Page 82 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 82
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Trebuie înlăturate grabnic decalajele In tr e
prişia mecanică şi cea manuală!
în aceste zile toţi lucră şedinte şi inginer şef, şi Ţăranii cooperatori din
torii ogoarelor — ţărani Ladislau Demeter, secre Mănerău sînt aproap gata
cooperatori şi mecanizatori tarul organizaţiei de partid, cu prasila a doua la sfe
— sînt prezenţi la muncă erau mulţumiţi că au cul clă şi se grăbesc să ter
de dimineaţa şi pînă sea turi frumoase, viguroase mine şi prima praşilă
ra pentru a efectua prăşi- şi bine întreţinute. La car manuală la porumb (77
tul la cartofi, sfeclă, tofi s-au făcut două lu ha). La prăşit, împreună
porumb şi legume. în toa crări de întreţinere meca cu cooperatorii se aflau
te unităţile există o amplă nică şi o praşilă manuală. Maria Petric, preşedinta
mobilizare de forţe şi o cooperativei şi brigadiera
participare activă la între de cîmp. Doina Palcău,
ţinerea culturilor. Aseme In Consiliul unic Florica Cursan, Ileana Dră-
nea exemple de muncă in agroindustrial goi, Victor Adarn, Bruno
tensă, responsabilă pentru Hunedoara Palcău, Alexandru Mariş,
soarta recoltei am întîlnit Traian Hărău. Petru Va-
Ritmicitate ia extracţia şi în unităţile din Consi siu, Mioara Ilrişcu şi al
liul unic agroindustrial Hu
nedoara. Aşa de exemplu, De ieri mecanizatorii Şte ţii, care au şi terminat
fan Ţăruş şi Luca TIanciu
de prăşit suprafeţele re
cărbunelui cocsificabil! la C.A.P. Peştişu Mare se au început tratamentele de partizate. Se află zilnic la
aflau la prăşitul porumbu
lui' zeci şi zeci de coopera combatere a gîndacului muncă — după cum apre
cia Doina Cărmăzan, ingi
din Colorado. în ziua de
Animat de dorinţa de a nută creşterea producţiei Cotea şi Andronie Grumă- tori, din care foarte mulţi
contribui mai mult la a- zilnice în luna aprilie şi zescu depăşesc productivi sînt şi muncitori la Combi 23 mai, mecanizatorul Sa ner şef, în jur de 120 lo
sigurarea necesarului de în prima jumătate a lunii tatea muncii planificată cu natul siderurgic hunedo- bin Ciupc a terminat pri cuitori ai satului. Sîntem
cărbune cocsificabil, co mai, precum şi cu pri cîte 2 tone pe post. rcan. între cei care lu ma praşilă mecanică pe la zi cu toate lucrările
lectivul minei Bărbăteni vire la măsurile luate — Toate brigăzile înre crau la prăşit i-am notat cele 91 ha cultivate cu de întreţinere, avem cul
şi-a intensificat preocupă pentru menţinerea unei gistrează asemenea depă pe Aron Vinga şi Laureau porumb, iar cooperatorii turi frumoase care promit
rile în vederea sporirii mai bune ritmicităţi a ex şiri ? Gherman, Ioan Poenar, se străduiesc să termine o recoltă bună.
'producţiei extrase din aba- tracţiei şi creşterea capa — Avem şi formaţii care Ileana Stanca, Margareta săpatul pînă la sfîrşitul La noi sînt zi de zi la
Jţ ţe. în luna aprilie, pen cităţii de producţie. trebuie să se mobilizeze Popa, Dumitru şi Elena acestei săptămîni. Sfecla,
tru prima dată în acest an, — Am acordat toată mai mult. în apropiere de Carp, familia pensionaru N. ZAMFIR
sarcina de plan a fost atenţia acţiunii de atra abatajul lui Nicolae Roşu lui Cornel Totonca. To legumele sînt, de asemenea,
îndeplinită în proporţie de gere spre abataje a unor se află şi locul de muncă varăşii Ioan Furca, pre bine întreţinute. (Continuare in pog. a 4-a)
condus de Mihai Kovacs,
PATRIEI — CIT «Al MULT CĂRBUNE, un abataj care poate şi
trebuie să producă mai
mult. Chiar şi la investi
GlT MAI MULT MINEREU! ţii, aşa cum brigada con
dusă de Pompei Tomolea
a realizat în lunile martie
100,1 la sută. Din cele
26 de zile lucrătoare ale I.M. BĂRBĂTENI şi aprilie avansări de cîte
lunii, în 13 zile au fost 100 ml, şi brigăzii conduse
obţinute depăşiri cuprinse de Ioan Chitic i-ara cerut
între 100—1 000 de tone, muncitori din alte activi să obţină avansări mai
care au compensat în cele tăţi, ne-a relatat directorul mari, la nivelul posibilită-
din urmă restanţele înre întreprinderii, ing. Ovidiu ţiloi.
