Page 87 - Drumul_socialismului_1983_05

DRUMUL SOCIALISMULUI N? 7 943 <5
nan 2

Iniţiativele muncitoreşti - o

7 7 CAMPANIA AGRICOLĂ
importantă pirghie a îndeplinirii 11,00
Terenuri lăsate în paragină Fiecare zi 11,45
sarcinilor de plan
La C.A.P. Rişca a fost renul are o formă care se unităţii. In terenul respec­ utilizată din plin
acoperită o groapă din pretează mai greu pentru tiv s-a semănat lolium care
Recent, Consiliul muni­ proiectări — vizînd apli­ ni,00
cipal Deva al sindicatelor carea soluţiilor de construc­ incinta fermei zootehnice a fi lucrată mecanizat, a crescut frumos. Nu s-ar (Urmare din pag. 1) 10,05
a organizat un reuşit ţii prin montaj cu durată şi în locul unde era o dar acesta nu este şi nu putea oare cultiva cu
schimb de experienţă vi- redusă de execuţie, la mlaştină s-a semănat iar­ trebuie să fie un motiv cereale ?
zînd modul în care comi­ I.M.C. — pentru asimilarea — Anul trecut am avut — Maşinile de recoltat 16,30
tetele sindicatelor din utilajelor şi pieselor de NICI 0 PALMI Bl PĂMlNT ULUERâîI aici sfeclă furajeră — merg foarte prost. Mereu 18,00
unităţile economice din schimb provenite din im­ ne spunea Letiţia Drăghici, li se rupe cîte ceva. Or,.,
municipiu lucrează pentru port etc. preşedinta cooperativei, dar dacă mergem în ritmul ăsta
stimularea, aplicarea şi O largă aplicare a cu­ bă. Există însă, dincolo pentru a lăsa terenul res­ nu prea s-a făcut. riscăm să pierdem o coasă 18,15
generalizarea iniţiativelor de gardul ce împrejmuieş- pectiv necultivat. — De ce ? de lucernă şi trifoi. 19,30 :
noscut la întreprinderea — Fiindcă pămînlul ce 19,45
muncitoreşti, ca modali­ de reţele electrice iniţia­ te ferma, în spatele grajdu­ La C.A.P. Ţcbea s-au l-am adus este de slabă PE CÎND, SURATELOR, 20,00 ’
tate de amplificare a efor­ tiva „Să reducem timpul rilor, o bucată de pămînt efectuat, de asemenea, în calitate. Ar trebui îngră­ 20,20
turilor colectivelor pen­ de întrerupere a instala­ foarte bun pentru cultiva­ ultimii ani lucrări pentru şat bine cu gunoi de grajd, LA LUCRU ?!
tru îndeplinirea sarcinilor ţiilor pentru revizii şi re­ rea cu cereale sau cartofi, asanarea unei suprafeţe îngrăşarea se poate face
ce le revin în actualul paraţii", aplicată în prezent care însă nu produce ni­ mlăştinoase ce se află în cu uşurinţă întrucît ferma Primăria din Dobra a
cincinal. lansat către locuitorii co­
de 28 de formaţii de lucru. mic. Este adevărat că te- fata şi în spatele sediului zootehnică este aproape. munei chemarea ca toţi
S-a remarcat faptul că Acţionîndu-se în colectiv în 20,50
multitudinea de iniţiative această direcţie, în primele cei apţi de muncă să parti­
au fost structurate, în 4 luni din anul curent pro­ cipe la întreţinerea cultu­
cele din urmă, la un nu­ ducţia fizică a fost depă­ Doar ca intenţii bune nu se poate asigura rilor şi recoltatul fura­
măr de 17, unele cu cu­ şită cu 212 000 lei, iar jelor. Majoritatea cetăţe­
nilor au pus mîna pe sape,
prindere largă, altele — cheltuielile de producţie creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere! coase, furci şi greble şi
specifice unui număr re- au fost reduse cu 85 000 au ieşit în cîmp să pră­ 22,05
strîns de domenii sau uni­ lei. Pentru rezultatele bune şească sfecla şi porumbul, 22,15
tăţi şi că aplicarea lor de obţinute 230 de muncitori Cooperativa agricolă din părări. Interlocutoarea se în strînsă legătură cu să cosească şi să adune
către aproape 10 000 de au fost premiaţi. Aseme­ Vîlcele se prezintă cu di­ arăta nemulţumită de fap­ reproducţia se află şi rea­ fînul ş.a. Dar, după cum
oameni ai muncii au con­ nea rezultate s-au obţinut ferenţe mari în minus tul că ferma nu are ope­ lizarea producţiei de lapte. ni s-a spus la primăiC»! IgAOI
tribuit, în cursul anului şi în alte unităţi, între faţă de efectivele de ani­ rator însămînţător, iar După ieşirea animalelor la în comună mai există şi
