Page 74 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 74

USCTUi,,
                                                                                                                Vizita de stat a tovarăşului
                                       PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!

               i(S /i                                                                                 Nicolae                 Ceauşescu in Turela




                                                                                                  CONTINUAREA
                            ( M I S M                  1 1L                                      Sîmbătă,  la Palatul Cian-   T  o v a  r ă  PRIMIREA ŞEFILOR MISIUNILOR
                                                                                                 CONVORBIRILOR
                                                                                                                                            DIPLOMATICE
                                                                                                      OFICIALE
                                                                                                                                            Nicolae
                                                                                                                                     ş u
                                                                                                                                       l
                                                                                                                                                     român  omagiu]  lor,  mărtu­
                                                                                                                          Ceauşescu, preşedintele Re­
                                                                                                                                                                     care
                                                                                                                                                     prestigiului
                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                           se
              BMgBMMIiljl                                                                      kaya,  din  Ankara,  au  fost   publicii  Socialiste  România,   rie  grăitoare  a  stimei  şi
                                                                                               reluate  convorbirile  oficiale
                                                                                                                          şi tovarăşa Elena Ceauşescu
                                                                                                                                                     bucură pe arena internaţio­
                                                                                               dintre  preşedintele  Repu­
                                                                                                                          au primit, sîmbătă, la reşe­
                                                                                                                                                     nală  preşedintele  Nicolae
                                                                                               blicii  Socialiste  România,
              ISIHII                   Ml EfflfflMKf               H£ M                        Nicolae  Ceauşescu,  şi  pre­  dinţa  guvernamentală  re­  Ceauşescu, politica de pace,
                                                                                               şedintele  Republicii  Turcia,   zervată   înalţilor   oaspeţi   destindere,  prietenie,  cola­
                                                                                                                                                     borare,  cooperare  şi  înţele­
                                                                                               Kenan Evren.               străini,  pe  şefii  misiunilor   gere cu toate naţiunile pro­
                                                                                                                          diplomatice  acreditaţi  în
                  Anul XXXV, nr. 7 940      DUMINICĂ, 22 MAI 1983       4 pogini - 50 bani       în  cea  de-a  doua  rundă   capitala  Turciei,  împreună   movată de România.
                                                                                               a  convorbirilor  a  continuat                           Preşedintele   Nicolae
                                                                                               schimbul  de  vederi  asupra   cu  soţiile.  '       Ceauşescu şi tovarăşa Elena
                                                                                               principalelor  probleme  in­  Reprezentanţii diplomatici   Ceauşescu  au  ciocnit  o  cu­
                          Prin creşterea productivităţii muncii                                ternaţionale  precum  şi  a   din  numeroase  ţări  de  pe   pă de şampanie cu şefii mi­
                                                                                               întăririi  conlucrării  dintre   toate  continentele  au  venit   siunilor  diplomatice,  întrc-
                                                                                               România  şi  Turcia  pe  are­  să-i aducă şefului statului  ţinîndu-se cordial cu ei.
                               La Paroşeni se extrage                                          na mondială.  t e l e   Nicolae
                                                                                                        i n
                                                                                                P
                                                                                                  r e ş e d
                                                                                               Ceauşescu  şi  preşedintele     CĂLĂTORIE ÎN REGIUNEA ANTALYA
                            cărbune peste prevederi                                            Kenan  Evren  au  exprimat   Preşedintele   Republicii   derii  la  Ankara,  coloana  o-
                                                                                               hotărîrea  României  şi  Tur­
                                                                                               ciei  de  a  întări  conlucra­  Socialiste România, tovară­  ficială  de  maşini,  escortată
                După exact 15 luni — un   alte  sporuri  :  faţă  de  me­  cuperăm  —  şi  vom  recu­  rea  în  cadrul  O.N.U.  şi  pe   şul  Nicolae  Ceauşescu,  şi   de  motocicllşti,  s-a  îndrep­
               an  şi  un  trimestru  —  la   dia  trimestrului  I  s-a  ob­  pera  —  minusul  de  1  000   arena  mondială  pentru  a-şi   tovarăşa  Elena  Ceauşescu   tat  spre  aeroportul  „Esen-
              întreprinderea  minieră  Pa­  ţinut  un  spor  de  450  metri   ml  la  lucrările  de  deschi­  aduce  o  contribuţie  sporită   au  plecat,  sîmbătă  după-a-   boga“.
