Page 79 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 941 «
paq.
Concepţie modernă, dinamică Efectuarea lucrărilor agricole Âetivitate intensă pe rai ELEVIZ!
La C.A.P. Lunca Moţi
în conducerea activităţii (Urmare din pag. 1) lor, duminică, mecanizato două fronturi: al 11.00 Almanahul f;
tele Baldovin şi Rişculiţa, rii Sorin Marc şi Ioan 11.30 Roman-foilcri
evidenţiindu-se cooperato Pup au efectuat praşila producţiei şi al rilc speranţe“|'
productive rii Iosif Barbara, Vasile mecanică a porumbului, iar 12.00 Panoramic ei ’
du! 6
Bolduna, Ileana Belei şi circa 30 de oameni — prin reorganizării fluxurilor 12.30 Desene anim
alţii. în tarlaua lucrată de tre care Petru Betea, Iosif vestiri din
Elaborarea oţelului pînă intensivă a agregatelor, brigada din Baia de Criş, verde"
în starea de laminat este pentru pregătirea mai bu au rămas însă cîteva rîn- Loliş, Viorie Ievuţa, Rusa- tehnologice 13.00 Închiderea p
lina Oprişa şi alţii,. în
rezultatul unei activităţi nă a oamenilor, dar şi pen duri nesăpate. în ce pri 10.00 lui. Telex
complexe, la care partici tru coordonarea mai exac veşte praşila manuală a frunte cu brigadierul Luca 10.05 România pili
Farca, au muncit la con
pă mai multe secţii ale ma tă a activităţii secţiilor in porumbului, lucrarea abia struirea unui padoc pentru (Urmare din pag. 1) mică a sarcinilor fizice, 10.30 Viaţa şcolii
relui Combinat siderurgic tegrate în fluxul nr. 1. colectivul a trecut la ame 17.00 Universul tei
17,45 1001 de seri
Hunedoara. într-o concep De la un astfel de mod a început, pînă în prezent animale. Şi aici prăşitul devină în final una din najarea şi executarea unor 18.00 închiderea [
efectuîndu-se doar pe o
porumbului abia a înce
ţie clasică, secţiile nu a- de abordare a sarcinilor suprafaţă de 10 ha. Con put, pînă în prezent săpîn- secţiile de bază ale între instalaţii de mecanizare lui.
veau de-a face una cu date de secretarul general prinderii. în prima lună — prin autodotare (linia de 20.00 Telejurnal
20,20 Actualitatea
alta decît în privinţa can al partidului, organizaţiile ducerea cooperativei, Con du-se manual doar şapte ne spunea inginerul Petre montaj pentru motoare e- Că
tităţii şi timpului de livra de partid din secţiile flu siliul popular Baia de Criş ha. Lucrarea trebuie acce Manea, şeful secţiei — a- lectrice, instalaţia automa 20,35 Mugurel de
re a materialului: cînd şi xului au întreprins, în au datoria să ia cele mai lerată întrucît suprafaţa cest colectiv şi-a depăşit tă de uscare a bobinelor, românesc.
Ciprian Pot
pentru
eficiente
măsuri
cît oţel dă oţelăria pentru scurt timp, un important mobilizarea tuturor locui ce urmează a fi prăşită sarcinile de plan cu peste stand de probă pentru în compozitor p
laminor, ce marcă are me număr de acţiuni politico- torilor satelor la efectua se apropie de 100 ha. în 100 000 lei, iar în mai, cu cercări finale ş.a.), care să 21.05 La zi in 60(
următoare
trebuie
zilele
cundo
talul, ce trebuie scos din el. organizatorice şi tehnico- rea acestei lucrări, întrucît certitudine, estimează in faciliteze buna desfăşurare 21,15 Teatru tv. :
Aşa s-a mers vreme în economice. Reproducem unitatea are cultivată cu mobilizaţi toţi locuitorii terlocutorul, depăşirile vor a procesului tehnologie. de Eugen Ha
satului la sapă, pentru ca
delungată. Azi, cînd cali aici doar cîteva din cele porumb o suprafaţă de lucrarea să se încheie în fi asemănătoare. Argumen Calitatea execuţiilor este mierâ tv.
