Page 76 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 76

UMINICĂ, 22 MAI 1983




                                                                                                  Pictură care                  ÎNTREPRINDEREA DE ŢEVI ZALĂU
  JZfUNE
                 •fa , EăZ                                                                       iradiază lumină                            judeţul Sălaj

  I C  A                                                                                         şi sensibilitate               ÎNCADREAZĂ următorul personal :
  pentru ad-
   învăţămîn-                                                                                    Cuvîntul l-aş vrea mai     @ LAMINATORI, categ. IV-VI
  •r agricol   A                                                                               liric,  mai  pastoral,  mai   @ ELECTRICIENI, categ. IV-VI
  familiei
  patriei                                                                                      exuberant  tocmai  pen­
  muzicii                                                                                      tru că mi-e dat să-l ros­     ® LĂCĂTUŞI, categ. IV-VI
  •ui                                                                 *                        tesc  despre  cîteva  pînze
  •iilor                                                                                                                    ® TERMIŞTI-TRATAMENTIŞTI, categ. IV-VI
  diinical                                                                                     lirice,  poetice  de-a  drep­  ® DECAPATORI, categ. IV-VI.
  tiinţelor şi                                                    firm   aceasta,   mă   gindesc   tul.  La  Galeriile  de  artă
  : „Din tai-             T o pir o e a n u                       îndeosebi  la  Pirin  Pianina   ale  Fondului  plastic  din
  >r“, episo-                                                     şi la Amintiri din luptele de   Deva,  Mircea  Bălău  ne   Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon
  pre viitor     Dacă  —  aşa  cum  obser­  foarte  ferm,  avea  o  priză   la  Turtucaia,  unde  Topir­  oferă  un  ansamblu  de   20720 - int. 128, prefix 996.
               vam  la  timpul  său  -  poste­  sigură  şi  constantă  la  tine­  ceanu,  păstrindu-şi  acel  ire-   lucrări  cu  reverberaţii
  tomâniei  —   ritatea  lui  Cib  Mihăescu  a   ret.             primabil   simţ   at   umorului
  treş                                                                                         în  pictura  românească
  teca  :  „Din   lost  severă,  despre  posteri­  Dar  rostul  acestor  fugare   care  i-a  adus  popularitatea,   tradiţională   de   după
  ună“.   Pre-   tatea  lui   G  .    Topirceanu  se   însemnări  nu  e  să-i  tacă   se  dovedeşte  un  virtuoz  al   Grigorescu,  pe  linia  u-
  ară          poate  spune  că  a  fost  ca­  dreptate  lui  Topirceanu  —   prozei  in  registru  grav,  in-   nor  Dărăscu,  Tonitza,
               pricioasă  şi,  in  anumite  mo­  cum  ar  şi  putea  ?  -  ci  de   tirmind  acuzaţia  de  super­  Steriadi  sau  Ştefan  Di-
  u opera, o-  mente,   nedreaptă.   Marea   a  semnala  apariţia,  la  E-   ficialitate  venită  din  partea   mitrescu,  undeva  cu  o
  >aletul      popularitate   a   scriitorului,   ditura  Minerva,  a  unei  ex­  unor  comentatori.  Alături  de   atmosferă  şi  motivaţie
  'fă săplămi-
               cunoscut   aproape   exclusiv   celente ediţii de Scrieri in  celelalte,  mai  des  reeditate,   comune,  cultivînd  pito­
               ca  poet,  s-a  dovedit  de  ia                    prozele  acestea  propun  un   rescul  în  sensul  fericit
  I            o  vreme  şi  dintr-un  anumit                     Topirceanu  mai  interesant  in   al cuvîntului.