              roşeni se realizează din nou   liniari,  iar  la  lucrările  de   deri  şi  pregătiri,  astfel  ca   la  rezolvarea  marilor  pro­  miază,  într-o  călătorie  în
               planul  la  extracţia  de  căr­  deschideri  vitezele  de  a-   în  anul  1984  să  avem  puse   bleme  care  confruntă  ome­          Pe  întreg  traseul  parcurs
              bune.  Aprilie  a  fost  luna   vansare  au  crescut  de  la   în  funcţiune  noile  capaci­  nirea,  pentru  înfăptuirea   regiunea  Antalya,  din  su­  de  coloana  oficială,  pe  ma­
              cu  cele  mai  bune  realizări   39  ml  la  70  ml.  în  ce   tăţi  care  vor  asigura  con­  idealurilor  de  pace,  progres   dul Turciei.  rele  bulevard  Ataturk,  care
              din  această  primă  parte  a   constă  revenirea  ?  în  pri­  tinuitatea producţiei.  şi  bunăstare  ale  tuturor   înalţii  soli  ai  poporului   traversează pe o lungă dis­
              anului.  Şi,  vrînd  să  de­  mul  rînd,  la  baza  acestor   —  Din  cîte  cunoaştem,   popoarelor.        român  sînt  însoţiţi  de  per­
               monstreze  că  lucrează  la   succese  au  stat  mai  buna   tovarăşe  director,  tocmai   Convorbirile  au  decurs  în   soane  oficiale  române  şi   tanţă  capitala  Turciei,  în
              fel  de  bine  ca  în  luna  pre­  organizare  a  producţiei  şi   aceste  lucrări  au  fost  prin­  aceeaşi  atmosferă  de  cor­     noile  cartiere  ale  acesteia,
               cedentă, după două deca­  a  muncii,  evitarea  opririlor  cipalul obstacol în calea ex­  dialitate  şi  prietenie,  de   turce.     ca şi în partea veche a
                                                                    tracţiei,  a  realizării  sarci­  înţelegere  şi  stimă  recipro­  De  la  reşedinţa  ce  le-a
                                                                    nilor de pian !            că.                        fost rezervată pe timpul se  (Continuare  in  pag.  4)
                                                                      —  Aici  am  şi  acţionat.
                                                                    Ne-am  reorganizat  toate  e-
                                                                    fectivele  de  la  mină  şi  am
                                                                    mai înfiinţat încă cinci bri­                                            DisiftîwiiliĂi
              de  din  mai,  minerii  Paro-   accidentale  la  utilajele  din   găzi  pentru  lucrările  de
              şeniului  au  trimis  la  su­  subteran şi, mai ales, apro­  deschideri  şi  pregătiri.  Ca
              prafaţă, suplimentar, aproa­  vizionarea  ritmică  a  tutu­  atare,  pe  seama  acestor           Prin buna organizare a muncii -
              pe  800  tone  de  cărbune.  A-   ror locurilor de muncă.  schimbări,  sîntem  în  mă­
              şa  cum  a  subliniat  directo­  —  Trebuie,  de  asemenea,   sură  să  finalizăm  în  luna
              rul  întreprinderii,  inginerul   să  subliniem  faptul  că  a-   iunie  lucrările  de  pregătire   ritmuri mai înalte la prăşitul culturilor!