trecut, la obţinerea unei care întreprinderea de male planificate să se rea­ pentru monta naturală uni­ păşunat producţia medie nişte „cucoane". Acestea BUCUREŞT
eficienţe economice de lianţi, întreprinderea elec- lizeze în acest an. La bo­ tatea nu dispune de repro­ zilnică de lapte care se judecă aşa. „De ce să lu­ dioprogramuJ
peste 6 milioane lei. vine, minusul se ridică la ducătorii necesari. Iată de livrează la fondul de stat 0,30 La ordin
troccntrale şi altele. peste 100 de animale, lo- ce semne serioase de în­ a crescut la aproape 3001, cru eu, cînd bărbatul meu gricultură; 7,(
Cea mai mare parte a Schimbul de experienţă calizîndu-se în special la trebare se ridică şi în le­ are retribuţie bună şi 7,30 La pane
acţiunilor generate de a- a pus în evidenţă şi faptul categoriile vaci şi juninci. gătură cu modul cum se reprezentînd peste 4,5 1 de aduce în casă de toate ?“ al muticii ;
presei ; 8,10 <
plicarea iniţiativelor sînt că sindicatele trebuie să-şi va realiza creşterea, în la fiecare vacă în lactaţie. Şi n-au ieşit la lucru. Cele diilor; 9,00 Bi
concentrate în direcţiile perfecţioneze activitatea Nici la ovine situaţia nu Deoarece de la această două sate ştiu cine sînt 9,03 Răspund-
10,00
esenţiale ale orientărilor de stimulare a iniţiative­ este deloc mulţumitoare, fermă s-a predat pînă aceste cucoane, dar am rilor; 10,05
ştiri;
adoptate de Congresul al lor, acţionînd cu mai multă ferma avînd cu peste 250 acum mai puţin de o vrea să le cunoască şi maţii artistice
XlI-lea şi Conferinţa Na­ oi sub prevederile planu­ C.A.P. VÎLCELE treime din cantitatea de judeţul, de aceea publicăm naţional „Ci
hotărîre pentru stabilirea lui. Care sînt cauzele unei lapte ce trebuie livrată la nici“; 11,00
ţională ale partidului. Se astfel de situaţii şi ce se numele cîtorva dintre ele: ştiri; 11,05
regăsesc aici : creşterea clară şi mobilizatoare a întreprinde pentru creşte­ fondul de stat, pe între­ Verginica Bedreag, Eleo- soarelui; 12,
productivităţii muncii, re­ obiectivelor, ţinerea evi­ rea efectivelor de animale? asemenea condiţii, a pro­ gul an, se impune ca des­ nora Jiţa, Aurica Dehe- ştiri; 12,05
ducerea consumurilor de denţei rezultatelor, să centului de natalitate în făşurarea activităţii în ta­ lean, Atanasia Costatu, Oti- folclorului;
telinico-ştiinţi
Inginera şefă a C.A.P.,
materii prime, materiale, pună un accent sporit pe Maria Simina. ne spunea anul viitor. Situaţia repro­ berele de animale să fie lia Lupaş, Varghelia Stri­ la 1 la 3 ; 15
-nergie şi combustibili, cele denumite „Prietenul ducţiei nu a fost mai bună Urmărită cu toată răspun­ cata, Iliida Biro şi Marioa- vers 20; Ki,i
îmbunătăţirea calităţii pro­ noului încadrat in muncă", că nerealizările la specia nici la specia ovine, unde derea de către conducerile ra Pasăre din Dobra şi ştiri; 16,05 Cit
C.A.P. şi fermei, astfel
din 656 miei planificaţi
nire — muzie
bovine se datoresc indice­
duselor, stabilizarea, cali­ „Contul colector de eco­ lui scăzut de natalitate s-au obţinut mai puţin de îneît potenţialul produc­ Aurelia Stanciu, Mariana mâncască; 16,
ficarea si perfecţionarea nomii al grupei sindicale", înregistrat în anul trecut 450. Cauza ? Ciobanii tiv al vacilor cu lapte să Crişovean I şi Mariana folclorul conte
Radiogazeta
pregătirii profesionale a „Să lucrezi o zi pe lună cu — care a fost de numai s-au schimbat în mai multe fie din plin valorificat. Crişovean II din Lăpuşnic. 17.00 Buletin i
oamenilor muncii. materiale recuperate" etc. 53 la sută, cît şi caren­ rînduri şi fiecare a fost Pe cînd, suratelor, la Antena sindic
în cadrul schimbului de — iniţiative menite să ţelor care pei sista şi acum preocupat să-şi rezolve in­ NICOLAE TÎRCOB lucru ? Te apăr şi t<
mea — progi
experienţă, reprezentanţii aducă o contribuţie spori­ în organizarea leproduc- teresele sale, nu pe cele 18.00 Orele
I.M.C., Exploatării miniere, tă la efortul colectivelor ţiei. Faptul că pînă la ale cooperativei. Radiojurnal;
naclu.
