelor verzi din cartiere, scripţiilor electorale parti
rirea şi prosperitatea tutu participarea a fost deose cipă ia colectarea şi pre
ror aşezărilor. Cum acţio bit de numeroasă. Severin darea de materiale refolo revoluţionară
naţi în oraşul dumneavoas Dicu, Tudor Marin, Ioan sibile. Spre exemplu, locui
tră, tovarăşe Nicolae I-Ian- Slovenschi, Mircea Moldo- torii circumscripţiei electo a oamenilor muncii' 1
ciu, vicepreşedinte al Bi van, Marian Simion, Dan rale 22 — deputat Silviu
I : 6,00 Ra- Zaharie, Maxim Ciulă, llie
imineţii; 6,30 roului executiv al Consiliu Oproescu — au colectat
i în agricul- lui popular orăşenesc Orăş- Jude, Cleopatra Craveţchi, cinci tone de fier vechi,
ojurnal; 7,30 vie, în direcţia înfăptuirii Dumitru Coraci, Ioan Săcă- cei mai activi în această tografică şi a librăriilor,
onoare al instructori de specialitate
vista presei; acestor sarcini ? dat sînt doar cîţiva dintre acţiune dovedindu-se Ion ai caselor de cultură. Ex
i şSiri; 9,05 — Activitatea noastră are participanţii care au dove Bogdan, Gheorghe Opriţa,
•; 10,00 Bu- dit că ţin la personalita Ioan Ioaneş şi Ioan Voian. punerile — „Contribuţia ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT
10,05 Revis- ca suport conlucrarea strîn- factorilor educaţionali din
o; 10,40 Or- să a deputaţiloi cu cetăţe tea oraşului, a cartierului S-a recuperat, de aseme judeţul Hunedoara la edu Şl PANIFICAŢIE HUNEDOARA-DEVA
zică popu- nii, consultarea permanen şi străzii în care muncesc nea, o cantitate mare de
tin de ştiri; şi trăiesc. pavele, în valoare de caţia patriotică, revoluţio
rs într-un tă a lor în problemele de nară a oamenilor muncii" Î N C A D R E A Z Ă :
Publicitate; gospodărire a cartierelor şi — în domeniul recuperă 50 000 lei, din zona unde
i ştiri; 12,05 rii şi valorificării resurse s-au construit blocuri, care (susţinută de Mariâ Mitro-
12,35 Din străzilor. Oamenii înţeleg, au fost apoi întrebuinţate fan, secretar al Comitetu ® ZIDARI PENTRU DEVA şi PETROŞANI
•ului; 12,45 participă Ia acţiunile ini lor materiale refolosibile ce lui judeţean de partid),
radio - tv. ; ţiate şi organizate de de acţiuni concrete s-au în la pavarea străzii Dobro-
la 3; 15,00 treprins ? geanu Gherea, lucrare a- „Concepţia P.C.R., a tova
16,00 Bule- putaţi pentru că. Ia rîndul proape finalizată. răşului Nicolae Ceauşescu
15 Interpreţi nostru, ne străduim să le — Din cablu metalic re
ulară; 16,30 rezolvăm problemele cu ca cuperat, cetăţenii circum ESTERA SÎNA cu privire la locul şi rolul
eial-cetăţe- istoriei în educarea patrio
tin de ştiri; tică, revoluţionară a oa
cântecului;
nit cu mi- menilor muncii" (Gheorghe
ierii. Pîrvulescu, cercetător ştiin
NICI 0 PALMĂ DE PĂMlNT NELUCRAT I ţific principal, .şef de -sec
m iM Wilwl ! 11# ţie la Muzeul de istorie a
partidului, a mişcării revo
larii ★ Sep- Incinte pustii, inutile, ce pot şi trebuie să producă luţionare şi democratice din
n
â
i a
) , „Contribuţia
R
o m
; I se spu- României la cooperarea e-
(Arta) ; In toamna trecută şi în
Vraciul — Strei, în dreapta şoselei ce de ani şi ani. S-ar putea conomică internaţională"
(Flacăra) ; această primăvară, în Con duce spre Ruşi, se află o zice că terenurile din in (Nicolae Anastasiu, director ÎN ATENŢIA CUMPĂRĂTORILOR
rurgistul) ; siliul unic agroindustrial tarla cultivată cu porumb. cintele ultimelor două uni în Ministerul Comerţului
ii Rommel Călan, suprafaţa arabilă a Recolta este frumoasă, bine Toate unităţile comerciale alimentare şi de
echipaj tăţi produc iarbă. Aşa este, Exterior şi Cooperării Eco
re (Con- veselit, cu multe hectare, întreţinută. Chiar prin mij dar terenurile respective nomice Internaţionale) — alimentaţie publică de la oraşe şi sate sînt a-
TROŞANI : ca urmare a lucrărilor des locul tarlalei însă se află fiind fertile şi aproape de
”î .-Singa un drum ce anul trecut nu ca şi colocviile de istorie provizionate cu însemnate cantităţi de PEŞTE
tul Mi- făşurate în scopul sporirii fermele zootehnice, deci u- şi dezbaterile la care au
LU- suprafeţelor cultivabile. exista, • folosit mai ales de şor de fertilizat, ar putea participat muzeografi, acti OCEANIC CONGELAT.