              Iosif  Bocan,  acest  succes   cordăm  o  atenţie  deosebită   în  stratul  18,  blocul  1,  ur-
              este  un  reviriment,  pentru   îmbunătăţirii  în  continuare   mînd  ca  acolo  să  introdu­  întreţinerea   culturilor   forţelor  umane  şi  a  mij­  ecastă  cultură  a  terminat
              că  s-a  acordat  o  atenţie   a calităţii cărbunelui, mate­  cem  un  complex  mecani­  constituie  acum  preocupa­  loacelor  mecanice,  a  tim­  prăşitu’ Vuecanlc şi manual
              deosebită  realizării  şi  de­  rializării  măsurilor  stabili­  zat.  în  perioada  imediat   rea  de  căpetenie  a  tuturor   pului  de  muncă,  să  sc  ob­  C.A.P  Sîrbi,  iar  în  aceste
              păşirii  productivităţii  mun­  te  pentru  intensificarea  a-   următoare  intenţionăm  să   lucrătorilor  ogoarelor.  A-   ţină  ritmuri  înalte  de  lu­  ziie  dau  zor  cu  termina­
              cii  în  subteran  şi  în  mod   legerii  şi  depozitării  steri­  punem  în  funcţiune  încă              cru  la  întreţinerea  cultu­  rea  lucrării  respective  ţă­
              special  în  abatajele  dotate   lului  în  subteran,,  preciza   două  complexe  mecanizate   ceslor  lucrări  li  se  acordă   rilor agricole.  ranii  cooperatori  şi  meca­
              cu  tehnică  modernă.  Argu­  directorul   întreprinderii..   în  blocul  5,  astfel  ca  la   atenţia  cuvenită  de  către           nizatorii  de  la  C.Â.P.  Gu-
              mente  pentru  această  afir­  Apoi,  în  activitatea  noastră   sfîi'şitifl Tnîttestrului 111 să   locuitorii  satelor  din  Con­    rasada, Burjuc şi Sălciva.
              maţie  sînt  suficiente.  De   din  acest  an  punem  un   avem  în  mină  cinci  com­  siliul  unic  agroindustrial
                                                                                                                                                      O  mare  atenţie  se  acor­
              vsţemplu,  în  luna  aprilie,   mare  accent  pe  lucrările  de   plexe  mecanizate.  Produc­  Ilia.  Astfel,  în  toate  unită­  în Consiliul unic   dă  şi  executării  lucrărilor
               n .edia  producţiei  zilnice  a   pregătire,  ţinînd  seama  că   ţia extrasă cu complexe  ţile  agricole  socialiste  s-a   agroindustrial   de  întreţinere  a  porumbu­
              fost  mai  mare  cu  500  tone   avem  multe  rezerve  care,                    reuşit,  printr-o  temeinică          Ilia            lui,  cultură  care  ocupă
                                         bine  valorificate,  vor  con­    DORIN CORPADE      organizare  a  muncii  în
              decît  în  primul  trimestru.   duce  la  sporirea  producţiei                  cîmp şi folosirea deplină a                           peste  2  000  ha.  în  prezent
              La  lucrările  de  pregătiri,  de  cărbune.  Trebuie  să  re­  (Continuare in pag, a 2-a)                                             se  lucrează  intens,  cu  toa­
                                                                                                                           Acţionîndu-se  cu  hărni­  te  forţele  la  prăşitul  meca­
                                                                                                                         cie  şi  responsabilitate  de   nic  şi  manual,  lucrări  care
                                                                                                                         către  cooperatori  şi  meca­  au  fost  realizate,  pînă  a-
                                                                                                                         nizatori,  la  cultura  de  car­  cum,  pe  1  500  ha  şi,  res­
                                                                                                                         tofi  s-au  executat  două  lu­  pectiv,  pe 557 ha. Cele mai
                                                                                                                         crări  de  întreţinere  meca­  avansate  cu  prăşitul  la
                                                                                                                         nică  pe  întreaga  suprafa­  porumb  sînt  C.A.P.  Ilia,
                                                                                                                         ţă  de  271  ha,  cîte  sînt  cul­  Bretea  Mureşană,  Gurasa-
                                                                                                                         tivate  în  acest  consiliu,  iar   da,  Dobra,  Teiu  şi  Lăpuş-
                                                                                                                         manual  s-au  prăşit,  pînă   nic.  Rămase  mai  în  urmă
                                                                                                                         la  20  mai,  229  ha.  La  sfe­  sînt  C.A.P.  Răduleşti,  Lă-
                                                                                                                         cla  de  zahăr  (50  ha)  şi  cea   său  şi  Ohaba,  unităţi  unde
                                                                                                                         furajeră  (124  ha)  s-au  fă­  se  cere  o  şi  mai  puternică
                                                                                                                         cut  cîte  o  praşilă  mecani­  mobilizare  a  forţelor  sate­
                                                                                                                         că  şi  una  manuală.  Faso­  lor la prăşit.
