Page 75 - Drumul_socialismului_1983_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 940 • D
Dtiq î

A început preînscrierea elevilor în licee CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ V ELEV

l e i i a început — în li­ în ce constă acţiunea de deri etc., cu data şi ora
ceele din judeţul Hune­ azi ? Primirea absolven­ desfăşurării). Prin buna organizare a muncii DUMIN
doara şi în şcolile gene­ ţilor clasei a VlII-a de Părinţii şi elevii vor gă­ 8,00 Consultaţii
miterea în
rale cu prima treaptă de către comisia special con­ si în aceste zile în şcoli (Urmare din pag. 1) am făcut erbicidarea pe activitatea de întreţinere a tul superic
liceu — preînscrierea ele­ stituită, căreia i se înmî- şi o anexă Ia broşura vegetaţie pe 93 de ha şi am culturilor se desfăşoară în 8.30 Almanahul
vilor pentru anul de în- nează fişele de preînscrie- „Preînscrierea", în care s-au realizat pe 252 ha. aplicat tratamentele împo­ bune condiţii, toate lucră­ 9,00 De strajă
rile fiind la zi. Tovarăşul
Bucuriile :
9.30
văţămînt 1983/1984. re. Ea selecţionează între­ vor afla instrucţiuni pri­ Acum este în toi planta­ triva dăunătorilor la sfe­ Traian Suba, preşedintele 10,00 Viaţa satu.
Acţiunea de preînscrie- bările, dorinţele exprima­ vind completarea şi codi­ tul ultimelor suprafeţe cu clă, iar la grădină conti­ 11,45 Lumea cop
re declanşată ieri (şi ca­ te de elevi în aceste fişe, ficarea fişei de preînscrie- vinete, ardeioase şi roşii nuăm, paralel cu întreţine­ C.A.P. Lăpuşnic, ne spu- 13.00 Album du:
re continuă azi, dumini­ pentru a se primi răs­ re, precum şi proiectul la fermele şi grădinile rea culturilor, plantarea .nea că la ,cpftofi, sfeclă şi 17.00 .Jurnalul şt
călătoriilor
că) a fost precedată în punsurile aşteptate chiar planului de şcolarizare C.A.P. Dobra, Ilia, Lăsău ardeiului pe cele 7 ha pla­ porumb prima 'praşilă me­ nele mării-
ultimele două săptămîni în cursul acestei zile. Se pentru noul an de învă- şi Lăpuşnic, iar lucrările nificate. canică şi manuală s-au dul 11
de ample pregătiri — şe­ vor vizita liceele, cabine­ ţămînt. Noua broşură — de întreţinere sînt la zi. La C.A.P. Lăpuşnic, Gu- terminat, treeîndu-se la 18,10 Călătorii s
19.00
Telejurnal
dinţe pe clase cu părinţii tele, laboratoarele, atelie- — Noi — ne spunea loan rasada, Dobra şi altele, praşila a doua. 19,20 Cîntarea I
şi elevii, şedinţe ale co­ rele-şcoală, se va stabili editată de Casa judeţeană Cionca, inginerul şef al judeţul Mi
lectivelor de profesori ai a corpului didactic — este C.A.P. Ilia — am terminat 20.00 Telccinema
nou împre
clasei pentru elaborarea programul de colaborare un instrument de lucru praşileie mecanice şi ma­ mieră pe ţ
caracterizării finale şi a a liceelor cu cei pre- indispensabil în activita­ nuale la culturile de car­ 21,50 Telejurnal
sfatului de orientare şco­ înscrişi (consultaţii, medi­ tea de orientare şcolară tofi, sfeclă şi acum facem O Sport
lară şi profesională. taţii, vizite la întreprin­ şi profesională. a doua praşilă manuală la 22,10 fntîliiirc c
percta şi 1
sfecla de zahăr. La po­ 22,30 Avan premii
rumb am terminat prima nală Tv.