seriile Astfel, la C.A.P. Valea Sîn- tractoare. Drumul este lat, produce cartofi, porumb
VUL- sau legume. vişti de partid şi din do Datorită calităţilor sale nutritive, fiind un
dare — giorgiului, în acest an a- iar roţile mijloacelor me meniul culturii au relevat
cafărul) ; gricol au fost puse în cul canice au distrus recolta pe în altă ordine de idei, valorile educative ale aliment complex - bogat în proteine, amino-
i (Mine- o suprafaţă întinsă. Tar cooperativele agricole de
: Năpasta tură 24 ha de teren ce nu producţie din Gînţaga şi schimbului de experienţă, acizi, grăsimi, vitamine şi substanţe minerale
IRICANI : produceau nimic, la C.A.P. laua aparţine fermei din în încheierea manifestări
tcă — se- Nădăştie 15 ha, la unita Bretea Română a I.A.S. * Vîlcele au fineţe şi păşuni lor, montajul literar-muzi- - peştele poate fi introdus atît în alimentaţia
etezatul) ; Haţeg. Tot respectivei uni suficiente, aşa că n-ar prea
ri pentru tea agridolă din Sîncrai 10 fi nevoie de iarba ce creş cal-cinematografic al Casei zilnică a oamenilor sănătoşi, a copiilor cît şi
îşie); O- ha, iar la C.A.P. Boşorod tăţi îi aparţine şi sectorul de cultură Deva „Amfitea
~ea — se- de pămînt necultivat, aflat te pe terenurile respective. a celor suferinzi.
; Explo- patru hectare. Preocuparea Ca să nu încheiem cu e- trul conştiinţei" şi grupul
EOAGIU- acordată sporirii suprafeţei chiar la intrarea în drumul xemple negative, vom evi vocal - instrumental „Ca Este ideal în cura de slăbire şi în tratamen
niţei Ra- ce se desprinde din şosea non" al Casei de cultură tul dietetic, 100 g. stavrîd conţinînd între 121 şi
ă); HA- arabile este lăudabilă, dar şi duce spre sediul fermei. denţia un fapt pozitiv.
e şi lasă în zonă sînt şi terenuri ce, C.A.P. Bretea Strei are o din Hunedoara au susţinut 180 calorii. îşi păstrează integral calităţile
Trei oa- La C.A.P. Ruşi, în jurul se curte mică, de cîţiva ari. un spectacol care, prin re
CALAN : deocamdată, n-au fost în- diului unităţii se află un pertoriu şi aleasă ţinută peştelui proaspăt, fiind congelat pe mare, în
le eultu- sămînţate. sau au primit teren întins ce nu produce Personalul tehnico-adminis- artistică, au întregit cu
n spaţiu sămînţa, dar recolta, din trativ cultivă aici ver condiţii optime de prospeţime.
Mi Baba decît bălării şi spini. Coo deţuri, ceapă, roşii, ardei succes tema schimbului de
— seriile diferite motive, s-a com perativa agricolă din Gîn- ş.a. şi îngrijesc plantele cu experienţă. FOLOSIŢI ZILNIC ÎN ALIMENTAŢIA DV.
promis. Ne vom referi la ţaga are o curte vastă, în multă atenţie. Aşa ar putea PREPARATE DIN PEŞTE.
acele situaţii cînd vinova care poate întoarce foarte fi folosite incintele tuturor
ţii nu sînt factori din afa uşor un tractor cu două unităţilor agricole de pro Concedii la mare
ră (la care s-a referit un remorci, din care numai o ducţie. Conducerile C.A.P. pentru membrii
articol recent apărut în zia mică suprafaţă este culti amintite şi altele pot şi A.C.R.
