Page 88 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 88

?6 MAI i»*»                                                                                                                                                      paq. 3




                 „S-aduci cîmpul în scenă, nu-i uşor“
                                                                                                 Despre  modul  de  între­  sumuri  mai  mici  de  apă   conduşi-   de   ing.   Petru
                                                                                               ţinere   şi   exploatare   a   şi  noxe  mai  reduse,  paralel   Oţoiu,   şeful   sectorhlul
      ei lor      -  Eu  sint  mică  şi  slabă,   fost   ?   !   (intervine   Maria   diferite  meserii  dar  şi  cu
      3ulcvar-                                                     gospodării  de  frunte  şi  cu   instalaţiilor  de  epurare,  a   cu traducerea   în fapt a  hidrotehnic.  Aşteptăm  rea­
      — cpi-    dar  să  ştiţi  că  mai  cresc   Măriţi  -  cum  ii  spun  cei                 condiţiilor  tehnologice  de   prevederilor   «programului   lizarea  în  fapt  şi  a  altoi?
                cind  aud  lucruri  bune  des­  apropiaţi) : la festivalurile  tragere  de  inimă  pentru  a              complex  de  îmbunătăţire  a   preocupări  gîndite  de  a-
      ric       pre   formaţia   noastră.   Nu   locale  de  la  Vulcan,  Sarmi-   ridica  şi  viaţa  spirituală  a   exploatare  şi  a  respectării
      ,c: „Mi-                                                                                 normelor  tehnice  de  epura­  condiţiilor  de  muncă  ale   cest  colectiv,  inclusiv  rea­
                rideţi,  c-aşa-i  !  După  ce   zegetusa,   Haţeg,   Geoagiu,   satului".                                 celor  ce  lucrează  în  coc­  lizarea  soluţiei  de  reduce­
                ne-am  prezentat  cu  „Cunu­  După   Piatră,   la   Muntele   De  la  op  menii  .  satului   re  vom  face  referiri  în   serie,  dublarea  capacităţii   re  a  cianurilor  din  apele
      cincina-   na  griului"  la  f a z a   jude­                 am   aflat   că   animatorul   cele ce urmează.
       şcolară                            Găina,  la  Deva  cu  multe   vieţii  spirituale  de  aici  este,               instalaţiei  de  defenolare,   uzate  rezultate  de  la  spă­
       Petro­   ţeană,  am  tot  urmărit  zia­  ocazii".   Chiar   şi   mama                     La  uzinâ  cocsochimică  a   reconsiderarea  unor  reţele   larea gazului de furnal.
                rul  nostru  să  vedem  ce  şi                      de  peste  trei  decenii,  în­  C.  Si  Hunedoara  am  vizi­  de  apă  şi  canalizare.  Sub­  La  decantorul  orizbntal
      lului     cum,  adică  cum  ne-au  a-   Măriei  —  Elena  Ciobanu  -   văţătorul   lor,   Viorel   De­  tat  staţia  de  epurare  me-
      >al: Po-                            le-a  fost  alături  de  multe   mian.   „Datorită   dumnea­                    scriem  şi  noi  acestor  mă­  ce  trebuie  să  asigure  reţi­
       — pe-    predat  şi  cei  din  juriu.  Mă                                               cano-biologică destinată re­  suri, cerînd   rezolvarea  nerea  suspensiilor  din  ape­
        (rczu-   tot  Întrebau  unii  şi  alţii,   ori.  Dacă  nu  i-a  putut  în­  lui  satul  ne  e  cunoscut  şi-n   ducerii  cantităţilor  de  fe­  concomitentă   a   epurării   le  uzate  rezultate  de  la
      t)        cind  treceau  pe  lingă  poar­  soţi   întotdeauna   pe   scenă   „Cîniarea   R o m  â n i e i ş i    in   avansate  a  apelor  amo-   maşina  de  turnat  fontă  pe
      •Ailin :                            (doar  acasă  rămineau  vite,   ţară.   Acum,   de   cind   cu   noli  din  apele  amoniacal-
      Dinamo.   tă  şi  mă  vedeau  in  gră­                                                   fenolice  rezultate  din  pro­  niacal-fenolice,   odată   cu   bandă  se  constată  eficien­
      ră        dină  :  „Ce-aţi  făcut,  Victo­  oi,  porci,  păsări,  holde  de   „Cununa   griului",   obiceiul        promovarea stingerii us­   ţa  scăzută  a  instalaţiei
                rie,   la   Deva   ?"   Şi-apoi,   griu  şi  ovăz,  porumb,  car­  nostru   din   străbuni,   mare   cesul  de  cocsificare.  Am     cauzată  de  neeurăţirea  ei
                                                                                               constatat  eficienţa  scăzută
      le  pace,   cind  a  apărut  şi  negru  pe   tofi,   care   trebuiau   îngriji­  bucurie  avem  I  Seara,  ve­                                 la timp.
