Page 88 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 88
?6 MAI i»*» paq. 3
„S-aduci cîmpul în scenă, nu-i uşor“
Despre modul de între sumuri mai mici de apă conduşi- de ing. Petru
ţinere şi exploatare a şi noxe mai reduse, paralel Oţoiu, şeful sectorhlul
ei lor - Eu sint mică şi slabă, fost ? ! (intervine Maria diferite meserii dar şi cu
3ulcvar- gospodării de frunte şi cu instalaţiilor de epurare, a cu traducerea în fapt a hidrotehnic. Aşteptăm rea
— cpi- dar să ştiţi că mai cresc Măriţi - cum ii spun cei condiţiilor tehnologice de prevederilor «programului lizarea în fapt şi a altoi?
cind aud lucruri bune des apropiaţi) : la festivalurile tragere de inimă pentru a complex de îmbunătăţire a preocupări gîndite de a-
ric pre formaţia noastră. Nu locale de la Vulcan, Sarmi- ridica şi viaţa spirituală a exploatare şi a respectării
,c: „Mi- normelor tehnice de epura condiţiilor de muncă ale cest colectiv, inclusiv rea
rideţi, c-aşa-i ! După ce zegetusa, Haţeg, Geoagiu, satului". celor ce lucrează în coc lizarea soluţiei de reduce
ne-am prezentat cu „Cunu După Piatră, la Muntele De la op menii . satului re vom face referiri în serie, dublarea capacităţii re a cianurilor din apele
cincina- na griului" la f a z a jude am aflat că animatorul cele ce urmează.
şcolară Găina, la Deva cu multe vieţii spirituale de aici este, instalaţiei de defenolare, uzate rezultate de la spă
Petro ţeană, am tot urmărit zia ocazii". Chiar şi mama La uzinâ cocsochimică a reconsiderarea unor reţele larea gazului de furnal.
rul nostru să vedem ce şi de peste trei decenii, în C. Si Hunedoara am vizi de apă şi canalizare. Sub La decantorul orizbntal
lului cum, adică cum ne-au a- Măriei — Elena Ciobanu - văţătorul lor, Viorel De tat staţia de epurare me-
>al: Po- le-a fost alături de multe mian. „Datorită dumnea scriem şi noi acestor mă ce trebuie să asigure reţi
— pe- predat şi cei din juriu. Mă cano-biologică destinată re suri, cerînd rezolvarea nerea suspensiilor din ape
(rczu- tot Întrebau unii şi alţii, ori. Dacă nu i-a putut în lui satul ne e cunoscut şi-n ducerii cantităţilor de fe concomitentă a epurării le uzate rezultate de la
t) cind treceau pe lingă poar soţi întotdeauna pe scenă „Cîniarea R o m â n i e i ş i in avansate a apelor amo- maşina de turnat fontă pe
•Ailin : (doar acasă rămineau vite, ţară. Acum, de cind cu noli din apele amoniacal-
Dinamo. tă şi mă vedeau in gră fenolice rezultate din pro niacal-fenolice, odată cu bandă se constată eficien
ră dină : „Ce-aţi făcut, Victo oi, porci, păsări, holde de „Cununa griului", obiceiul promovarea stingerii us ţa scăzută a instalaţiei
rie, la Deva ?" Şi-apoi, griu şi ovăz, porumb, car nostru din străbuni, mare cesul de cocsificare. Am cauzată de neeurăţirea ei
constatat eficienţa scăzută
le pace, cind a apărut şi negru pe tofi, care trebuiau îngriji bucurie avem I Seara, ve la timp.