Valor
întreprinderii de reţele muncitoreşti pentru înde­ jumătatea lunii mai a.c. Merită relevat faptul tinere; 22,00
electrice au prezentat scur­ plinirea sarcinilor econo­ s-au obţinui doai 23 de că animalele au o stare oră; 23,00 Pre
te referate privind modul mice pe 1983 şi în perspec­ viţei din 180 planificaţi fiziologică bună, datorită 1 din „Clavecin
/>crat“ de J. S.
în care comitetele sindi­ tiva întregului cincinal. denotă că organizării şi asigurării unei bune hră- irniîirm CITITORII •'>,00 Nou stop
cale, comisiile pentru ge­ conducerii procesului de niri pe timpul perioadei
neralizarea experienţei po­ MARIA IAC08ESCU reproducţie nu i s-a acor­ de stabulaţie. Este de aş­ Bs^^oBasaazeB
zitive şi organizarea în­ preşedintele comisiei dat nici pe departe atenţia teptat ca şi procesul de
trecerii socialiste, comisii­ economice a cuvenită. Ca urmare, reproducţie să fie mai AVEŢI CUVÎNTUL j
le inginerilor şi tehnicie- Consiliului municipal Deva pentru realizarea efective­ bine organizat pentru a DEVA : Desp
niloi din aceste unităţi al sindicatelor lor stabilite unitatea este se obţine un indice cît In urmă cu un timp am descoperit, in vecinătatea i rara — seriile
Cine iubeşte k
acţionează pentru stabili­ nevoită să apeleze la cum­ mai ridicat de natalitate. locuinţelor noastre, un izvor cu apă potabilă pe care mai ? HUNEDOARA
rea criteriilor, urmărirea şi apoi i-am captat. Sursa de apă naturală feste de 200 I 1 — seriile I-II
coi
Imperiul
popularizarea rezultatelor, pe oră, iar rezervorul are o capacitate de 1 500 I. Toate \ seriile I-li (S
precum şi pentru stimula­ lucrările pentru amenajarea acestui izvor public s-au rea- 1 Femeia din Ur
rea formaţiilor şi munci­ lizat prin efortul nostru, al familiilor şi al celorlalţi cetă- / ta); PETROŞA
torilor care obţin cele ţeni : Lazăr Căsălean, Petru Macovei, Ana Bulz, Carol ţ rea dragonulu
Plecarea Vlaşi
mai bune rezultate în apli­ Cicoş, Nicolae Pîntea care, împreună, am efectuat 150 de l iembrie); Li
carea iniţiativelor. ore de muncă patriotică. V-am scris despre această faptă ? curs (Cultural;
în contextul acestor atît pentru a transmite mulţumiri Consiliului popular mu- 1 Conspiraţia Rc i
LONEA
preocupări se evidenţiază nicipal Deva, care ne-a sprijinit in această acţiune, cît ţ cu 300 lcm/ori
acţiunile întreprinse de co­ şi pentru a sugera şi altor cetăţeni iniţierea, acolo unde i PETRILA :
mărturiseşte (I
mitetul sindicatului de la ( este cazul, a unor lucrări similare cu a noastră". (Rudolf ' URICANI: Pri
mină, care a organizat - Tumeli şi Vasile Munteanu - Deva, strada Aurel Vlaicu). ţ tru o oră
mai multe consfătuiri cu BRAD : Fut
(Steaua roşie):
maiştrii şi şefii de for­ SESIZARI-SOLUŢI! ZA: între 2
maţii, în care s-au dez­ apă (Minerul)
bătut şi stabilit măsuri • Asociaţia de locatari rea G.I.G.C.L. în conse- Concurs (Patri
meni periculos
concrete, pe fiecare loc nr. 14 Hunedoara ne face cinţă se va trece la vi- GEOAGIU-EAl
de muncă, pentru reduce­ cunoscut faptul că din danjarea apei şi resturi- i — seriile I-II
cultură); IIAŢ1
rea consumurilor de lemn cauza stării necorespun- lor menajere adunate în 1 — seriile I—
de mină, materiale, ener­ zătoare a instalaţiilor de canalele tehnice ale blo- \ BRAZI: Drep
gie electrică şi pneuma­ canalizare interioară, la eurilor respective, iar ( toţi; CALAN: (
de cultură); B
or 1
tică. Asemenea consfătuiri, blocurile Bl, B2 şi F2 pj g i 31 iulie a.c., vor acelaşi cer (",_..