tatea a devenit una din care au capacitatea de a 117 ha. cel mai scurt timp. tul forte hi inginerului în sectorul respectiv pro 22,25 Telejurnal.
principalele exigenţe ale demonstra ce înseamnă ac Manea îl reprezintă oa blema nr. 1 — subliniază
producţiei, organizaţia de ţiunea comună, coordona menii, care sînt bine pre inginerul Suditu — deoa
partid din Combinatul si- tă a forţelor implicate. LA FERMA LEGUMICOLĂ A C.A.P. HARĂU gătiţi, disciplinaţi şi dor rece în subteran orice mi : K adio
nici de afirmare. Iar din că defecţiune poate avea
Integrare şi responsabilitate în soluţionarea Sâ se asigure apa necesară tre ei se detaşează mais consecinţe grave. De aceea, BUCUREŞTI I :
în secţie se fac .eforturi
problemelor economico-sociale trul Victor Hauptman, şe deosebite pentru ridicarea dioprogramul dimi
La ordinea zilei
fii de echipă Ioan Romcea,
întreţinerii plantelor! nivelului de pregătire pro cultură; 7,00 Rad
derurgic Hunedoara îşi S-au instituit momentul e- Remus Sivoi, Victor Guju fesională a muncitorilor. 7,30 La panoul d
nl muncii; 8,00
concepe activitatea de con conomic în fiecare aduna Suprafaţa cultivată cu gaţii. în această privinţă şi subinginerul Gheorghe P | n ă acum, cei mai price *..~5Ci; 8,10 Curie
ducere a producţiei în- re generală a organizaţiilor legume la C.A.P. Hărău sînt însă neajunsuri. Ast Alb. Care-i problema cea diilor; 9,00 Buletin
tr-un mod nou, integrator, de bază, analize comune este de 94 de ha, iar şase fel, din cele două moto- mai arzătoare în această puţi, mai conştiincioşi se 9.05 Răspund',; ni
dovedesc a fi Bicskei Lu
depăşind fragmentările pă săptămînale, operative zil hectare sîrit ocupate cu pompe şi două aripi de secţie ? „Montarea, roda- dovic, Gheorghe Gaia, Ioan rilor; 10,00 Buletin
10.05 Corul Radii
gubitoare de odinioară. nice, dezbateri asupra ca căpşuni. Datorită hărniciei ploaie funcţionează numai rea şi punerea în funcţiu Bercea, Ştefan Chezar, E- nii; 10,20 Din cil
Cum ? Pornind de la a- lităţii în şedinţe de comi şi eforturilor depuse de una. O motopompă stă şi ne a tuturor utilajelor cu lena Palfi, Gabriela Pop, dansurile popoari
devărul că producţia de tete şi birouri comune cu cooperatori şi mecanizatori acum la S.M.A.- Deva pen care vor fi echipate atelie Marin Borneci, Victor Vîr- Mioriţa; 11,00 B
ştiri; 11,05 Microf
oţel încorporează organic consiliile oamenilor mun s-a reuşit să se planteze tru reparaţii. Sistemul de rele, conform noilor cerin lan. nierilor; 11,35 Pi
un flux de efort integrînd cii, urmărirea zilnică a e- la timp şi în bune condi irigat prin brazde nu a fost ţe ale fluxului tehnologic, 12.00 Buletin de ‘
oţelăriile Martin nr. 1 şi voiuţiei producţiei. ţii varza, iar rădăcinoase- pus în funcţiune. Canalul în cel mai scurt timp — — în actuala structură Tribuna radio; 1:
electrică nr. 1, împreună In fiecare secţie au fost sele — 15 ha — şi legu principal este colmatat, iar ne răspunde şeful secţiei. organizatorică — aprecia, comoara folclorul
Avanpremieră r
cu laminorul de 800 mm şi aduse îmbunătăţiri organi mele verdeţuri — 17 ha — rigolele de udat prin braz Cu forţe proprii şi fără să în încheiere, inginerul Ioan 13.00 De la 1 la
activitatea de control-labo- zării proceselor de lucru, sînt bine întreţinute. Cul de abia acum se fac, la fie deranjat procesul de Creţu, directorul tehnic al Clubul curioşilor;
rator. In acest fel s-a sta cointeresării materiale a tura de ceapă — 15 ha — cultura de ceapă. Aşa se producţie. Pînă acum totul întreprinderii — colectivu lctin de ştiri; 16,1
din folclorul eoni