      laborare   alb in ziar că sintem pe  te) era prezentă, totuşi, cu  nim  la  cămin  de  la  cimp,   a  acestei  instalaţii,  relie­              La  iazul  de  decantare  şi
      dintelui                                                      de  la  lucru.  Nu  mai  apu­  fată  şi  de  analizele  fizico-
      seu,  îm-                                                     căm   să   trecem   pe-acasă,   chimice  efectuate  în  acea                     sedimentare  a  şlamului  de
      tovarăşa                                                                                                                                       furnal  „Bataga"  se  consta­
      seu în                                                        să   mincăm.   Şi,   ce   s-au   zi  de  laboranta  Kelemen                      tă  neexecutarca  lucrărilor
                                                                   gîndit  femeile  noastre  :  vin   Eva,  datorită  exploatării
      e  romă-                                                      cu  coşul  încărcat  cu  plă­                                                    de  întreţinere,  de  executa­
      ii popu-                                                                                 defectuoase cauzate de pre­                           re  a  digurilor  de  contur,
                                                                   cinte.  Şi  cind  facem  pauză,                        cate  a  cocsului,  cunoscînd   lipsa  spaţiului  de  depozi­
        rcali-                                                      mincăm.  Parcă  şi  repetiţia   zenţa scurgerilor de gudron   caracterul  nociv  al  acestor   tare  pentru  o  perioadă  mai
                                                                                               pe  teren,  necurăţirii  uleiu­
                 locul  intii,  vă  daţi  seama   colacul  pe  care-l  pregătea   e  mai  frumoasă.  Că  nu-i
       „Omul     cit  ne-am  bucurat  !  Acum,   pentru  „gazda"  din  obiceiul                rilor  din  separatoare,  ae-   ape uzate.            îndelungată.
       — e pi­                                                     uşor   s-aduci   cîmpul   în                             La  uzina  furnale  consta­  Şi  în  cadrul  acestei  uzi­
                 zice  tovarăşul  învăţător  că   folcloric.  ■  Nicolae  Hogman   scenă" I    rării  insuficiente  a  apei                          ne  există  numeroase  surse
                 trebuie  să  ne  mai  pregă­  vine 5 km de la Grileşti  Că  nu-i  uşor,  recunoaşte   prin  defectarea  a  3  aera-   tăm  exploatarea  corespun­
      şti        tim   pentru   Întrecerea   cea   -   cu  nora  Elena  şi  cu   şi  Viorel  Demian,  dar  nu   toare, neasigurării substan­  zătoare  a  instalaţiilor  de   de  poluare  ce  se  evacuează
                 mare.  Ne-om  pregăti,  cum   băiatul  Aurel  -  la  repeti­  pune  pe  seama  sa  izbînzile   ţelor   hrănitoare   pentru   epurare  mecanică  desti­  în  rîul  Cerna,  fără  a  fi
                                                                                                                                                     epurate,  precum  ar  fi
                 să  nui  că  seara,  după  ce   ţii,   şi   ajunge   acasă   spre   formaţiei,  ci  pe  seama  oa­  microorganisme.  nate  spălării  umede  a  ga­
                3j{  ~m  cu  lucru  în  ci  mp   miezul  nopţii.  Nicolae  Ma-   menilor.   Iar   ei   ştiu   cită        zului  de  furnal,  prin  exe­  apele  uzate  de  la  aglome^
                                                                                                 Chiar  dacă  aceste  ape
                                                                                                                                                                 multicicloane,
                                                                                                                                                             1,
                                                                                                                                                     ratorul
                ori  la  grădină,  venim  cu   tieş,  tot  cu  familia  vine  —   lumină  le-a  adus  învăţăto­  uzate  nu  se  evacuează  în   cutarea  la  timp  a  lucrări­  închizători  hidraulici  de  pe
      6.00  Ra-   dragă inimă la repetiţie.  cu  Rodica  şi  Nicu,  cu  so­  rul  in  sat  nu  numai  prin   rîul  Cerna,  ele  servind   lor  de  întreţinere,  a  func­  conductele  de  gaz  de  fur­
      nineţii  ;   „Venim cu dragă inimă“  crul  Aurel  Popa  şi  cu  un­  cartea  şcolară,  ci  şi  prin                 ţionării   tuturor   părţilor
      si in a-  -   aceleaşi  cuvinte  ale  Vic­  chiul  Gheorghe  Popa,  de­  statornica  lui  dragoste  faţă   pentru  stingerea  umedă  a   componente  ale  instala­  nal etc.