gistrate în celelalte zile. Avramescu. Lipsa de efec Aşadar, unele brigăzi se
Depăşirile de plan denotă tiv a constituit pentru noi, remarcă prin productivi
c: întreprinderea a ajuns de mult timp, o cauză a tăţi şi viteze de avansate
la un potenţial productiv nerealizărilor. E drept că superioare, altele trebuie
sporit, dar are încă rezer am fost sprijiniţi în acest să se mobilizeze mai mult.
ve insuficient valorificate, sens, dar înţelegem că Sau, să fie mai mult spri
atîta timp cît în două zile trebuie să ne preocupăm jinite de conducerile sec
consecutive se înregis şi mai mult pentru stabi
trează oscilaţii mari ale lizarea şi calificarea ca toarelor. Efectul pozitiv al
nivelului extracţiei. drelor. ridicării tuturor brigăzilor
Şi în luna mai, în pri — Cîţi muncitori au fost la plan se va răsfrînge
mele două săptămîni a atraşi spre abataje în ur asupra înlăturării oscila
fost obţinută o medie a ma acestei acţiuni ? ţiei, de la o zi la alta, al
producţiei zilnice la nivelul — Pînă în prezent, 40 nivelului extracţiei şi men
planului. Dar, începînd de muncitori. ţinerii unei mai bune rit
din 16 mai, realizările au — Cu ce eficienţă ? micităţi a producţiei de
scăzut datorită unor difi — Eficienţa este vizibi cărbune.
cultăţi ivite în activitatea lă, întrucît e vorba de
sectorului II, unde se ac muncitori buni. în cadrul IOAN MUSTAŢĂ
ţionează chiar şi cu echi formaţiilor astfel întărite Maşina de alezat bucşe- cilindru motor, de Ia Atelierul de reparaţii auto Haţeg.
pe din alte sectoare pentru au crescut productivităţile (Continuare in pag. a 3-a) Maistrul Nicolae Boureci, şeful atelierului, verificînd calitatea lucrărilor executate do
normalizarea transportului pe post. De exemplu, bri muncitorul Petru Vasiu. Foto: AUREL ANCA
pe o galerie „intrata" în gada condusă de Nicolae
presiune. Roşu, în stratul 15, obţi
La conducerea între ne productivităţi cu 2,5 Pentru ca munca Ia pădure să îie
prinderii am solicitat a- tone peste plan. în stratul
mănunte în legătură cu 3, alte două formaţii — mai uşoară, mai spornică
căile pe care a fost obţi- cele conduse de Vasile
ţiale ale muncii colectivului nări agregate, pe Ion Mora- pentru timp îndelungat mij
de la A.R.A. Haţeg - ne ru şi Victor Bîlteanu — de la loacele auto ce intră în repa
Oameni de nădejde in spune ing. Petie Dăscăliţă, confecţii metalice, pe Petru raţii la noi, să recuperăm şi
directorul U.M.T.C.F. Deva :
Vasiu, Liviu Nan, Mircea Ene, să recondiţionăm piesele de
reviziile şi reparaţiile curen Teofi^ Crăciunel, Dorin Lăs- schimb şi agregatele, în aşa
te dezvoltate şi recondiţio- coni — de ia maşini-unelte, fel incit să diminuăm cît
rinduriie partidului narea de piese de schimb, pe losif Balea, Dumitru Pas- mai mult costurile de pro
agregate şi anexe auto cotescu, Silviu Munteanu — ducţie ale unităţii - releva
In micul sat Sleuini din la casa din care a plecat Extinsă pe o arie de sute Preocuparea, centrală aici de la reparaţii curente dez destoinicul şef al atelieru
comuna Baişa trăieşte şi cu ani in urmă. A lucrat de kilometri între hotarele vizează realizarea reparaţii voltate. lui, maistrul Nicolae Bou
familia Stanca. Ea, Maria, ca strungar la Întreprinde judeţului, activitatea de ex lor la înalt nivel calitativ şi In ultima vreme atelierul reci. Pînă nu de mult,
este ţărancă, vede de gră rea mecanică Orâştie. Este ploatare, transport şi indus în timp cil mai scurt pen a fasi dotat cu noi maşini- recondiţionările unor piese
dină şi de animale. El e un om tinăr, iar acum se trializare a masei lemnoase tru a asigura durate maxi unelte, cu o instalaţie de le executam în colaborare
zidar şi lucrează unde este ocupă de gospodăria per are o pondere însemnată în me de funcţionare mijloa demontat piesele uzate şi o cu alte ateliere similare din
nevoie. sonală, de creşterea anima economia hunedoreană. De celor auto, respectiv trans staţie de verificare a gradu ţară. Acum avem o secţie
De curind, Maria şi-a lelor. rularea sa normală, în con portul continuu al masei lem lui lor de uzură, ne-am specializată in recondiţio
urmat soţul in cea de-a Ca să-şi semneze mai diţii de înaltă calitate şi noase din parchete in depo autodotat cu monogrinzi nări agregate, unde ne des
