Page 78 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 78
încheierea vizitei de stat
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
!<l a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
în Turcia
f c u i & M l f t i ÎNTOARCEREA Duminică după-amiază, tele încheiate cu acest pri
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ÎN CAPITALA
Preşedintele
Republicii
oficiale dintre preşedintele
noi, superioare, în dezvol
Socialiste România, tova s-au încheiat convorbirile lej pun bazele unei etape
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C răşul Nicolae Ceauşescu, Republicii Socialiste Româ tarea colaborării şi conlu
ş u
l Nicolae
r ă
nia, t o v a
împreună cu tovarăşa crării româno-turce, atît
ST AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Elena Ceauşescu, s-au re Ceauşescu, şi preşedintele pe plan bilateral, cît şi pe
Republicii Turcia, Kenan
întors, luni, în Capitală, Evren. arena internaţională. A
după vizita de stat efectua fost exprimată hotărîrea
celor două ţări de a face
Anul XXXV, nr. 7 941 MARJI, 24 MAI 1983 4 pagini - 50 bani tă în Turcia, la invitaţia In cadrul acestei ultime totul pentru transpunerea
preşedintelui Republicii runde de convorbiri, pre
Turcia, Kenan Evren. şedintele Nicolae Ceauşescu întocmai în viaţă a înţele
Ceremonia sosirii a avut şi preşedintele Kenan E- gerilor convenite.
loc pe aeroportul Otopeni. vren au exprimat deplina ★
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA La sosire, tovarăşul satisfacţie pentru dialogul Duminică, după încheie
Nicolae Ceauşescu, tovară purtat şi rezultatele vizi rea convorbirilor oficiale,
o tei, apreciind că această preşedintele Republicii So
şa Elena Ceauşescu au fost nouă întîlnire se înscrie ca cialiste România, tovarăşul
Duminică — puternică mobilizare de forţe întîmpinaţi de tovarăşul o contribuţie de seamă la Nicolae Ceauşescu, şi to
Constantin Dăscălescu, de
alţi tovarăşi din conduce lărgirea şi întărirea relaţii varăşa Elena Ceauşescu
lor pe multiple planuri
rea de partid şi de stat. au luat parte la un dineu
aa efectuarea lucrărilor agricole Pe aeroport se aflau nu dintre cele două ţări, la oferit in onoarea lor de
tradiţionale
consolidarea
meroşi locuitori ai Capi lor legături de prietenie, de preşedintele Republicii Tur
talei, care au făcut tovară
în unităţile ce aparţin zilele următoare. Printre încheiat însilozarea loliu- şului Nicolae Ceauşescu, to bună vecinătate şi colabo cia, Kenan Evren.
Consiliului unic agroindus cele mai vrednice lucrătoa mului, lucrare la care au varăşei Elena Ceauşescu o rare dintre popoarele ro In timpul dineului, care
trial Brad, întreţinerea cul- re din grădina de legume avut o contribuţie impor caldă şi entuziastă primi mân şi turc, în folosul şi s-a desfăşurat într-o am
ţturilor prăşitoare se des se numără Voichiţa Cio tantă Toader Călăman şi re. Bucureştenii prezenţi spre binele lor, al cauzei bianţă cordială, prieteneas
făşoară în ritm tot mai can, Ana Noja şi Elena Trandafir Marian. S-a ter şi-au manifestat deosebita păcii, securităţii şi înţele că, preşedintele Nicolae
înalt. i Praşila I la sfecla Todea, prezente şi dumini minat şi praşila la sfeclă, satisfacţie faţă de rezul gerii în Balcani, în Euro Ceauşescu şi preşedintele
şi cartofi s-a încheiat, iar că la semănatul castrave rădăcinoase şi cartofi, evi- tatele fructuoase ale vizi pa şi în întreaga lume. Kenan Evren au rostit
la C.A.P. Brad şi Sălişte ţilor. Sistemul de stropire denţiindu-se Petru Barna, tei de stat efectuate de to S-a apreciat că documen scurte toasturi.