      0      jur nai;                                                                          cocsului  în  circuit  închis,   ţiei,  extragerii  ritmice  din   Din  discuţiile  avute  cu
       onoare   toriei  Demian  le-ar  spune   putat  în  sat.  Dionisie  Popa   de   tradiţiile   locale.   îm­
       Revista  oricare  dintre  membrii  co­  e  prezent  în  formaţie  cu   preună   cu   soţia,   Maria,   este  necesară  îmbunătăţi­  decantoare   a   îngroşatu­  ing.  Nicolae  Gheorghioni,
      il  melo-   lectivului   obiceiului   folclo­  soţia  Viorica  şi  fiica  Do­  educatoare   in   sat,   Viorel   rea  exploatării  şi  luarea   lui,  perseverenţei  şi  con­  şeful  secţiei  aglomerator  2,
      rle  ştiri;                                                                                                         ştiinciozităţii  personalului   reiese  faptul  că  prin  evi­
      scultăto-   ric  de  la  Căminul  cultural   rica.   „Printre   cei   stator­  Demian  a  valorificat  multe   măsurilor  pentru  atingerea   de  deservire  ce  îşi  cunoaş­
      etin  de   din   Hărţăgani,   chiar   dacă   nici  în  formaţie  de  multă   dintre   frumuseţile   folclo­  parametrilor proiectaţi.          tarea  deranjamentelor  în
       şi  for-   sint  artişti  amatori  de  peste   vreme,  în  care  am  mare   rice  locale,  pentru  că  e  fiu      te bine atribuţiile.       procesul   de   aglomerare,
      estivalul                                                                                  în sectorul  cocserie nu                            prin  îmbunătăţiri  ale  pro­
       Itoraâ-   două  decenii  sau  numai  de   nădejde,   sint   şi   Victoria   al  satului  şi  cine  le-ar  cu­  mai  există  alte  instalaţii   Faţă  de  anii  anteriori  se
      .in   de   ciţiva  ani.  Unii  -  şi  cei   Demian,  Ana  Tripon,  Elisa-   noaşte  mai  bine  decit  cel   de epurare,   dar persistă  constată  o  reducere  a  can­  cesului  tehnologic  se  pot
      a  copiii   mai  mulţi  -  vin  cu  întrea­  beta   Botici,   Saveta   Hog­  născut,  crescut  şi  maturizat        tităţilor  de  suspensii  eva­  încă  reţine  în  sectorul  fur-
      letin  de   ga familie. Nicolae Popa  man,   Angliţa   Popa,   Ana   aici  I  Tot  ce-a  fost  valoros   numeroase  surse  de  polua­  cuate  în  rîul  Cerna,  ca   nale-aglomerare  însemnele
      comoara                                                                                  re, precum   ar fi apele
      Magazin   -   cu  Maria,  soţia,  şi  cu   Popa,   mulţi,   aproape   40.   în  lada  cu  zestre  culturală         urmare   a   îmbunătăţirii   cantităţi  de  praf  de  furnal,
      13.00 De  Lenuţa,  fiica  -  om  cu  gos­  Alături  de  ei,  de  ciţiva  ani   a   aşezării,   Viorel   Demian   uzate  din  zona  distileriei   schemei  de  flux  a  apelor   situaţie  în  care  eficienta
      ub  uni-   podărie  mare  şi  frumoasă,   incoace  —  continuă  învăţă­  a  scos  cu  grijă  şi  migală,   de gudroane.  uzate,  separării  circuitu­  instalaţiilor   de   epurare
      lelin  de                                                                                  Aşa cum    ne relatează
      e  împli-   ca  mulţi  din  sat,  nu-şi  mai   torul  Vi  orei  Demian,  di­  a   descoperit   înţelesurile         lui de  nămol,  creşterii ran­  mecanică  ar  creşte  sim­
      >ară  ro-   numără   anii   de   cind   cu   rectorul căminului cultural  educative  ale   acestor  co­  tov.  ing.  Cornel  Gherghel,   damentului   decantoarelor   ţitor.