laborare alb in ziar că sintem pe te) era prezentă, totuşi, cu nim la cămin de la cimp, a acestei instalaţii, relie La iazul de decantare şi
dintelui de la lucru. Nu mai apu fată şi de analizele fizico-
seu, îm- căm să trecem pe-acasă, chimice efectuate în acea sedimentare a şlamului de
tovarăşa furnal „Bataga" se consta
seu în să mincăm. Şi, ce s-au zi de laboranta Kelemen tă neexecutarca lucrărilor
gîndit femeile noastre : vin Eva, datorită exploatării
e romă- cu coşul încărcat cu plă de întreţinere, de executa
ii popu- defectuoase cauzate de pre re a digurilor de contur,
cinte. Şi cind facem pauză, cate a cocsului, cunoscînd lipsa spaţiului de depozi
rcali- mincăm. Parcă şi repetiţia zenţa scurgerilor de gudron caracterul nociv al acestor tare pentru o perioadă mai
pe teren, necurăţirii uleiu
locul intii, vă daţi seama colacul pe care-l pregătea e mai frumoasă. Că nu-i
„Omul cit ne-am bucurat ! Acum, pentru „gazda" din obiceiul rilor din separatoare, ae- ape uzate. îndelungată.
— e pi uşor s-aduci cîmpul în La uzina furnale consta Şi în cadrul acestei uzi
zice tovarăşul învăţător că folcloric. ■ Nicolae Hogman scenă" I rării insuficiente a apei ne există numeroase surse
trebuie să ne mai pregă vine 5 km de la Grileşti Că nu-i uşor, recunoaşte prin defectarea a 3 aera- tăm exploatarea corespun
şti tim pentru Întrecerea cea - cu nora Elena şi cu şi Viorel Demian, dar nu toare, neasigurării substan zătoare a instalaţiilor de de poluare ce se evacuează
mare. Ne-om pregăti, cum băiatul Aurel - la repeti pune pe seama sa izbînzile ţelor hrănitoare pentru epurare mecanică desti în rîul Cerna, fără a fi
epurate, precum ar fi
să nui că seara, după ce ţii, şi ajunge acasă spre formaţiei, ci pe seama oa microorganisme. nate spălării umede a ga
3j{ ~m cu lucru în ci mp miezul nopţii. Nicolae Ma- menilor. Iar ei ştiu cită zului de furnal, prin exe apele uzate de la aglome^
Chiar dacă aceste ape
multicicloane,
1,
ratorul
ori la grădină, venim cu tieş, tot cu familia vine — lumină le-a adus învăţăto uzate nu se evacuează în cutarea la timp a lucrări închizători hidraulici de pe
6.00 Ra- dragă inimă la repetiţie. cu Rodica şi Nicu, cu so rul in sat nu numai prin rîul Cerna, ele servind lor de întreţinere, a func conductele de gaz de fur
nineţii ; „Venim cu dragă inimă“ crul Aurel Popa şi cu un cartea şcolară, ci şi prin ţionării tuturor părţilor
si in a- - aceleaşi cuvinte ale Vic chiul Gheorghe Popa, de statornica lui dragoste faţă pentru stingerea umedă a componente ale instala nal etc.