tuat fluxul nr. 1 al pro lucrătorilor. De pildă, in este, de asemenea, bine face că o parte din vinete merge bine şi sperăm să lui nostru îi revin sarcini 10,15 Sfatul n
ducţiei de oţel, unificînd sectorul de ajusta] al la îngrijită. Ferma mai are s-au plantat pe uscat şi finalizăm acţiunea la ter sporite din punct de vede 10,20 Cîntece de
Ri
într-un interes comun acti minorului de 800 mm, au cultivate patru hectare cu s-au compromis, impunîn- menul planificat". re al producţiei fizice. E- Bratu; 16,30 17,00
economică;
vitatea organizaţiilor de fost introduse procedee mo castraveţi. Mecanizatorul du-se replantarea. Consi Inginerul Spirea Suditu, fectuărn reparaţii electrice de ştiri; 17,05 Poli
partid din secţiile impli derne de finisare şi con liul popular comunal Hă şeful secţiei de reparaţii şi mecanice la utilajele tră; 17,30 Audicn
cate. Faptul exprimă inte trol : instalaţie de control Gheorghe Ţîr şi coopera rău, conducerea C.A.P. şi utilaje şi echipamente e- miniere de toate tipurile, 18.00 Orele scrii;
dio jurnal;
20,10
ligenţă organizatorică, ex ultrasonic pentru detecta toarele Elisabeta Jibetean, cea a fermei au obligaţia lectromecanice, releva că executăm piese de schimb pămintului rom
primă un mod noU' de a rea defecţiunilor din me Maria Muntean, Terezia de a lua măsurile cuvenite deşi s-au mutat într-un şi facem şi activitate „ser Protagonişti ai şl
gîndi sarcina şi înfăptuirea tal. în strînsă legătură cu Torok şi Zenovia Pop au pentru ca întregul sistem nou sediu, procesul de pro- vice" în subteran. Pentru 22.00 O zi intr-o
ei dată de secretarul ge introducerea- procedeelor încheiat în aceste zile plan de irigaţii să funcţioneze * ducţie s-a desfăşurat bine, ca toate aceste activităţi să Concertul nr. 1 pc
şi orchestră de P£
neral al partidului, tovară moderne, s-a pus la punct tarea celor cinci ha cu vi la capacitate şi plantele să secţia reuşind să-şi menţi se desfăşoare în condiţii toiu; 23,25—5,00
şul Nicolae Ceauşescu, vi- o modalitate nouă de pre nete şi au trecut la plan primească apa de care au nă locul de fruntaşă pe bune, la înalţi parametri, muzical.
zînd transformarea combi gătire a muncitorilor, de tarea mecanică a ardeiului. atît de mare nevoie. întreprindere. Şi aici, con am trecut la reorganizarea
natului hunedorean într-o statuare a calificării fini Toată suprafaţa fermei comitent cu realizarea rit- fluxului tehnologic în prin
unitate etalon din punctul sorilor de laminate. este amenajată pentru iri B. TURDEANU cipalele sectoare ale între Q]iner/m
de vedere al calităţii oţe Aducerea la un numitor prinderii. Preconizăm, în
lului românesc. comun major a efo. fului final, flux continuu la re-' DEVA: Bicicleta
Trecînd peste formele integrat al colectivelor din paraţii (cu stoc tampon de De la 9 la 5 '(Ai
clasice ale organizării şi secţiile fluxului nr. 1 a de utilaje), „service" perma NEDOARA : Sin
analizei, comitetul de terminat un important pas nent în subteran, ateliere seriile I-II (Flacf
tretul soţiei pretc
partid din combinat a reu spre îmbunătăţirea calităţii care să aibă capacitatea să derurgistul); Im
nit într-o dezbatere comu oţelului, diversificarea pro asimileze toată gama pie locuri pir j oliţe
nă comitetele de partid şi ducţiei. în mai puţin de selor de schimb de la uti Campioana mea
torul); PETROŞA
birourile organizaţiilor de cinci luni din acest an, lajele miniere şi sector de canţă cu ciinele
bază din secţiile implicate, colectivele primului flux recuperare şi recondiţiona- Plecarea Vlaşinil.
supunîndu-le atenţiei ceea. au asimilat aproape 20 re a subansamblelor spe iembric); LUPEN!