      tecc  din   formaţia   căminului   cultural   -   se  afirmă  familiile  lui   mori  şi  le-a  redat  oameni­  directorul  uzinei  cocsochi-   radiale  cu  pod  raclor,  ca   o
      an; 16,30                                                                                mice,  sînt  preconizate  în                          CONSTANTIN TEODORAŞCU
      îomică  ;   a  dus  faima  şi  frumuseţea   Aurel   Botici,   Gheorghe   lor   îmbogăţite   cu   cultul             urmare  a  soluţiilor  adop­
      ri ; 17,05   obiceiului   local   pînă   la   Curtean,   Gheorghe   Rusu,   muncii  pe  care  l-a  ridicat   sectorul chimic măsuri teh­  tate şi a preocupărilor unui   Oficiul de gospodărire
      ;   17,35  Bucureşti,  unde  au  prezen­  Elena   Nicşa,   Valeria   Trif,   la cel mai înalt rang.  nologice  pentru  înlocuirea'   colectiv de oameni inimoşi,  a opelor
      ,  patria
      auzical  ;   tat   spectacole   la   Muzeul   mulţi.  Sint  mineri,  agricul­            proceselor  actuale  de  de-
      ;   19,45  satului. „Dar unde n-am  tori, pensionari, oameni cu        LUCIA LICIU       sulfurare  a  gazului  de  cocs
      Radioce-
       muzicii                                                                                 şi sulfatului   de .amoniu
      1  Intr-o                                                                                cu noi procedee cu con-                   C  E  T  Ă  Ţ  E  N  I  !
      şi  Fugi
      ie tem-
       23,30—
      cal.                                                                                                                     Predînd sticlele şi borcanele goale ma­
                                                                                                 Asfozi, „Amfiteatrul
                                                                                                                           gazinelor alimentare şi de legume-fructe
                                                                                                    artelor" nr. 61
                                                                                                                               © la schimb ;
       tempo-                                                                                     Ediţia  de  astăzi  a
      Patria);
       (Arta) ;                                                                                 „Amfiteatrului   artelor"      ®  contra marfă ;
      iciromul                                                                                  din  Deva,  cu  tema  ,,Lu-'
      acâra)  ;                                                                                                                ® numerar
      a  că  —                                                                                  cian  Blaga",  va  fi  rea­
      rgistul) ;
      ire  (Ar-                                                                                 lizată  de  cercul  de  lite­  contribuiţi Ia reintroducerea în circuitul eco­
      ’rovoca-                                                                                  ratură  al  Casei  dc  cul­
      dnirea) ;
       (7  No­                                                                                  tură  a  studenţilor  din   nomic a unor însemnate resurse materiale.
      ii  Con-
      JLCAN:                                                                                    Sibiu,-,  condus  de  lector
      afărul) ;                                                                                 universitar  G.  Nistor.
       Cari os
      incrul)  ;                                                                                Gazda  amfiteatrului  —
      •ulatorul                                                                                                                                      încetarea  din  viaţă  a  tatălui
      Itoresc);                                                                                 sala  mică  a  Casei  de                             său
      ră  pen-                                                                                  cultură  Deva,  cu  înce­                                 SZABO 1UEMIART
      ezatul)  ;                                                                                                                                             din Cristur.
      î  acasă       Aspect clin secţia creaţie  a  întreprinderii „Vidra" Oră .ştie.           pere de la orele 18.