lucrare de întreţinere me­
Sarcinile de pian - îndeplinite ritmic canică pe întreaga supra­ 14,30 Telex LUN
faţă de 193 ha şl sîntem
în toi cu praşila manuală, 14,55 Secvenţe ai
(Urmare din pag. 1) La liniile de producţie, linia nr. 3. O tînără harni­ lucrare pe care am reali­ 15.15 Emisiune
magb* i
activitate intensă. Se urmă­ că, ambiţioasă, o bună mun­ 18.00 inCvvuivi'ea
Dar am rezolvat problema. reşte cu maximă atenţie ca citoare apreciată de colec­ zat-o pe aproape 50 de ha. lui
La laminoarele de sîrmă scoaterea de metal bun tiv. „De la postul princi­ Aş sublinia contribuţia 20.00 Telejurnal
nr. 1 şi 3 s-a înlocuit le­ pentru export să fie cît pal nr. 3 unde lucrez se deosebită a mecanizatori­ 20,25 Pagini nu
creaţia li
garea manuală a baloţiloi mai mare. loan llisei, şe­ comandă peste trei sferturi lor Roman Dănilă, Viorel Porumbesc
cu cea mecanică. Tot la ful grupului C.T.C. de la din utilajele laminorului. Tirsa, Traian Crişan şi loan 10 Panoramic
,V)5 Tezaur fol
,,trei“ s-au plasat nişte laminoarele de sîrmă 2 şi Trebuie să fim în perma­ Nelega, precum şi a coo­ .ii,35 Curier cel
foarfece (deocamdată expe­ 3, sublinia că nu sînt pro­ nenţă atenţi, să urmărim peratorilor din satele Brîz- 21,45 Itoman-foiI
rimental) pentru debitarea bleme în această privinţă. fluxul pentru a preveni e- nic, Bacea, Ilia şi Săcămaş rile sper»
dul
Ferma legumicolă a C.A.P. Rapollu Mare. Mecanizatorul
în flux a capetelor de sîr­ „Termenele de livrare se ventualele deranjamente, să la efectuarea la timp şi de loan Filimon şi femeile clin echipa condusă de Victoria Nu- 22.15 Tclcj
mă. Rezultatele sînt bune. respectă iar calitatea este recepţionăm sesizările celor­ bună calitate a lucrărilor ţiu lucrează de zor Ia plantarea mecanizată a legumelor.
de întreţinere. La porumb
Calitatea sîrmei a crescut. cea prevăzută. Toată lu­ lalte secţii privind funcţio­
Aici ar trebui amintit însă mea ştie ce are de făcut narea utilajelor. Şi de noi
şi efortul laminatorilor, şi-şi face datoria". Gheor- depinde calitatea- produ elor o lucrare importantă Combaterea bolilor
preocuparea lor responsa­ ghe Simion, luminator şef realizate".
bilă pentru onorarea co­ la pregătitor-intermediar La „laminoarele de sîr­ BUCUREŞTI
menzilor lansate în fabri­ (laminorul nr. 2) : „Am sar­ mă" hunedorene, colectivul si dăunătorilor din cultura cartofului tin de ştiri; 7,00
caţie. Fiecare schimb rapor­ cina de a urmări linia de acţionează cu toată hotărî- în 00 de mi nu
tează zilnic ce şi cît a rea­ laminare, de a controla rea pentru realizarea sar­ Realizarea sarcinilor din Metyl-cotnion (0,6—0,8 kg/ cînd este insolaţie puterni­ dioprogramul
Magazin (lumi
lizat la export, cum s-a prizele pentru a observa cinilor de plan lă export, programul de autoaprovi- ha) şi Filibol (2—2,5 1/ha). că, fiind pericol de apari­ De toate penti
încadrat în caracteristicile defectele ce ar putea să a- pentru obţinerea unor pro­ zionare teritorială este ho- Pentru celelalte tratamente ţie a arsurilor pe frunze Radiojurnal; 12
comenzii, ce mai trebuie pară“. Ioana Stanciu este duse de cea mai bună cali­ tărîtor condiţionată de e- se vor asigura Birlane (0,8 sau- de volatilizare rapidă registrărilc or
muzică uşoară