a început cea de a doua al grădinii funcţionează în Ioan Bîrna, Veturia Stana, varăşul Nicolae Ceauşescu
praşilă manuală la cartofi, Dumitru Pantea, mecaniza şi t o v a r ă ş a Elena SEMNAREA DECLARAŢIEI COMUNE
în toate unităţile agricole torii Uie Brezeştean şi Va- Ceauşescu în Turcia, nouă
din zonă, duminică a fost C.U.A.S.C. BRAD sile Pup. Prăşitul mecanic şi importantă contribuţie ROMÂNO-TURCE
o zi de lucru în plin, toţi şi manual la porumb a a- la dezvoltarea şi întărirea T o v a r ă ş u l Nicolae prevede hotărîrea • celor
mecanizatorii şi un mare juns la jumătate din su relaţiilor de prietenie şi Ceauşescu, preşedintele Re două ţări şi popoare de a
număr de cooperatori a- prafaţa cultivată. Lucra colaborare dintre cele două publicii Socialiste Româ dezvolta în continuare, ra
flîndu-se la datorie, pe o- bune condiţiuni, iar în sco rea trebuie accelerată, în- ţâri şi popoare, în folosul nia, şi Kenan Evren, pre porturile de prietenie şi
goare, la efectuarea lucră pul asigurării unei canti trucîţ plantele au răsărit şi spre binele lor, al cau şedintele Republicii Turcia, colaborare în folosul şi
rilor ce se cer realizate în tăţi mai mari de apă pen peste tot, iar vremea este zei păcii, securităţii şi în au semnat duminică, în spre binele ambelor po
această perioadă. tru udarea unei suprafeţe destul de înaintată. ţelegerii în Balcani, pe poare, al progresului şi
de 16 ha cu cartofi, pe pî- cadrul unei ceremonii care
rîul Valea Bradului, cu continentul european şi în a avut loc la hotelul „A- prosperităţii României şi
In legumicultura Toţi locuitorii satelor lume. lantour“ din Alanya, De Turciei, în interesul cau
nu există zile sprijinul U.U.M.R. Criş- la prăşit ! — T o v a r ă ş u l Nicolae claraţia comună româno- zei păcii, securităţii, înţele
cior, a fost înălţat, un ba
gerii şi cooperării în Bal
de sărbătoare raj ce a fost pus în func o chemare ce trebuie Ceauşescu, tovarăşa Elena turcă. cani, în Europa şi în în
Ceauşescu au răspuns cu
ţiune cu cîteva zile în căldură manifestărilor de Declaraţia comună ro- treaga * lume.
Aceste cuvinte ni le-a urmă. să devină fapt stimă şi preţuire cu care mâno-turcă, important do
spus Maria Nistora, şefa au fost întîmpinaţi. cument politico-diplomatic, (Continuare în pag. 4)
echipei ce munceşte în La coasă La Cooperativa agricolă
grădina de legume a C.A.P. de producţie din Rişca,
Brad. şi la alte lucrări duminică a continuat însi PRODUCŢIA FIZICĂ - REALIZATĂ RITMIC,
— Ce se lucrează as lozarea loliumului, lucrare ÎN ZIARUL PE AZI:
tăzi ? La C.A.P. Ţebea, învăţă-^ efectuată de mecanizatorii LA ÎNALT NIVEL CALITATIV
— Stropim legumele din torul Constantin Leah, coo-” Petru Oană, Gheorghe Da- • Concepţie modernă,
solarii, iar în cîmp se peratorii Ionel Bălu, Ni- mian şi Bujor Indrieş. Pra dinamică în conduce
mănăm castraveţii. chifor Suba, Ioan Boarteş şila I mecanică şi manuală rea activităţii produc
La ora actuală culturile şi Mihai Martin au fost a sfeclei furajere s-a în tive
din grădina de legume au prezenţi la coasă pe o tar cheiat în brigăzile din sa- ai producţiei şi al reorganizării
o bună dezvoltare. De la la din apropierea fermei • La porţile adevăratei
sere a început livrarea ro zootehnice. Letiţia Dră- TRAIAN BONDOR arte
şiilor şi castraveţilor, care ghici, preşedinta coopera • SPORT fluxurilor tehnologice
vor creşte considerabil în tivei, ne spunea că s-a (Continuare In pag. o 2-a)
' — • — — • — • — e_ « — • — o — • — * — ® — » — Colectivul întreprinderii pera restanţele, încheind
de piese de schimb, repa semestrul cu rezultate bu
Zona de agrement - un loc civilizat de petrecere a timpului liber! te electrice miniere din ne la toată gama sorti
raţii utilaje şi echipamen
mentelor fizice. Dacă, deo
Petroşani a obţinut în ce camdată, nu avem probi ^
Prin efortul conjugat al în această idee, pe a- spre o parte dintre ele măsuţe joase, fixe, la care le patru luni şi jumătate me în ce priveşte realiza
autorităţilor locale, al unor ceastă temă am ' căutat, ne-a vorbit Constantin Ter- să poată servi, şi coşuri trecute din acest an, rezul rea ritmică a planului din
unităţi economice şi al ce săptămîna trecută, într-o lici, şeful unităţii de ali de gunoi, în care să depu tate bune în producţie, de- punct de vedere cantitativ
tăţenilor, aproape fiecare perioadă de mai mică so mentaţie publică din zonă: nă resturile. Neavînd la păşindu-şi sarcinile de şi valoric, în schimb la
oraş din judeţ şl-a creat licitare, cîteva zone de a- „Noi facem cu bucurie şi îndemînă nimic, omul le plan la principalii indica calitate mai există loc de