0 jur nai; cocsului în circuit închis, ţiei, extragerii ritmice din Din discuţiile avute cu
onoare toriei Demian le-ar spune putat în sat. Dionisie Popa de tradiţiile locale. îm
Revista oricare dintre membrii co e prezent în formaţie cu preună cu soţia, Maria, este necesară îmbunătăţi decantoare a îngroşatu ing. Nicolae Gheorghioni,
il melo- lectivului obiceiului folclo soţia Viorica şi fiica Do educatoare in sat, Viorel rea exploatării şi luarea lui, perseverenţei şi con şeful secţiei aglomerator 2,
rle ştiri; ştiinciozităţii personalului reiese faptul că prin evi
scultăto- ric de la Căminul cultural rica. „Printre cei stator Demian a valorificat multe măsurilor pentru atingerea de deservire ce îşi cunoaş
etin de din Hărţăgani, chiar dacă nici în formaţie de multă dintre frumuseţile folclo parametrilor proiectaţi. tarea deranjamentelor în
şi for- sint artişti amatori de peste vreme, în care am mare rice locale, pentru că e fiu te bine atribuţiile. procesul de aglomerare,
estivalul în sectorul cocserie nu prin îmbunătăţiri ale pro
Itoraâ- două decenii sau numai de nădejde, sint şi Victoria al satului şi cine le-ar cu mai există alte instalaţii Faţă de anii anteriori se
.in de ciţiva ani. Unii - şi cei Demian, Ana Tripon, Elisa- noaşte mai bine decit cel de epurare, dar persistă constată o reducere a can cesului tehnologic se pot
a copiii mai mulţi - vin cu întrea beta Botici, Saveta Hog născut, crescut şi maturizat tităţilor de suspensii eva încă reţine în sectorul fur-
letin de ga familie. Nicolae Popa man, Angliţa Popa, Ana aici I Tot ce-a fost valoros numeroase surse de polua cuate în rîul Cerna, ca nale-aglomerare însemnele
comoara re, precum ar fi apele
Magazin - cu Maria, soţia, şi cu Popa, mulţi, aproape 40. în lada cu zestre culturală urmare a îmbunătăţirii cantităţi de praf de furnal,
13.00 De Lenuţa, fiica - om cu gos Alături de ei, de ciţiva ani a aşezării, Viorel Demian uzate din zona distileriei schemei de flux a apelor situaţie în care eficienta
ub uni- podărie mare şi frumoasă, incoace — continuă învăţă a scos cu grijă şi migală, de gudroane. uzate, separării circuitu instalaţiilor de epurare
lelin de Aşa cum ne relatează
e împli- ca mulţi din sat, nu-şi mai torul Vi orei Demian, di a descoperit înţelesurile lui de nămol, creşterii ran mecanică ar creşte sim
>ară ro- numără anii de cind cu rectorul căminului cultural educative ale acestor co tov. ing. Cornel Gherghel, damentului decantoarelor ţitor.
tecc din formaţia căminului cultural - se afirmă familiile lui mori şi le-a redat oameni directorul uzinei cocsochi- radiale cu pod raclor, ca o
an; 16,30 mice, sînt preconizate în CONSTANTIN TEODORAŞCU
îomică ; a dus faima şi frumuseţea Aurel Botici, Gheorghe lor îmbogăţite cu cultul urmare a soluţiilor adop
ri ; 17,05 obiceiului local pînă la Curtean, Gheorghe Rusu, muncii pe care l-a ridicat sectorul chimic măsuri teh tate şi a preocupărilor unui Oficiul de gospodărire
; 17,35 Bucureşti, unde au prezen Elena Nicşa, Valeria Trif, la cel mai înalt rang. nologice pentru înlocuirea' colectiv de oameni inimoşi, a opelor
, patria
auzical ; tat spectacole la Muzeul mulţi. Sint mineri, agricul proceselor actuale de de-
; 19,45 satului. „Dar unde n-am tori, pensionari, oameni cu LUCIA LICIU sulfurare a gazului de cocs
Radioce-
muzicii şi sulfatului de .amoniu
1 Intr-o cu noi procedee cu con- C E T Ă Ţ E N I !
şi Fugi
ie tem-
23,30—
cal. Predînd sticlele şi borcanele goale ma
Asfozi, „Amfiteatrul
gazinelor alimentare şi de legume-fructe
artelor" nr. 61
© la schimb ;
tempo- Ediţia de astăzi a
Patria);
(Arta) ; „Amfiteatrului artelor" ® contra marfă ;
iciromul din Deva, cu tema ,,Lu-'
acâra) ; ® numerar
a că — cian Blaga", va fi rea
rgistul) ;
ire (Ar- lizată de cercul de lite contribuiţi Ia reintroducerea în circuitul eco
’rovoca- ratură al Casei dc cul
dnirea) ;
(7 No tură a studenţilor din nomic a unor însemnate resurse materiale.
ii Con-
JLCAN: Sibiu,-, condus de lector
afărul) ; universitar G. Nistor.