livrat. luminatoare operatoare la tate. fectuarea în cele mai bune Plia), Decis (0,25—0,30 1/ha), a produsului. De asemenea, viziunii; 13,30 1
condiţii a lucrărilor cuprin­ Melipax (2,5 1/ha) şi Wo- nu se va lucra cînd vîntul dorice; 14,00
se în tehnologia fiecărei fatox (1,5—3 1/ha). depăşeşte 5 m/'sec., deoare­ 14,30 Vîrste s
Cărbune peste prevederi culturi. în acest context, riilor populaţiei se distri­ ce atunci soluţia este tr ans­ Buletin de şti
14,45 Piese pi
Pentru sectorul gospodă­
15,00 Clubul i
portată în atmosferă. A-
combaterea bolilor şi dău­
nătorilor din cultura car­ buie, prin centrele şi for­ tpnţie deosebită se cere la manab sonor;
(Urmare din pag. 1) pe post sînt un fenomen tofului are o importanţă maţiile de protecţia plan­ respectarea dozelor reco­ magazinul feir
cotidian. Alt şef de briga­ deosebită în obţinerea unor telor, Fosfotox (în doză de Divertisment f«
va avea o pondere de 85 dă, Victor Romega, obţine producţii mari. 3 1/ha), precum şi PEB+ mandate ! Tratamentele ur­ Buletin de şti
blicitatc ; 18,3'
la sută din totalul produc­ constant productivităţi de Gîndacul din Colorado Lindan şi Lindatox 3 (în mătoare se vor efectua la pentru toţi; 20
ţiei de cărbune a minei. 14 tone pe post, iar în bri­ este dăunătorul care produ­ doză de 25 kg/ha). 8—12 2ile după ,primul, du­ nai; 20,15 Am
— Şi iarăşi ajungem la gada Iui Nieolae Brutu, mi­ ce pagube apreciabile la Pentru combaterea ma­ pă cum apar larvele noi. Ileana Sărăroi
productivitate, deoarece, fi­ nerii realizează sporuri de culturile de cartofi, tomate nei care, de asemenea, pro­ Tratamentele se vor efec­ neul melodiilor
22 ,10
mm al ;
resc, o productivitate ridi­ trei tone cărbune pe post, şi vinete în situaţiile cînd duce mari pierderi de re­ tua numai pentru combaP*- portiv; 22,3
cată obţinută ' la complexe ajungînd la 12 tone pe post tratamentele fitosanitare nu coltă, se vor face 3—4 tra­ rea larvelor, nu şi a gî tians; 23,30—5,
asigură un nivel crescut în abataj cu susţinere in­ se aplică la timp şi corect. tamente cu Oxiclorură de dacilor maturi. muzical.
producţiei de cărbune. dividuală. in brigăzile de Pentru combaterea lui efi­ cupru sau Turdacupral (în Specialiştii din unităţi au
— Ţinînd seama de gra­ la pregătiri, timpul nu se cientă trebuie făcute con­ doză de 4—5 kg/ha), pre­ obligaţia să respecte indi­
dul ridicat de mecanizare, mai măsoară în ore, ci în troale permanente la cul­ cum şi cu Merpan şi Ditha- caţiile buletinelor de aver­
de faptul că ponderea pro­ metri liniari. Şi atunci ne turi şi, în funcţie de aver­ ne (2 kg/ha) şi Brestan (0,6 tizare cu privire la ameste­
ducţiei pe care o vom ex­ apar ca fireşti vitezele de tizarea transmisă de către kg/ha). Deoarece pînă în curile de produse pentru DEVA: Ţa
trage mecanizat va ajunge, avansare de 130 ml într-o staţiile de prognoză şi aver­ prezent n-au fost condiţii combaterea concomitentă a tem brie (Patri
aşa cum am precizat ante­ lună obţinute de brigăzile tizare, cît şi de apariţia de apariţie a manei, la gîndacilor şi manei, întru- nea BuldoZ'
HUNEDOAR
rior, la 85 la sută din pro­ lui Peterfy Bella şi a Iui larvelor în cultură, se va primul tratament împotriva cît nu toate produsele sînt seriile I-.