în vecinătate, acolo unde grement din oraşele jude cu plăcere servicii de ali aruncă unde crede el de tori economici. Prevederile mai bine. De aceea, comi
cadrul natural a fost mai ţului. mentaţie publică la zona cuviinţă şi toată zona ră la producţia globală au tetul nostru de partid, con-
frumos, cîte o zonă de a- de agrement de aici. Ne mîne invadată de hîrtii şi
grement către care migrea „BRĂDETUL" ŞI bucurăm cînd oamenii se resturi. Ar fi bine dacă o-
ză îiî zilele libere, sute şi TENTAŢIILE LUI simt bine şi cu concursul glinda de apă care s-a a- .P.S.R.U.E.E.M. PETROŞANI
mii de oameni. S-au in nostru. Am vrea însă ca menajat aici cu eforturi şi
vestit în aceste amenajări „Brădet", aşa se numeş cheltuială, ar avea şi apă. fost depăşite cu 5,4 milioa siliul oamenilor muncii
muncă şi valori materiale, te una dintre cele mai pi după o zi de solicitare să Nu cred că ar fi prea ma ne lei, cele ale producţiei şi-au concentrat atenţia a-
iar investiţia. trebuie să a- toreşti zone de agrement nu mai fim nevoiţi să adu re efortul". Desigur, ceea marfă cu 3,6 milioane lei, supra acestei laturi a acti
ducă avantajele scontate, ale oraşului Petroşani. Se năm din zonă tot felul de ce afirmă Constantin Tcr- iar la indicatorul fizico- vităţii colectivului. Printre
adică să constituie pentru află în vecinătatea Institu hîrtii şi resturi. După le lici sînt observaţiile unui sortimental, plusurile în măsurile pe care ne-am
noi acel cadru în care, în tului de mine şi cine a ge, noi avem obligaţia să om cu simţ practic şi nu sumează 1 822 bucăţi stîlpi propuS să le traducem în
contact cu aerul curat, cu fost O dată aici, primăvara facem curăţenie pe o anu credem că asemenea pro hidraulici, 251 tone de uti viaţă în perioada imediat
soarele, cu atitudinea în sau vara, revine' negreşit, mită rază în jurul unităţii, puneri nu pot fi însuşite. laj tehnologic pentru lu următoare, se numără
datoritoare a unor • oameni într-atît e de ispititor acest dar nu ne place ca în ve Pe urmă, aici es.te amena- crări miniere şi 463 tone echiparea laboratoarelor
puşi să facă în aceste zo colţişor de natură. S-au fă cinătatea noastră, locul să de armături de mină. A.M.C. şi C.T.C. de pe flu
ne anumite servicii, să ui cut multe la „Brădet" prin arate a paragină. Ar fi ION CIOCLEI, Cum, la indicatorii fizici, xurile tehnologice cu dis
tăm pentru cîteva ceasuri efortul comun al celor ce bine dacă acei care cum VASILE PAJAN, un singur sortiment — pozitivele şi aparatura de
de preocupările cotidiene vin aici în orele libere. Şi, pără de la noi şi servesc 'ESTERA ŞINA piese de schimb pentru u- control adecvată, întărirea
şi să ne reîncărcăm „ba totuşi, o seamă de detalii la iarbă verde ar întîlni tilaje miniere — n-a fost activităţii de control de
teriile" cu' apetit pentru par să fi fost uitate. De amplasate prin boscheţi (Continuare in pag. a 2-a) realizat decît în proporţie calitate interfâzic, cuprin
muncă. Şi, în general zo de 89,9 la sută, am înce derea tuturor lucrătorilor
nele noastre de agrement put, de aici, dialogul nos la cursuri de calificare,
•îndeplinesc această func tru cu Ernest Rakovszky, specializare şi policalifica
re, precum şi unele ce vi
ţie socială. Noi vrem însă preşedintele consiliului oa
ca acestea să îndemne la menilor muncii. zează întărirea disciplinei
mai mult, să îndemne la — Aveam condiţii bune tehnologice.
atitudine civică, la com să ne îndeplinim planul şi Secţia de prelucrări şi
portare civilizată. Dar, din la piese de schimb (baza reparaţii mecanice şi-a în
păcate, dacă judecăm fie materială o avem asigura ceput activitatea de pro
şi după ceea ce rămîne în tă, forţă de muncă de a- ducţie cu aproximativ două
Urma unei petreceri la iar semenea), dar pentru pri luni în urmă. Profilată pe
executarea de scule dis
bă verde, funcţia aceasta mul trimestru n-am primit pozitive şi verificatoare,
este mai puţin îndeplinită. comenzi (! ?). Acestea au construirea de aparatură
Motivele sînt mai multe, venit de-abia în aprilie. electrotehnică minieră şi
dar două sînt hotărîtoarej Oricum, acum ştim ce a- reparaţii mecanice şi hi
dotarea acestor zone şi asi vem de făcut. Am întocmit draulice la utilajele minie
gurarea funcţionalităţii un program de măsuri, lu re uşoare, ea trebuie să
permanente a dotărilor şi, crările sînt repartizate pe
pe de altă parte, gradul secţii şi ateliere, cu sigu MIRCEA LEPADATU
de civilizaţie «.2 celor ce ranţă că pînă la sfîrşitul
se folosesc de aceste zone. trimestrului II vom recu- (Continuare în pag. a 2-a)