      ÎABAR-                                                            Foto: VIRGIL ONOIU
      snte  dc                                                                                                                                          O Soţia Ana, l'iii Mari­
      AŞTIE  :                                                                                                                                        an, Neluţ şi Nelu, nora
      Trei  oa-   —    o    -    —     o —   a  r -  o — • — o    — • -• — o    — o — » — o    —  ® — • — o   • — « — «— o — • — c  v     r     N Z A     R I  Eta anunţă cu adinca du­
                                                                                              —
      acăra)  ;                                                                                                                                       rere încetarea din viaţă
      chipajul   |     CU Şl FĂRĂ RECIDIVĂ         în  dosarul  privindu-i  pe  Luchini  La-   din  Tătărani-Dîmboviţa,  dar  cu  domi-  •   •  Vintl urgent apartament  a dragului lor
      3asa  de                                                                                                            două  camere,  confort  I.  Deva,   HANCILA dumitru
      Papillon   »                                 dislau,  din  Haţeg,  şi  Doboly  Fran-   ciliul  vremelnic  în  judeţul  Hunedoara,  I   bulevardul  N.  Bălcescu,  bloc   înmormîntarea arc loc
      Dacia) ;  I   E  intrigant să citeşti   într-o sen-  cisc,  din  Sîntămăria  Orlea,  primul   şi  al  lui  Marius  Cojocaru  din  Petrila.  •   2, apartament 60.   (833)  astăzi, 26 mai 1983, ore­
       pentru      tinţă  că un oarecare ins   a fost con-  fiind  recidivist.  Amîndoi  au  sustras   Condamnaţi  pentru  faptul  de  a  fi  1        le 14, la cimitirul din
      n (Casa   0                                                                                                          •  Vindem casă terminată,   strada Emincseu, Deva.
       rA: Sub   1  damnat „pentru furt calificat". Şi,  din  Complexul  alimentar  din  Sîntă­  sustras  de  la  recepţia  hotelului  „Cen-  8   curte  (grădină),  strada  Traian   (071)
       , ILIA:   *    totuşi,  astfel  de  indivizi,  care  trăiesc   măria  Orlea  un  sac  cu  făină  de   trai"  din  Petroşani  suma  de  1  500  lei,  |   nr.  20,  Cugir,  sau  schimb  cu
      imina) ;   mai  mult  din  furturi,  mai  există.  Pe-   mălai  şi,  în  aceeaşi  seară,  de  la  în­  Bucur Vasile a avut prilejul să con-   ţ  Deva,   casă   —   apartament,
       din Vc-   ter Laszlo este un asemenea speci-  treprinderea  de  bere  din  Haţeg  -   state că. legea nu glumeşte cu in- j   central. Telefon 52547.   (c.7)  COMEMORĂRI
                                                                                                                           •  Vind  Dacia  1300,  la  bord
              *   men. Complicele său în „profesie",  ţeava  neagră  în  valoare  de  2  500  lei.   fractorii care nu au ascultat primul ^   7500  km.  Deva,  Aleea  Patriei,   • Familia îndoliată anunţă
               *  Lăscuţ Jeleri, alături de care a apă-  Luchini era un „colecţionar" de o-  avertisment, La pedeapsa de un an ,   bloc D 1, apartament 11. (840)  cu aceeaşi durere împlinirea
                                                                                                                                                         i  an de la pierderea
                                                                                                                                                      n
                                                                                                                                                       u
              9   rut în boxa acuzaţilor, este un altul.                             se mai adaugă încă un an (o pe­       •  Vind maşină de spălat ru­  u  scumpului soţ şi tată
               I Au pătruns prin efracţie în locuinţa                                deapsă anterioară, care fusese gra- *   fe,   marca   „Privileg",   auto­  SIBIŞAN AUREL
              *   unei  cetăţene din Hunedoara,   de  Fapte din instanţă             ţiată).                          1   mată,  nouă,  ambalaj  original.   Ii păstrăm adincă recunoş­