doua situaţie importantă in adine revenirea in sat s-a eficienţă economică este de zitele de preindustrializare. rulante - toate conducind la curcăm foarte bine pe cont
viaţa lor: a cerut birou adresat organizaţiei de ba terminată hotărîtor de mo Am trecut prin ateliere ; uşurarea muncii şi la creş propriu. A crescut sensibil
lui organizaţiei de bază ză cu cererea de a fi pri dul în care sint utilizate ordine, curăţenie, muncă in terea productivităţii, după productivitatea muncii, ajun-
din sat să-i pună in dis mit in rinduriie sale. Toţi şi întreţinute mijloacele teh tensă atît la maşini-unelte, cum aprecia maistrul Dră- gind la peste 12 200 lei pe
cuţia adunării generale ce comuniştii au fost de acord nice din dotare, cum sint la recondiţionări agregate, la gălin Vîrvescu. „Am învă lucrător. De asemenea, exe
rerea de a intra in rin- cu cererea şi au votat, sub ele reparate. Acest resort, reparaţii curente dezvoltate, ţat şi ne dăm interesul să cutăm o serie de repara
durile partidului. liniind că Petru Moga va deosebit de important, stă cît şi la tîmplărie, vopsito- lucrăm cît mai bine, nu ne ţii la autovehicule pe care
Comuniştii care au luat intări organizaţia de, bază in sarcina lucrătorilor de la rie, tapiţerie, vulcanizare. Se înşelăm meseria, adăugă le realiza numai I.R.A.
cuvintul au spus din toată prin experienţa pe care a atelierele de reparaţii din execută confecţii metalice muncitorul Graţian Jurca. Re- (specializată la nivelul ţării).
convingerea că Maria me Ciştigat-o in 'întreprindere. cadrul coloanelor auto ale diferite şi piese de schimb, ondiţ'onăm de la maşinile Acum le facem noi, elimi-
rită să fie membru al parti Tot de curind au fost U.M.T.C.F. Deva. Cel mai 'e repară motoare, cutii de scoase din uz tot ce se mai nînd termenele de garan
1
dului prin tot ce face ea, primiţi in partid şi Maria bun, mai dotat tehnic şi ma viteză punţi, trolii, grupur poate folosi". ţie şi asigurînd calitate „ca
că e o femeie harnică, Gavrilă, din satul Oprişeşti organizat asemenea atelier diferenţiale, remorci SRP 10 De altfel, toţi cei cu care pent u noi". Vrem ca în con
conştiincioasă şi devotată şi Domnica Branea, din sa — un adevărat „mecanic etc., se -econdiţionează o am discutat, de la nivelul tinuare, cu sprijinul între
politicii partidului. De ani tul Vălişoara. Amindouă şef" al I.F.E.T. Deva — este gamă largă de piese, agre conducerii U.M.T.C.F. şi a prinderii şi al Centralei de
şi ani, familia lor con intrunesc aceleaşi frumoa cel de la Haţeg, condus gate, anexe auto. „Sîntem I.F.E.T. Deva au avut cuvin exploatare a lemnului, să
tractează cu statul viţei, se trăsături de oameni de cu autoritate şi competenţă repartizaţi- pe ateliere spe te de apreciere pentru co ne diversificăm şi îmbună
porci, lapte şi că in felul nădejde in satele lor, de maistrul specialist Nicolae cializate şi pe tipuri de mo lectivul de la atelierul de tăţim activitatea de repara
acesta este un exemplu oameni care se afirmă prin Boureci. Dotarea, întreţine toare şi ne străduim să ne reparaţii auto sau de recon ţii şi recondiţionări, să
bun pentru toţi locuitorii muncă, prin dorinţa de a rea, aspectul gospodăresc, facem zi de zi datoria — sub diţionat agregate - cum i se contribuim în cît mai mare
satului. Adunarea a votat aduce fiecare partea sa ordinea şi disciplina ce dom linia maistrul Ioan Sgîrcea. mai spune — de la Haţeg, măsură la uşurarea muncii
in unanimitate pentru a '• de contribuţie la aplica nesc aici l-ar situa înaintea Avem meseriaşi buni, con pentru modul cum este or in parchetele forestiere, la
se implini dorinţa. rea in viaţă a politicii multor ateliere de reparaţi' ştiincioşi". l-am notat pe ganizată şi condusă munca creşterea continuă a efi
...De peste un an Petru partidului. şi din alte . sectoare de ac Băiuţ Poenaru, Miron Şte- aici. cienţei întregii noastre ac
Moga, din Balşa a revenit CORNEL ARMEANU tivitate. foni, Nicolae Rizea, Marin — Facem tot ce putem ca tivităţi.
— Două sint laturile esen- Ştefoni — de la recondiţio să „vindecăm" repede şi DUMITRU GHEONEA