                                                                                                                         lea  pentru  boabe  —  cultu­  în  unităţile  din  acest
                                                                                                                         ră  care  ocupă  o  suprafaţă   consiliu  se  cultivă  şi  le­
                                                                                                                         de  85.  ha  —  este  la  fel   gume  pe  o  suprafaţă  de
                                                                                                                         de  bine  întreţinută  şi  fru­  peste  300  ha.  Insămînţările
                                                                                                                         moasă.  Acum,  la  fasole,  se   sînt gata, iar plantările
                                                                                                                         finalizează  prăşitul  meca­
                                                                                                                         nic  şi  manual,  lucrări  care        N.  BADIU
                                                                                                                         an  fest  realizate  pe  50  şi,
                                                                                                                         respectiv,  30  de  ha.  La  a­  (Continuare în pag. a 2-a)
                  Sarcinile de           plan — îndeplinite ritmic                                   Electricieni la puterea „1260“
                —  Principala  preocupare    beton cu profil periodic,   ţionare la parametri nor­  Ne  aflam  la  atelierul  de   lucrări  importante,  pe  care,   de  nădejde,  consideră  Tra­
              a  colectivului  nostru  de   sîrmă destinată trăgătoriilor   mali a instalaţiilor şi uti­  reparaţii   electrice   al   ter­  împreună   cu   tovarăşii   de   ian  Stingă  :  ii  caracterizea­
              muncă  —  reliefa  inginerul   fabricată din oţeluri necal­  lajelor, să realizeze sorti­  mocentralei  Mintia.  La  co­  muncă,  le  rezolvă  zi  de  zi.   ză  curajul,  ambiţia,  dărui­
              Iosif  Tămaş,  şeful  secţiei   mate şi calmate. Am livrat   mente de bună calitate. La   mitetul  de  partid  ni  se  spu­  „In  marea  lor  majoritate,  ti­  rea,   dorinţa   de   afirmare,
              „laminoare  sîrmă“  din  ca­  şi livrăm beneficiarilor ex-  ora actuală una dintre li­  sese  că  aici  acţionează  u-   nerii  din  atelierul  nostru  au   spiritul  de  echipă  şi  de  an­
              drul  uzinei  nr.  4  a  Combi­                                                   nul  dintre  cele  mai  destoi­  o  bună  pregătire  profesio­  gajare".