               punct  de  vedere  a-f  deza­                      cele  din  urmă  ca  prozator   Este  o  pictură,  chiar
  •gentiniene   vantaja.  Din  cauza  ei,  o                      decit  ca  poet.  £  o  părere   dacă  e  un  recital  de
  în limba     parte  a  criticii  a  inceput                     care  tinde  să  ciştige  din  ce   memorie,  iradiind  lumi­
               să-l  considere  cu  circum­                       in  ce  mai  mulţi  adepţi.  Se   nă şi sensibilitate croma­
   proferam u-
               specţie  nu  de  puţine  ori  e-   două  volume,  care-l  readu­  pare  că  -  mutatis  mutan-   tică.  Compoziţional,  ni
               xagerată.   După   exagerările   ce  pe  neaşteptate  in  actua­  dis  -  se  repetă  cazul  lui   se  revelează  o  multitu­  INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN
  zicale   din   de  semn  pozitiv,  care-l  a-                   Alecsandri,  preţuit  in  ultimul
  ii   Ciprian                          litate.  Ediţia,  aproape  com­                        dine  de  ritmuri,  susţi-              HUNEDOARA-DEVA
  n            şezau  de-a  dreptul  printre   pletă,  insoţită  de  intreg  a-   timp  mai  mult  in  ipostază   nîndu-se  reciproc.  Volu­  I  N  C  A  D  R    E  A  Z  Ă   :
  economic     'clasici,  s-au  ivit  acum  cele   paratul  critic  şi  de  o  sub­  de  prozator.  Ediţia  lui  Al.   mele  îşi  etalează  armo­
  :loric       de  semn  opus,  cele  care   stanţială  prefaţă,  este  rea­  Săndulescu,   restituindu-ni-l                   prin transfer în interesul serviciului
  iţenesc                                                                                      nia  printr-un  ritm  echi­
  ton : „Ma­   nu  vedeau  in  el  decit  un   lizată   de   Al.   Săndulescu,   pe  Topirceanu  aproape  in­  librat  al  umbrei  şi  lu­  ® UN ECONOMIST pentru Ocolul silvic
  ţe". Episo-  fel  de  măscărici,  in  ultimul   critic  şi  istoric  literar  cunos­  tegral,  oferă,  prin  Însuşi  a-   minii,  la  care  se  adau­
               timp  se  pare  că  acestea   cut  incă  de  mult  ca,  poate,   cest   fapt,   posibilitatea   ca   gă  transparenţa  şi  pre­  Baia de Criş.
               din  urmă  au  ciştigat  teren,  '  cel  mai  avizat  exeget  al   fiecare  cititor  să-şi  formeze   cizia  direcţională  a  tu­
               dovadă  că   poetul  a   lost   lui   Topirceanu.   Cred   că   părerea   sa  proprie,  redind   şei,  deosebit  de  sugesti­
               expulzat  din  manualele  şco­  principalul   merit  al  ediţiei   in  acelaşi  timp  personalită­  ve.
               lare  unde-şi  avea  locul  său   de  faţă  stă  in  repunerea  in   ţii   scriitorului   dimensiunile   Adîncimea  spaţiului  e
               bine  stabilit  de  zeci  de  ani.   circulaţie  a  unor  proze  ca­  ei  reale  in  galeria  literelor   realizată  cromatic  prin
               După  modesta  mea  păre­  re  aruncă  asupra  scriitoru­  româneşti.  Ea  devine  astfel,   variaţiuni  tonale  care
  : i;,00 Bule-   re,  s-a  greşit,  renunţindu-se   lui   o   lumină   nouă,   mai   implicit,   o   reconsiderare
  \ctualitatea                                                                                 ocolesc  stridenţele,  con­
  î;  8,00  Ra­  cu  prea  multă  uşurinţă  la   sobră,  revelind  surprinzătoa­  dreaptă,  survenită  la  timpul   ferind  coloritului  un  as­
  itelor ; 9,30  un  scriitor  a  cărui  operă,  de   re  profunzimi,  faţă  de  lu­  oportun.  pect pastelat.