Cari os
incrul) ; Gazda amfiteatrului —
•ulatorul încetarea din viaţă a tatălui
Itoresc); sala mică a Casei de său
ră pen- cultură Deva, cu înce SZABO 1UEMIART
ezatul) ; din Cristur.
î acasă Aspect clin secţia creaţie a întreprinderii „Vidra" Oră .ştie. pere de la orele 18.
ÎABAR- Foto: VIRGIL ONOIU
snte dc O Soţia Ana, l'iii Mari
AŞTIE : an, Neluţ şi Nelu, nora
Trei oa- — o - — o — a r - o — • — o — • -• — o — o — » — o — ® — • — o • — « — «— o — • — c v r N Z A R I Eta anunţă cu adinca du
—
acăra) ; rere încetarea din viaţă
chipajul | CU Şl FĂRĂ RECIDIVĂ în dosarul privindu-i pe Luchini La- din Tătărani-Dîmboviţa, dar cu domi- • • Vintl urgent apartament a dragului lor
3asa de două camere, confort I. Deva, HANCILA dumitru
Papillon » dislau, din Haţeg, şi Doboly Fran- ciliul vremelnic în judeţul Hunedoara, I bulevardul N. Bălcescu, bloc înmormîntarea arc loc
Dacia) ; I E intrigant să citeşti într-o sen- cisc, din Sîntămăria Orlea, primul şi al lui Marius Cojocaru din Petrila. • 2, apartament 60. (833) astăzi, 26 mai 1983, ore
pentru tinţă că un oarecare ins a fost con- fiind recidivist. Amîndoi au sustras Condamnaţi pentru faptul de a fi 1 le 14, la cimitirul din
n (Casa 0 • Vindem casă terminată, strada Emincseu, Deva.
rA: Sub 1 damnat „pentru furt calificat". Şi, din Complexul alimentar din Sîntă sustras de la recepţia hotelului „Cen- 8 curte (grădină), strada Traian (071)
, ILIA: * totuşi, astfel de indivizi, care trăiesc măria Orlea un sac cu făină de trai" din Petroşani suma de 1 500 lei, | nr. 20, Cugir, sau schimb cu
imina) ; mai mult din furturi, mai există. Pe- mălai şi, în aceeaşi seară, de la în Bucur Vasile a avut prilejul să con- ţ Deva, casă — apartament,
din Vc- ter Laszlo este un asemenea speci- treprinderea de bere din Haţeg - state că. legea nu glumeşte cu in- j central. Telefon 52547. (c.7) COMEMORĂRI
• Vind Dacia 1300, la bord
* men. Complicele său în „profesie", ţeava neagră în valoare de 2 500 lei. fractorii care nu au ascultat primul ^ 7500 km. Deva, Aleea Patriei, • Familia îndoliată anunţă
* Lăscuţ Jeleri, alături de care a apă- Luchini era un „colecţionar" de o- avertisment, La pedeapsa de un an , bloc D 1, apartament 11. (840) cu aceeaşi durere împlinirea
i an de la pierderea
n
u
9 rut în boxa acuzaţilor, este un altul. se mai adaugă încă un an (o pe • Vind maşină de spălat ru u scumpului soţ şi tată
I Au pătruns prin efracţie în locuinţa deapsă anterioară, care fusese gra- * fe, marca „Privileg", auto SIBIŞAN AUREL
* unei cetăţene din Hunedoara, de Fapte din instanţă ţiată). 1 mată, nouă, ambalaj original. Ii păstrăm adincă recunoş
i din 25 I unde au sustras bunuri în valoare tota- lată deci că avem de-a face cu 8 Deva, telefon 15411, orele 21— tinţă şi o vio amintire. (869)
25, 17, lă de peste 10 000 lei. Că pentru Peter trei cazuri tipice în care trei „mere j 22. (842)