ducţia minei, colectivul nos­ Kalman Gheza. efectua tratamentul. Se va gîtidacului din Colorado nu compatibile, evitîndu-se ast­ întîlnirea (
tru depune eforturi stărui­ Ce concluzii se pot trage începe o combatere la 4—5 se vor aplica şi tratamen­ fel distrugerea culturii. Atac împotriv
( A
r t a
) ; l
toare pentru ca activitatea de aici ? Una singură: co­ zile după apariţia' primelor te pentru mană. pentru Sing;
din aceste abataje să se lectivul de mineri este ferm larve. Pentru primul trata­ Pentru ca eficacitatea Dr. ing, MIHAI GUTĂ, structorul);
desfăşoare în bune condi­ hotărît să se mobilizeze ple­ C.S.H. Oţchlria Siemens ment s-au repartizat unită­ tratamentului să fie maxi­ inspector şef Un echipaj p>
ţii, să se folosească judi­ nar şi în continuare pen­ Martin nr. 2. Oţelarii in ţilor produse ca : Clorofos mă trebuie organizată acţi­ al Inspectoratului judeţean pore (Unirea) :
bittălia cu metalul incan­
cios tehnica din dotare. A- tru a-şi îndeplini în mod descent. (1,25 kg/ha), Dipterex sau unea astfel îneît să fie evi­ pentru protecţia plantelor liard (7 Noiei
PENI:
Papii
vem mare încredere în mi­ exemplar sarcinile de plan Triclorfon (1,25 kg/ha), tat lucrul în timpul amiezii, Deva I-II (Cultu
nerii noştri şi-n capacita­ pe acest an, pentru a tra­ CAN : Marc
tea lor de mobilizam Spre duce în viaţă obiectivele _ » _ o _ o _ — o - « — • — • — seriile I-II
exemplu, la şeful de briga­ Conferinţei Naţionale a LONEA: Corr
rul); ANINO.
dă Fazakas' Francisc, pro- partidului, ale Congresului (Muncitoresc)
ductivităţile de 16 tone al XlI-lea al P.C.R. Se spune despre el: „A fost un băiat foarte bun“ Imperiul cont
riile I-II
BRAD: Prea
„Acest tată, dacă se poa­ greutate. Abia apoi, în pre­ cine v-a spus. Nu, nu-i a- cută, izolată", „Nu ne dăm riduri (Stcau
te numi astfel, are mese­ zenţa lui, stă de vorbă cu devărat. seama din ce trăieşte", spun RABARZA ;
Electricieni la puterea „1260“ ria de tîmplar şi a lucrat noi. Sesizăm teama femeii — Azi aţi băut vreo tă­ unii vecini. seriile I-II
RAŞTIE: Des
mulţi ani la I.M. Orăştie. de a nu-şi supăra cumva rie ? Sînt cei care vor să în­ riile I-II (P
(Urmare din pag. 1) mit bine şi eu mă strădu­ Din cauza băuturii nu s-a bărbatul. Cum se alimen­ — Nu... (îşi dă seama tindă o rnînă de ajutor u- zia (Fîacăr^,
iesc să nu-i înşel încrede­ mai putut ţine de muncă. tează o asemenea teamă, însă că organele de miliţie nei familii, lui loan Bunea, BAI: Zestrea
crarea in procent de peste rea. Simt o mare satisfac­ Este întreţinut de soţia sa, nu e greu de ghicit. pot constata cu uşurinţă a- în momentele în care pră­ Iu (Casa de <
80 la sută. Dăm mare aten­ ţie cind mă gindesc că in, Cornelia, muncitoare la sec­ — Dormiţi la ora aceas­ devărul). Adică... am fost pastia se căsca şi mai a- ŢEG ; Cine i
(Dacia); BRi
ţie calităţii lucrărilor. In ce becul din camera mea stră­ torul de industrializare a ta ? Probabil lucraţi în de dimineaţă la naşu’ şi dînc în faţa lui. Este da­ meni pericul
ne priveşte, noi vom ter­ luceşte şi o rază de lumi­ lemnului şi de tatăl său în schimburi. am băut două pahare de tor să primească acest aju­ în spaţiu (C
mina lucrul cu mult înain­ nă din sufletul meu“. -.vîrstă de 73 de ani. Ce e- — Nu. Nu mai lucrez de vinars. tor şi, mai mult, să le mul­ ră); SIMER
(Mureşul); II
te de termen“. - De altfel, experienţa şi ducaţie poate da Bunea cîteva luni. Sînt bolnav. — Da, la naşu’, la naşu’ ţumească celor care nu vor şi cei 40 de 1
In acest colectiv s-au îm­ buna pregătire profesională loan celor doi copii ai să-l lase să se prăbuşeas­ GHELARI :
plinit multe destine. Kocsis a unor muncitori se comple­ săi ? Nu mai lucrează din Confruntări etice că în hăul trîndăviei şi be­ mărturiseşte
Alexandru aici a început tează armonios cu pasiunea iulie anul trecut şi este tot ţiei. Nu-i târziu ca el să
meseria, a lăcut „subingi- in muncă şi dorinţa de a- timpul sub influenţa alcoo­ redevină pentru Mariana şi
neria“ la seral la Hunedoa­ lirmare a tinerilor - con­ lului". Reumatismul mă omoară Marinei acelaşi tată bun şi Prea
ra, şi-a întemeiat o lamilie, chide maisîful Gheorghe Am citat din scrisoarea — ne spune loan Bunea cu a fost — întăreşte şi soţia. iubitor, pentru bătrînul său
— De cînd nu lucraţi ?