Miliard (Cultural
ce trebuie făcut pentru îm mărci noi de oţeluri şi 3 cifice mineritului. La ora CAN : Zboară co
bunătăţirea calităţii şi creş tipodimensiuni de laminate. actuală acţiunea de mon teafărul); LONEi
terea procentului de scoa Ţinînd seama de ceea ce tare şi organizare a linii temporară (Minei
tere a metalului. s-a acumulat ca experien lor tehnologice se desfăşoa NOASA : Trei tin
URIC;
citoresc);
împreună au adoptat un ţă valoroasă în primul ră din plin. întregul nos creţul jurămîntul
BR/
(Retezatul);
program de asimilare a noi flux, comitetul de partid tru colectiv este angajat şi Vasilisa (Stea
mărci şi tipodimensiuni de declanşează o acţiune si cu toate forţele pentru e- ORAŞTIE : Feric
laminate, cu grad superior milară în fluxul nr. 2, a- xecutarea lucrărilor în gan (Patria); Int
de tehnicitate şi valoare, supra căruia îşi are con timp cît mai scurt, îneît să (Flacăra); GEOA
de aplicare a unor tehno centrată atenţia în prezent. putem produce la întreaga Kojak la Budap
sa de cultură);
logii moderne de elaborare Ferma de legume a C.A.P. Hărău: se plantează vinetele. capacitate înainte de ter Voiam să fiu pi
şi laminare, de exploatare CORNEL ARMEANU menul planificat. cia); BRAZI: Ni
de dragoste; CAL
semnale lungi I
(Casa de cultură
RIA: Milioanele
(Urmare din pag. 1) cu circa o lună, cînd am fax (Mureşul)'; I)
Zona de agrement — un loc civilizat întreprins un raid cu te mortal (Lumina).
jată o scenă în aer liber ma „cum sînt' pregătite
(pentru care, între noi fie pentru sezonul estival tra
vorba, s-ar putea amenaja de petrecere a timpului liber seele turistice", despre ^REIWE
şi nişte bănci în amfitea „Poeniţa Orăştiei" notam:
tru, în trepte, ea la Cos- „Aflăm că popasul ne asi
Timpul probab.
teşti), dar nu o dată pe social, iar pădurea din sud- eaşi măsură şi cetăţenii „POIENIŢA" NU NUMAI jire a celor care o admi gură în acest an o pres azi, 24 mai 1983:
această scenă nu desfăşoa estul zonei, oferă, la ne care ne vizitează zona de un nume atragator nistrează. taţie de turism mai com va deveni treptat
ră nimeni program. Ne gîn- voie, umbra deasă a fagi agrement. Mă refer la — "Am fost servit foarte plexă ca în alţi ani". Par Cerul va prezen
dim că, forţele artistice lor şi stejarilor care o menţinerea curăţeniei pe Cabana „Poieniţa" din corect — arată şi Dumitru ţial, promisiunea pare să rări accentuate ş
.ale Petroşaniului ar putea populează. Iată aşadar, • care noi ne străduim să o Orăştie. Prima impresie: in Ploscaru, din Arad. Aceas se împlinească. Despre cî dea precipitaţii 1
formă de grlndlr
1
organiza aici duminică de motivul pentru care în zi asigurăm continuu *. Desi exterior, totul arată ca ta înseamnă respect pen teva lucruri, cum este va sufla moderat,
duminică program distrac lele de sîmbătă, şi mai a- gur, acestei doleanţe a per nou, s-au zugrăvit pereţii, tru cel care poposeşte o starea duşurilor, a gru sificări de 40—50
tiv. les duminicile, se refugia sonalului cabanei îi putem s-au vopsit scaunele şi me oră-două sau chiar mai purilor sanitare nu am a- vest. Temperatul
me vor fi cupri
ză spre acest minunat colţ răspunde cu toţii cei care sele, jardinierele sînt pli multe în acest Ioct Iar res mintit nimic, contînd că la 0 şi 15 grade, iar
LA „BEJAN", al municipiului mii de oa ne folosim pentru recreere ne de flori. Construcţiile pectul trebuie compensat popas se făceau încă une xime între 24
DUPĂ CE SE RETRAG meni ai muncii, tineri şi de zona aceasta. Cu părere noi — estrada şi cabina cu respect. Nu toţi păstrăm le lucrări şi crezînd că se grade.