Laszlo furtul devenise o „profesie", biecte furate din avutul obştesc pen putrede" au reuşit să strice fiecare o Vind foarte convenabil
40, 10. # mobilă de nuc, excepţională. © Cu adîncă durere a-
I o demonstrează condamnările ante- tru că la domiciliul lui, alături de cîte un „măr" bun. Trei dintre făp Deva, strada Mihai Viteazu nunţăm împlin > rea a 2
ştiguri : 9 rioare pentru furturi şi tîlhării. După cele arătate mai sus, s-au mai gă tuitori, probabil nu vor putea citi a- 20, bloc E 24, apartament 7. ani dc la îno tarea din
I ce a săvîrşit împreună ey Jeleri sit : 30 kg de orz furat de la C.A.P. ceste rînduri din motive uşor de în- * (039) viaţă a scumpului nos-
* spargerea de la locuinţa lui M. P., a Sîntămăria Orlea, un balot de sîrmă ţeles. Ceilalţi trei însă, am dori să I SCHIMB DE LOCUINŢA tru soţ, tată .i bunic
GIURGIU AI I XANDKU
| intrat ulterior într-o altă casă — evi- zincată şi mai multe scule. „Pa le citească şi să mediteze la ele. Au • Amintirea lui rămine
a dent nu ca omul cinstit — şi a mai siunea" de colecţionar i-a adus o scăpat de executarea pedepsei dato- I e Schimb apartament două vie în inimile noastre.
I şterpelit şi un ceas. condamnare de un an şi şapte luni rită umanismului legislaţiei noastre, o camere Cluj, cu similar. Deva. (840)
Telefon 15530, Deva. (872)
pentru 9 Pentru aceste fapte, pedeapsa şi o alta de doi ani şi şase luni. Au avut în faţa ochilor exemplul cel |
Vremea I care i s-a administrat, trei ani închi- Starea de recidivă l-a adus in situa mai concludent asupra a ceea ce se e P I E R D E R E
•ăcoroa- ţia de a nu beneficia de efectele poate întîmpla cînd nesocoteşti mîna |
/ariabil, 9 soare, este dreaptă şi necesară. Com- o Pierdut adeverinţă nr. « S-au scurs şase săp-
amiaza, plicelui său, cu cazierul mai puţin decretului de graţiere, aşa cum be de ajutor pe care ţi-o întinde so- e 0723 din 23 mai 1983, pe nu- tămîni de cind a dispă
idea a- pătat, i s-au „dat" doar doi ani, neficiază complicele său ia furtul fă cietatea. Atenţie deci, la proverbul | i mele Stoicoi Ileana, eliberată rut din mijlocul nostru
aţite de * pedeapsă care beneficiază de efec- inii şi al ţevii, care la rîndul său, a românesc > ulciorul nu merge de mul- ^ de I.I.C. Deva. O declar nu cel ce a fost un minu
Vin tal lă. (875) nat fiu, soţ, lată şi bu
i inten- * tele unui decret de graţiere. Unul fost condamnat la trei pedepse între te ori la apă I nic
km/oră ® după gratii, altul liber ; a.tît timp cit un an şi un an şi şase luni. TALLOŞ lUI.tU
le mi J I va înţelege să ducă o viaţă demnă. Copie fidelă a acestui caz e cel Rubrică realizată cu sprijinul D E C E S E (fierar). Nu-l vom ui
se între ta niciodată. Familia
iile ma- O situaţie similară se regăseşte al recidivistului Vasile Bucur, de loc Tribunalului judeţean ' e Colegii de muncă sint a- (851;
grade. lături de ing. Szabo. Anton, în
O — — <S _ O _ • _ • _ « t — o — » » o — a — - » a — a • r» o yr s — m momentele grele pricinuite de
1