              natului  siderurgic  Hune­                                                        nice   colective   ale   unităţii.   nală,  au  absolvit  liceul  de   Cei  de  la  atelierul  de  re­
              doara  —  o  constituie  crea­   AOW8TATSA DE EXPORT                              Adică   sînt   oameni   harnici   specialitate   din   Deva,   iar   paraţii  electrice  fac  o  mun­
              rea  condiţiilor  proprice  de­    ^editate ® .dinamism $ .-eficienta             şl   pricepuţi,   care   îşi   iac   unii  urmează  cursurile  sera­  că   deosebit   de   complexă,
              rulării  producţiei  pentru                                                       datoria   cu   conştiinciozitate,   le  ale  Institutului  de  subin-   de  importantă  ;  revizii  şi
              export,  la  toate  cele  trei                                                    dind  de  fiecare  dată  lucru­  gineri  din  Hunedoara.  Nouă   reparaţii   la   întrerupătoarele
              laminoare.  în  preze»t  e-                            niile de producţie laminea­  lui  făcut  toată  măsura  pri­  ni  se  incredinfează  sarcini   şi  separatorii  din  staţiile  de
              xistă  chiar  posibilităţi  ca   Laminoarele           ză numai pentru export, iar   ceperii şi abnegaţiei lor.  de  tot  mai  mare  răspunde­  inaltă  tensiune,  la  Întreru­
              în  perioada  următoare,  la                            la celelalte două ponderea   Muncitorul  specialist  Ger-   re  —  ne  spune  Johan  Stei-   pătoarele   şi   sistemele   de
              acest  indicator  să  obţinem      de sîimă           o deţine exportul şi produc­  gely  Dezideriu,  cu  vechime   ner,   secretarul   organizaţiei   bare  din  staţiile  interne  de
              realizări  şi  mai  bune.  De                           ţia pentru beneficiarii in­  de  23  ani  în  electricitate,   U.T.C.   pe   atelier.   Intr-una   0,4/6  kV,  la  toate  motoa­
              la  începutul  anului  s-au                           terni.                      dintre  care  17  la  Mintia,   din  zile,  nu  demult',  şeful   rele  electrice  din  termocen­
              produs  şi  livrat  beneficia­  terni sîrmă cu toleranţe   —  Ce  s-a  întreprins  în   „unul   dintre   oamenii   de   nostru  de  echipă  s-a  îmbol­  trală.  „Acum  participăm  şi
              rilor  de  peste  hotare  mai   restrînse. La unele comenzi   vederea  îmbunătăţirii  cali­  marcă  ai  atelierului  de  re­  năvit  şi  nu  a  venit  la  lucru.   noi  la  reparaţia  capitală  a
              mult  de 70 000  tone de sîr-   s-a ajuns aproape la jumă­  tăţii produselor ?    paraţii  şi  ai  secţiei  electr!-                 turbogeneratorului  nr.  1,  ne
              mă.                         tate din cîmpul de toleran­  —  în  această direcţie am   ee“  —  cum  îl  caracterizează   N-am  aşteptat  alte  ajutoa­  spune   maistrul   principal
                                                                                                                          re.  Am  pus  mintea  la  con­
                —  Care sînt sortimentele     ţă prevăzut în normele   făcut  progrese  vizibile.  E-   plastic   inginerul   Traian   tribuţie  şi  umărul  virtos  la   loon  Mateş.  La  rotorul  ge­
              cele  mai  solicitate  şi  în  ce   noastre, ceea ce presupune   ram  pînă  în  anul  trecut   Stingă  -  ne  spune  că  mul­  treabă  şl  ne-am  descurcat   neratorului am terminai Iu-
                                                                                      11
              măsură  reuşiţi  să  onoraţi   un flux tehnologic bine pus   deficitari la „ambalare .  ţumirea  sa  cea  mai  mare   foarte  bine,  după  cum  au   DUMITRU GHEONEA
              comenzile pentru export ?
                                          la punct, riguros coordonat,          LIVIU BRAICA    este  să-şi  facă  datoria,  să   apreciat  şefii  noştri".  „Tine­
                -—  Cereri  mari  sînt  pen­  muncitori cu experienţă,                          ştie că la uzină il aşteaptă  rii sint ajutoarele noastre  (Continuare în pag. a 2-a)
              tru oţel beton neted, oţel   capabili să asigure o func­  (Continuare !n pag. a 2-a)
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79