  ical ;   12,00  o  exemplară  acurateţe  es­  mina  zglobie  in  care  fusese                 Nu trec cu vederea pre­
   toţi; 13,00
    5 Din în-   tetică şi cu un suport etic  îndeobşte cunoscut. Cind a-  RADU CIOBANU         dilecţia  artistului  pentru
    icstrei de                                                                                 spaţiul   mediteranean,
   Radiotele-
   .rietăţi fol-                                                                               văzut  şi  conceput  ca  un
   da veselă ;     PREZENTE HUNEDORENE LA FESTIVALUL Şl CONCURSUL                              ansamblu  de  civilizaţii,
  «lagărului ;                                                                                 incluzînd  arhitecturi  şi
    fanfară;                        DE POEZIE „LUCiAN BLAGA"                                   peisaje.  Din  aceste  pîn­
    •; 16,00
    .d,05 Al-   Aflat  la  cea  de-a  treia   rinei  Brînduşa,  membră  a   că  în  perimetrul  spiritual   ze,  cel  ce  vede  e  întîm-   I. M. C. DEVA
                                                         11
  /,00 Radio-   ediţie  a  sa.  Festivalul  şi   cenaclului  „Ritmuri   din   şi  geografic  al  judeţului   pinat de un fluid roman­
  lor;   17,30  concursul  de  poezie  „Lu­  Deva  i  s-a  oferit  premiul   nostru  există  forţe  scrii­  tic,  predispunînd  la  re­  ÎNCADREAZĂ URGENT:
   loric; 18,00   cian  Blaga',  desfăşurat  la   festivalului  „Lucian  Bla­                  verie.
   18,05 Pu-                                                      toriceşti,   care   pot   să                              •  MANEVRANŢI VAGOANE
  Muzicoteca   Sebeş,  a  devenit  o  adevă-   ga  •  ;  premiul  III  i-a  re­  creeze  un  climat  de  ar­  Mircea Bălău redesco­
   Radiojur-   vată  sărbătoare  vrednică   venit  Luizei  Landt,  şi  ea   monie culturală.   peră  în  noi  simţămîntul   •  IMPIEGAŢI MIŞCARE C.F.R.
   iri despre   de  memoria  celui  al  cărui   membră  a  aceluiaşi  cena­  Poemele  Dorinei  Brîn­  levantin,  de  deschizători
   21,15 Tur-
  2,00 Radio-   nume îl poartă.         clu,  iar  Mariana  Pânda-   duşa  se  disting  prin  ma­  de  porţi  ale  Orientului.   Informaţii suplimentare la telefon 13930 (inte­
  Panoramic   <-  Sărbătoarea  de  la  Se-   ru,  membră  a  cenaclului   terialitatea şi prospeţimea   Dar numai pentru o cli­  rior 142 sau 117) şi la sediul întreprinderii.
   Muzică de                                                      imaginilor,  în  vreme  ce   pă.  Apoi,  devenind  su­
    Non stop   .(pş şi Lancrăm şi-a câşti­  „Flacăra"  din  Hunedoara,
               gat  popularitate  nu  nu­  a  adus  în  judeţ  una  din   Luiza  Landt  îşi  structu­  bit  european,  ne  poartă
               mai  prin  numărul  mare   menţiuni. La  concursul de   rează  pe  verticală  poezia,   pe  celebrul  mult  pictat
               de  concurenţi  participanţi,   interpretare,  premiul  I  a   iar  la  Mariana  Pândaru   „Canal  Grande"  vene-
               ci  şi  prin  adevăratul  pe­  fost  acordat  Simonei  Găl-   ne  surprinde  maturitatea   ţian,  pe  nostalgicul  mal   ÎN ATENŢIA CUMPĂRĂTORILOR
               lerinaj  al  unor  scriitori   benuşe,  şi  ea  tot  din  ora­  concepţiei  şi  o  anume  se­  al  Senei,  sau  prin  ver-
               consacraţi care vin aici.  şul siderurgiştilor. Iată un   veritate   a   limbajului,   saillezul  parc  al  „rege­  Toate unităţile comerciale alimentare şi de
  ir ii * Sep-   Să-i amintim pe laurea­  palmares  menit  să  subli­  vrednică de respect.   lui  soare".  însorita  Ita­
   1  se  spu-   ţii din judeţul nostru: Do­  nieze încă o dată faptul  NASTASIA MANIU        lie  îşi  revendică  şi  ea   alimentaţie publică de la oraşe şi sate sînt a-
    (Arta)  ;                                                                                 prezenţa în  acest periplu
  Vraciul  —                                                                                   pictural.                  provizionate cu însemnate cantităţi de PEŞTE
   Flacăra)  ;        Rezultate ale etapei Judeţene
  urgistul)  ;                                                                                  Peregrinînd,   artistul   OCEANIC CONGELAT.