cultură, trebuie să treacă la mă
nuncito- rul nostru), ci chiar unită vată cu legume. La C.A.P. suri pentru a pune în
ra. For- Bretea Română şi Vîlcele în perioada 22—31
ore7.intă ţile agricole. Să concreti există, de asemenea, incin cultură aceste suprafeţe..
farsă mai, Filiala A.C.R. De
Dumi- zăm. La ieşirea din satul te vaste ce nu se cultivă B. TURDEANU va pune la dispoziţia
membrilor săi locuri în
,,Arla“, staţiunea Neptun, în ho
„Revis- Sarcina de a extrage şi prelucra materiile prime teluri de categoria I,
de stat
pentru serii de mini
mum 6 zile. Costul unui
(Urmare din pag. 1) me extrase, din această termocentrale, steril din loc — 71 lei pe zi. In
lună avem sarcina de a ne iazuri de decantare şi din formaţii suplimentare se
principalii factori care de ocupa de redeschiderea ex hălzi miniere. Se pune în pot obţine la A.C.R. De
termină o producţie ritmi ploatării şi prelucrării bau acelaşi timp problema în va, telefon 12822.
că, o productivitate ridica xitei silicioase de la Oha- locuirii transportului auto
i din tă. Cariera de la Gurasada ba-Ponor. Aceasta presupu la Pojoga şi Ohaba-Ponor
ani în şir nu şi-a făcut cu funiculare, dublarea ca
21, 87, ne asigurarea dotării teh DKfc’ES
planul, însă măsurile lua nice necesare exploatării, pacităţii de producţie şi ■mica"
31, 82, te, analizele comune ale prelucrării şi transportului prelucrare a minereului ex PROGRAMUL p u b lic ita te
iguri : consiliului oamenilor mun bauxitei (autC şi C.F.R.), a tras la Boiţa-Haţeg. în sec UNIVERSITĂŢII
cii şi comitetului de partid forţei de muncă pentru a- ţiile de producţie trebuie POLITICE ŞI DE VÎNZARI • Colectivul Scoţiei A.C.T.
efectuate la faţa locului, au cest obiectiv. De aseme să ne ocupăm, în continua CONDUCERE DEVA • Vinci Dacia 1 300, îmbună a G.I.G.C.I.. Deva profund
pierderea
îndurerat
de
dat rezultatul scontat. în nea, ne preocupă în cea re, cu mai multă răspunde tăţită, nerodată. Deva, strada bunului coleg
Anul I — luni, 23 mai
acest an, Gurasada şi-a de mai mare măsură îmbună re de îmbunătăţirea utili 1983, orele 17, în sala Pescăruşului 36. Dan Ioan. (83G) ing. GABOR SAMliEl.
păşit lună de lună planul. tăţirea calităţii produselor zării fondului de timp, fo Comitetului municipal • Vînd Trabant 601. Deva, transmite sincere condole
anţe familie) îndoliate.
>entru Acţiunea noastră continuă prelucrate (eliminarea im losirea intensivă a instala de partid Deva. telefon 21822. (838) (837)
remea la cariera de calcar de la ţiilor şi utilajelor, moder PIERDERE
cerul purităţilor din calcarul li nizarea tehnologiilor de lu Anul III — marţi, 24 • Pierdut geanlă-rafie cu
turile Pojoga. vrat siderurgiei, îmbunătă cru, asigurarea la timp a mai 1983, orele 17, în un pantof bărbătesc maro, • Colectivul dc oameni ut
prinse — în perspectivă, ce sar ţirea randamentelor de ex sala Bibliotecii judeţene. împletit. Găsitorul este ru muncii de la- T.C.M.M. Deva
gat să se prezinte la maga
iar cini deosebite stau în faţa pieselor de schimb pentru zinul ,,Eva“ (Deva), pentru a-1
31 de tracţie a substanţelor mi utilajele grele, calificarea Se vor prezenta pro preda. Recompensă. este alături de colega semida
at, se colectivului dumneavoastră nerale utile, a calităţii con forţei de muncă etc., în blemele şi bibliografia ANIVERSARE Gabor in momentele de cum
văi. de muncă ? centratelor rezultate prin pentru examenele de • Familia Aiftimioaei urează plită durere pricinuite de dis
•viciu scopul creşterii neîncetate pariţia fulgerătoare din sinul
— Pe lîngă valorificarea * prelucrarea materiilor pri a eficienţei activităţii pe sfîrşit de an. fiului Nicuşor, la aniversare, familei a soţului iubit,
.,La mulţi ani !“
superioară a materiilor pri me secundare — cenuşi de care o desfăşurăm. (811) ing. GABOR SAMI’EI,.