VIZITATORII vîrstnici. ^„Duminică, 22 de rău, însă, degeaba te destinată artiştilor, sala de însă cu grija cuvenită ce vor pune la punct şi du La munte, vrer
mai, de pildă — ne spu uiţi în jur după un coş servire, magazia — com s-a creat şi amenajat pen şurile, şi grupul sanitar. instabilă, în cea
Zona de agrement „Be- nea tînărul şi inimo de gunoi ca să arunci în pletează cadrul natural tru noi. în multe cazuri, N-a fost aşa. re parte cu cer
noros. Vor cădi
jan“, din Deva, e tot mai sul Petru Popa, respon el resturile, că n-ai să gă deosebit de atrăgător. consumatorii nu au grijă Iată, aşadar, că, cel pu de ploaie, însoţit
solicitată. Şi nu întîmplă- sabilul zonei de agre seşti. De altfel problema de prospeţimea feţelor de ţin din exemplele citate, cărcări electrice,
tor, ci datorită faptului că ment Bej an — au poposit curăţeniei la locurile de a- Solicităm cîteva păreri masă, unii rup flori, arun zonele de agrement nu sti sufla moderat,
temporare de 40-
aici s-au făcut o seamă de aici, peste 14 000 de cetă grement a cam rămas în ale consumatorilor de la că resturi prin iarbă. mulează încă o atitudine
Pcntru următot
amenajări prin care plă ţeni. Tuturora, ne-am stră suspensie, unităţile de sa mesele de pe terasă.. civică corespunzătoare. Şi, zile : Vremea va
cutul se îmbină bine cu duit să le satisfacem pe lubritate avînd contract — Sînt din Vaslui — — La noi, ne spunea cînd ne gîndim, pentru bilă, cu cerul tem
utilul. Celor care vizitea deplin cerinţele şl, zic eu, doar cu unităţile care des ne spunea Ion Apostola- Florea Radu, responsabilul aceasta n-ar trebui prea ros. Vor cădea
ză această zonă de agre am reuşit... Aş mai aminti făşoară aici activitate de che — şi am venit în con unităţii, vin mulţi turişti multe lucruri de pus la ploaie, însoţite c
cări electrice şi
ment le sînt puse la dis faptul că am avut orga alimentaţie publică, pentru cediu la o rudenie din O- străini. Un motiv in plus punct. Trebuie însă mai grindină, viîntul
poziţie mijloace de a se nizată desfacerea în aşa a ridica gunoiul colectat răştie. Ieri am' ieşit aici să fim ajutaţi cu piesele multă preocupare din par moderat din ves
odihni, în căsuţe bine a- fel îneît oaspeţii noştri să în containere. Consiliile cu întreaga familie şi ne-am necesare reparării frigide tea consiliilor populare, a râturile minime ’
prinse între 10 ţ
menajate, un restaurant a- fie cît mai mulţumiţi. Am populare sînt, după păre simţit foarte bine. Am-' relor şi mai cu seamă să celor ce gospodăresc loca iar maximele Snti
provizionat la nivelul ce avea însă o doleanţă. Ser rea noastră, în măsură să bianţa naturală deosebit de, avem prioritate la reparti lităţile, a organizaţiilor co de grade. (Mete
rinţelor, terenuri de sport, viciilor noastre să le răs dea o rezolvare acestei plăcută este sporită de in ţia berii la sticlă. merciale. Le dăm cuvîn- serviciu: Pronce
vig).
«taţie de radioficare, grup pundă, cel puţin în ace probleme. teresul pentru buna îngri- Păreri şi păreri. In urmă tul I