  i  Rommel                                                                                   revine,  sentimental,  în
    echipaj   Artă plastică şi fotografică, creaţii cineamatori,   Herbei  (Aninoasa),  Constantin   spaţiul'  de  baştină,  mai   Datorită  calităţilor  sale  nutritive,  fiind  un
   e   (Con-                                                      Găină,  Ludovic  Galamboş  (Hu­
   ROŞANI  ;              diaporame şi diapozitive                nedoara).  •  Documentar  :  Io­  puţin  exotic,  dar  mai   aliment  complex  -  bogat  în  proteine,  amino-
                                                                  nel  Bujor  (Deva),  loan  Sfetlac,
  a   Singa-   O  Pictură  amatori  :  Torino   Jiului"  de  la  Clubul  sindica­  Oscar  Simonis,  Nicolae  Mano-   profund,  mai  trăit.  Re­  acizi,  grăsimi,  vitamine  şi  substanţe  minerale
  •mnul Mi-   Bocaniciu,   Dan   Ion   Cârjoi,   telor Petrila.   lescu  (Lupeni),  Rodica  Szâlkay,   velatorii  ni  se  par  pîn-
  ie)  ;  LU-   loan  Dragoman,  Lucian  Mare,                    Victorina Pîrlea (Hunedoara).  zele  „Mureşul  revărsat",   -  peştele  poate  fi  introdus  atît  în  alimentaţia
   —  seriile   Simion  Făget,  Ovidiu  Petca,   FOTOGRAFII ARTISTICE  •  Etnografie,  folclor  :  Adriana
   ;   VUL-   Felicia  .  Viscrian  (Deva),  Ga-   ©  Portret  :  Francisc  Nâmeth,   Enciu   (Hunedoara),   Gheorghe   „Seara  pe  Valea  Arie-   zilnică  a  oamenilor  sănătoşi,  a  copiilor  cît  şi
   vadare  —   briela   Brănescu,   Constantin   Attiln  Ftildp  (Vulcan),  Constan­  împărat,  Blanca  Leucean  (Gu­  şului"  prin  economia  şi
   teafărul) ;  Zgimbău   (Hunedoara),   Iosif   tin  Găină  (Hunedoara),  e  Re-   ra  barza).  •  Animaţie  :  Tibe­  sinteza  mijloacelor  de   a celor suferinzi.
     (Mine-   Nagy, Paraschiva Mâran, Mi-  portaj : Gavrilă Kovăcs, Dorel  riu   Iacob   (Lupeni),   Gavrilă   expresie.  în  multe  alte
    Năpasta                                                       Kovăcs,  Dorel  Mergea  (Hune­                            Este  ideal  în  cura  de  slăbire  şi  în  tratamen­
   îRICANI  :                                                     doara).  •  Eseu  :  Rodica  Szâl­  pînze,  pictorul  se  dove­
   ică  —  se-                                                    kay,  Adrian  Enciu,  Victorina   deşte, prin lumină, exu­  tul  dietetic, 100  g.  stavrid conţinînd între 121  şi
   îtezatul)  ;                                                   Pîrlea  (Hunedoara),  Ionel  Bu­  berant.  Culoareâ  e  pu­  180  calorii.  îşi  păstrează  integral  calităţile
   ri  pentru                                                     jor,., Maria Lăsconi (Deva).  să  mai  îndrăzneţ,  mai
   .ie);  GU-                                                     •   Didactic :   Ştefan Botici                          peştelui  proaspăt,  fiind  congelat  pe  mare,  în
                                                                  (Gurabarza).  •  Film  jucat  :
   imara  —                                                       Ionel  Bujor  (Deva),  9  Diaso-   bogat.
   rul);   O-   haela  Grigoriu  (Petroşani),  Ma-   Mergea  (Hunedoara),  Francisc   nuri  :  Csaba  Kolumbân,  Ovi­  înserările  sau  dimine­  condiţii optime de prospeţime.