soţia lui liind bobinatoare, Dumitrache, secretarul orga­ unor locatari ai blocului 4 faţa buhăită. — Din septembrie. părinte care la 73 de ani
Timpul pi
tot la Mintia. Soţii Viorica nizaţiei de bază pe atelier din strada A. lancu — O- — Da, este bolnav — îi — Ba din iulie, intervine munceşte încă tot pentru el, azi, 22 mai
şi Traian Dan tot aici s-au Lingă meseriaşii buni cresc răştie, cei care cunosc con­ ia apărarea soţia. Cornelia. un fiu cu rostul şi locul se menţine
implinii profesional. Ca şi tineri ca Oliviu Caceu, Lo- cret situaţia acestei familii. uşor instabi
Petru Dan, Alexe Feneş, lo- ghin Bogdan, luliu Momeu, însoţiţi de tovarăşul Si­ — Bine, dar în acest caz ...De zece luni loan Bu­ său, pentru toţi cei care-1 variabil, rr
sil lacob, Tovie Popa, llie Mariana Scinteie, Carmen mion Ivaşcu, de la Miliţia sînteţi probabil pensionat nea nu mai lucrează. Doar cunosc, vecini şi foşti co­ spre sfirşit
cind izolat
Minecan, Petru Debreţin, Manta, Elisabeta Simon, pentru incapacitate tempo­ la timpul trecut se vorbeş­ legi — un om respectat şi cu caracter
Ştefan Manta, Mircea De- Carol lahn, loan Kordos, oraşului, sunăm la aparta­ rară de muncă. Ne. puteţi te frumos despre el: „A stimat. Cum ? Debarasîn- t vor semnala
electrice. V
hei, Constantin Raşcu, Virgil Todosin şi alţii. mentul 32 din blocul sus- arăta vreun certificat me­ fost un meşter bun“, „A du-se de viciul beţiei ce-i slab, pînă la
Gheorghe lehim, loan Bu■ Am prezentat doar o for­ amintit. Ne deschide şi ne dical ? fost un băiat bun", „A fost întunecă judecata şi-i a- tensifjeări te:
taciu. „Ne simţim ca intr-o ţă, dar una deosebit de te­ pofteşte înăuntru o femeie — ? 1... un tată şi un soţ cumse­ morţeşte voinţa şi înca­ 40—fio ltm/h
familie, levă tinâra Lukacs nace şi de activă, din pu­ tînără. încercăm un dialog — Sîntem informaţi că cade". La prezenţi „Nu drând u-sc din nou la Sec­ apoi din su
râturile mi
Suzana, muncitoare de 3 terea de 1 260 MW a ter- cu Cornelia, mama celoi sînteţi un oaspete frecvent ştim ce se întîmplă cu el“, torul de industrializare’ a intre 12 şi
ani la Mintia şi studentă in mocentrale : Mintia - oa­ doi copii. Fuge însă în ca­ al localurilor după ora la „Acum lucrează doar so­ lemnului, unde îl aşteaptă cele maxim,
de grade,
anul al ll-lea al I.S. Hune­ meni căliţi la înalta tensiu­ mera cealaltă unde dormea care se pot consuma bău­ ţia să întreţină toată casa", foştii colegi. serviciu : L
doara. Colectivul m-a pri­ ne a muncii productive. adînc soţul (era ora 12,3o) turi. „Bea cam mult", „Ştim
şi-l trezeşte cu oarecare — Aş vrea să ştiu şi eu doar că este o familie tă- ESTERA SÎNA