n
a
schimburi de experienţă, din microraionul VI, apa fi întocmite unele studii / iii ? Zbor mortal
adunată în canalele teh­ GIÎELARI: Ind
mese rotunde, dezbateri au nice a dus la apariţia geotehnice -pe baza căro- ) trov (Minerul)
organizat şi alte comitete C.A.P. Pcştişu Marc. ŢA răni cooperatori la praşila I a porumbului. fenomenului de igrasie ra se va alege şi se va
sindicale : la institutul de la apartamentele de la trece la aplicarea soluţiei
parter. celei mai adecvate pentru S&RONO
„Situaţia este cunoscu- înlăturarea infiltrării
Rezultatele tr
Realizări pe măsură în activitatea de extracţie tă — răspunde conduce- pclor". mai 1983 :
Extr. i :
ÎNTREBĂRI-RĂSPUNSURI 24, 22.
(Urmare din pag. 1) bustibili. Un rol prepon­ niştii. Zilnic, acestea ana­ manuală a minereului pen­ Extr. a -il-a:
derent în acest domeniu lizează stadiul îndepli­ tru creşterea calităţii pro­ 34, 37, 23.
cu gol abandonat, prin îl au organizaţiile de partid. nirii planului fizic şi ac­ ducţiei. • Maria Moisachc — tră a fost cercetată cu l Foncl total d
care productivitatea mun­ — Rolul conducător şi ţionează cu promptitudine Pînă acum cele mai bune Hunedoara. în evidenţa toată responsabilitatea de I 1 218 036 lei.
cii creşte de la două la mobiliza-for al organiza­ împreună cu conducerea rezultate în muncă le-au Oficiului Hunedoara exis- către organele competen- i
opt tone pe post, se apli­ ţiilor de partid la fiecare raioanelor pentru recupe­ obţinut — aflăm de la tă la ora actuală locuri te. Ea nu se confirmă, ţ
că curent în abatajele sec­ loc de munca se concreti­ rarea rămînerilor în urmă. Constantin Borşa, preşedin­ de muncă vacante- doar Personalul care lucrează
toarelor Valea Morii şi zează — sublinia Viorel Una dintre problemele tele comitetului sindica­ la secţia din Hunedoara la grupul social al I. M.
Brusturi, urmînd ca, pînă Popa, secretarul comitetu­ principale la care sînt tului — minerii de la sec­ a I.P.I.L.F. Haţeg (ea Barza se bucura de bine- Timpul prob;
L. finele anului, 50 la sută lui de partid al întreprin­ antrenaţi membrii birou­ toarele Valea Arsului, Bră- sezonieră). Aici vă puteţi meritate aprecieri. La a- azi, 26 mai 19;
din minereul planificat să derii —, nu doar prin rilor organizaţiilor de dişor, Musariu II- şi oa­ încadra imediat. Dacă pe dresa lăcătuşului Gheor- va fi în genei
se extragă prin aceste faptul că în adunările bază, cei ai comitetelor de menii muncii de la secto­ parcurs se voi- ivi ceva ghe Borza şi a responsa- să. Cerul va
mai noros ci
metode. de partid sînt analizate partid, toţi membrii acti­ rul electromecanic. Dar locuri, cererea dv. va bilei cu echipamentul de cînd izolat voi
O atenţie egală cu cea cu preponderenţă aspectele vului de partid care mun­ întrecerea continuă, o în­ putea fi favorabil solu- lucru şi protecţie pentru verse de ploaie
descărcări elect
privind realizarea ritmică economice, ci mai ales, cesc în subteran este res­ trecere pentru cît mai mult ţionatâ. personalul tehnico-ingine- va sufla modera
a planului se acordă creş­ prin modul în care se im­ pectarea riguroasă a teh­ minereu dat ţării, în care resc ee intră în subteran, sificări de 40— r
terii calităţii producţiei, plică în activitatea de pro­ nologiei de lucru în fiecare comuniştii, întreg colectivul o Anonim — Gurabar- se pot spune numai lu- din vest. Temp
reducerii consumului de ducţie birourile organiza­ abataj, un accent deosebit este hotărît să-şi sporească za. Sesizarea dumneavoas- cruri de laudă. riime vor fi ctii
7 şi 12 grade, ir
materiale, energie şi com­ ţiilor de bază, toţi comu­ punîndu-se pe alegerea realizările în producţie. xime intre 20 ş