   :ea  —  se-   ria  Chirculescu  (Vulcan),  Ki-   Nemeth,  Attila  Ftilop  (Vulcan),   diu Munteanu (Simeria).  ţile,  primăvara,  toamna
   ;  Explo-   raly  Szabolcs  (Uricani),  loan   Iosif  Tellmann  (Lupeni),  Va-   •   Diaporame  :  Francisc  Nâ-   sau iarna, şesul, munte­  FOLOSIŢI  ZILNIC  ÎN  ALIMENTAŢIA  DV.
    OAGIU-   Gal]  (Lupeni).  ©  Pictură  nai­  sile   Floca,   Anton   Szakâcs   meth  (Vulcan),  Zoltan  Szâlkay,   le  sa"u  marea  —  tot  atî-
   niţei  Ra-   vă  :  Letiţia  Gavrilă  (Deva),   (Deva). • Peisaj :   Gavrilă  Constantin  Găină,  Gavrilă  Ko-         PREPARATE DIN PEŞTE.
   ă);   HA-   Xenia  Bursan  (Orăştie),  Iuliu   Kovăcs   (Hunedoara),   Alexan­  vâcs,  Adrian  Enciu  (Hunedoa­  tea  geometrii  şi  senza­
   e  şi  lasă   Strebausky   (Simeria),   Petru   dru   Varga,   Iosif   Tellmann   ra).  •  Diapozitive  :  Portret  :   ţii  —  răscolind  memoria
   Trei  oa-   Vlad  (Cerbăl),  Gheorghc  Ber-   (Lupeni),   Antdn   Szakâcs   Iosif  Tellmann  (Lupeni).  9  Re­  artistului,  ni-1  dezvăluie
   CALAN  :   ciu  (Petroşani),  o  Grafică  :   (Deva),   Francisc   Nămeth   portaj  :  Petre  Petaru,  Elisabe-   sensibil,  migălind  rafi­
   le  cultu­  Ovidiu   Petca   (Deva),   Maria   (Vulcan).  9  Eseu  :  Adrian  En-   ta  Petaru,  Vladimir  Brilinsky   nat  şi  cu  discreţie  culo­
   ri  spaţiu   Pis  (Haţeg),  Petru  Mihuţ  (Hu­  ciu,  Dorel  Mergea,  Gavrilă  Ko-   (Orăştie).  9  Peisaj  :  Valentin
   Aii  Baba   nedoara),  Definel  Duinea  (Vul­  vâcs  (Hunedoara),  Elena  Lucia   Petaru,  Petre  Petaru,  Zoltan   rile.  In  preajma  pînze-
   Lumina);   can),  Maria  Pop,  loan  Gali,   Bunea  (Deva),  Vladimir  Brl-   Piroş  (Orăştie),  Iosif  Tellmann,   lor  lui  Mircea  Bălău
   culatorul   Tiberiu   Halăsz   (Lupeni).   linsky (Orăştie).   Alexandru   Varga   (Lupeni),   trăim  un  sentiment  de
   ;rul).   • Sculptură :   Nora Hruban  CREAŢII CINEAMATORI,     loan  Pardos  (Vulcan).  9  Eseu  :
             (Ilia).  9  Artă  decorativă  :  La-                 Petre  Petaru,  Elisabeta  Petaru,   echilibru.
            dislau  Schmidt  (pentru  ansam­  DIAPORAME, DIASONURI   Valentin  Petaru,  Valentin  Bri-   AURELIAN SiRBU
            blul  decorativ  —  monumental   ŞI DIAPOZITIVE       linski  (Orăştie),  loan  Pardos
            „Istoria mineritului în Valea  9 Anchetă, reportaj : Eugen  (Vulcan).
                                        măilă,   asistent   maestru   de   loacele   actoriceşti   bine   a-   predestinat   pentru   rolurile
     pentru      „QisMe"                                                                    masculine   ample   de   balet
    Vremea                              balet)   se   dovedesc   a   fi   re­  lese,   ne   oferă   un   personaj                                          aniversari
   oasă   şi                            zistente   in   timp.   Acest   lu­  caracterizat   cu   line   nuanţe.   clasic şi romantic.                9  La  împlinirea  vîrstei  de  14
   :u  cerul    Baletul   timişorean   se   află   cru   apare   evident   în   liniile   Momentul   de   culme   al   e-   Din   distribuţie   se   reţine   "nwăă^  ani  ai  fiicei  CLAUDIA-ELENA
   ilt  nor os                          de   o   puritate   clasică   din   voluţiei   oferite   de   Rodica   Dorina   Fleşeriu   (Myrtha),       TRIE,  părinţii  Si  urează  „La
   îrvalului,   -   cu   exigenţă   artistică,   pro-                                       precum   şi   cuplul   Maria   Co-   p u b lic ita te  mulţi ani !“. (821)
   dea  ploi   fesion'alitate   şi   sensibilitate   actul   al   ll-lea,   dar   se   im­  Murgu   este   marele   pas   de
   rsă  şi  se   stilistică   -   in   prima   linie   a   pune  şi  in  actul  I,  unde  A-   deux   din   actul   al   ll-lea,   in   man   -   Carmen   Cojocaru.   9  Familia  felicită  pe  scum­
   escărcări                            lina   llie   (in   compania   unui   care   putem   realiza   şi   po­  Claudiu   Lupu,   dansator   de   pul  lor  sărbătorit  Josan  Ro­
   va  sufla   artei   coregrafice   româneşti.                                             forţă,   este   bun   in   rolul   lui   VINZARI       man  cu  ocazia  aniversării  zi­
   at  cu  in-   Prilejul   acestei   constatări   :   partener   de   incredere   :   Mar­  sibilităţile   impunătoare   ale   •  Vînd  convenabil  aparta­  lei  de  naştere  şi  ii  urează
    e  pîn$/fâ   baletul   „Giselle"   de   Adam.   cel   Suciu)   dansează   un   fru­  debutantului   llie   Filip   in   Hans,   ca   şi   Sorin   Bătică  —   ment,  trei  camere,  din  cără­  mulţi ani fericiţi. (810)
    sud. lAiT   Concluzia   privind   ţinuta   mos   „pas   de   deux"   mic   rolul   lui   Albert.   Un   parte­  Wilfried.   Sub   bagheta   lui   midă.  Orăştie,  strada  Pricazu-
    Tcmpe-                                                                                  Bujor   Hoinic,   orchestra   a   lui,  bloc  52,  apartament  21,   COMEMORARE
    r  oscila   spectacolului   prezentat   la   („rustic").   In   rolul   titular,   ner   cu   totul   demn   de   Ro­  (c. 4)                    9  Colectivul  secţiei  „Velur”
    a e,   iar   Deva   este   favorabilă.   Co­  Rodica  Murgu  este  —  ca  de   dica   Murgu,   Filip   posedă   o   tălmăcit,   nu   fără   combustie   9  Vînd  motor  Dacia  1100,   al   întreprinderii   „Vidra"   O-
    25 şh’30   regrafia   şi   regia   Gabrielei   fiecare   dată   -   o   revelaţie.   muzicalitate   aleasă,   o   teh­  dramatică   şi   elan   romantic,   stare  bună.  Orăştie,  Libertăţii   răştie,   împreună   cu   Bogdan
   polog  de                            Cu   disponibilităţi   tehnice   de   nică   şlefuită,   elegantă.   Ho-   partitura lui Adam.  45. (c. S)  Veta  prietenă,  anunţă  împlini­
   riga).      Taub-Darvas   (Întreţinute   cu                                                          AL. COVACI        9  Vînd  I.M.S.  M  461,  stare   rea  unui  an  de  la  decesul  co­
               competenţă de Silvia Hu-  excepţie, precum şi cu mij­  tărît lucru, llie Filip este                      bună.  Deva,  telefon  12017,  după   legei  CCRNBLIA  DÎNŞOREAN.
                                                                                                                        orele 16. (808)            (806)
   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81