      i din 25  I unde au sustras bunuri în valoare tota-                               lată deci că avem de-a face cu 8   Deva,  telefon  15411,  orele  21—   tinţă şi o vio amintire. (869)
       25, 17,     lă de peste 10 000 lei. Că pentru Peter                           trei cazuri tipice în care trei „mere j   22.  (842)
                     Laszlo furtul devenise o „profesie",  biecte  furate  din  avutul  obştesc  pen­  putrede" au reuşit să strice fiecare     o   Vind   foarte   convenabil
       40,  10.                                                                                                #          mobilă  de  nuc,  excepţională.   © Cu adîncă  durere a-
               I  o  demonstrează  condamnările  ante-   tru  că  la  domiciliul  lui,  alături  de   cîte un „măr" bun. Trei dintre făp­  Deva,   strada   Mihai   Viteazu   nunţăm împlin  > rea a 2
      ştiguri :  9   rioare  pentru  furturi  şi  tîlhării.  După   cele  arătate  mai  sus,  s-au  mai  gă­  tuitori, probabil nu vor putea citi a-   20, bloc E 24, apartament 7.  ani dc la îno  tarea din
               I ce a săvîrşit împreună ey Jeleri  sit  :  30  kg  de  orz  furat  de  la  C.A.P.   ceste rînduri din motive uşor de în- *    (039)      viaţă a scumpului nos-
              *   spargerea de la locuinţa lui M. P., a  Sîntămăria  Orlea,  un  balot  de  sîrmă   ţeles. Ceilalţi trei însă, am dori să I   SCHIMB DE LOCUINŢA  tru soţ, tată  .i bunic
                                                                                                                                                        GIURGIU AI I XANDKU
               |  intrat  ulterior  într-o  altă  casă  —  evi-   zincată  şi  mai  multe  scule.  „Pa­  le citească şi să mediteze la ele. Au •         Amintirea lui  rămine
              a   dent  nu ca omul cinstit   — şi a mai  siunea"  de  colecţionar  i-a  adus  o   scăpat de executarea pedepsei dato-   I  e  Schimb  apartament  două   vie în inimile  noastre.
               I şterpelit şi un ceas.             condamnare  de  un  an  şi  şapte  luni   rită umanismului legislaţiei noastre,   o  camere  Cluj,  cu  similar.  Deva.   (840)
                                                                                                                          Telefon 15530, Deva. (872)
       pentru           9  Pentru aceste fapte, pedeapsa   şi  o  alta  de  doi  ani  şi  şase  luni.   Au  avut  în  faţa  ochilor  exemplul  cel  |
      Vremea        I care i s-a administrat, trei ani închi-   Starea  de  recidivă  l-a  adus  in  situa­  mai  concludent  asupra  a  ceea  ce  se  e   P  I  E  R  D  E  R  E
      •ăcoroa-                                     ţia  de  a  nu  beneficia  de  efectele   poate  întîmpla  cînd  nesocoteşti  mîna  |
      /ariabil,    9  soare, este dreaptă şi necesară. Com-                                                                o Pierdut adeverinţă nr.     «  S-au  scurs  şase  săp-
      amiaza,          plicelui său, cu cazierul mai puţin   decretului  de  graţiere,  aşa  cum  be­  de  ajutor  pe  care  ţi-o  întinde  so-   e    0723 din 23 mai 1983, pe nu-   tămîni  de  cind  a  dispă­
       idea a-          pătat, i s-au „dat" doar doi ani,  neficiază  complicele  său  ia  furtul  fă­  cietatea.  Atenţie  deci,  la  proverbul  |   i mele Stoicoi Ileana, eliberată   rut  din  mijlocul  nostru
      aţite de   *   pedeapsă care beneficiază de efec-  inii  şi  al  ţevii,  care  la  rîndul  său,  a   românesc  >  ulciorul  nu  merge  de  mul-  ^   de I.I.C. Deva. O declar nu­  cel  ce  a  fost  un  minu­
       Vin tal                                                                                                            lă. (875)                    nat  fiu,  soţ,  lată  şi  bu­
      i inten-   *   tele  unui  decret  de  graţiere.  Unul   fost  condamnat  la  trei  pedepse  între   te ori la apă I                             nic
       km/oră   ®  după  gratii,  altul  liber  ;  a.tît  timp  cit   un an şi un an şi şase luni.                                                         TALLOŞ lUI.tU
        le mi J    I va înţelege să ducă o viaţă demnă.    Copie fidelă a acestui caz e cel   Rubrică realizată cu sprijinul     D  E  C  E  S  E           (fierar). Nu-l vom ui­
     se între                                                                                                                                               ta niciodată. Familia
      iile ma-           O situaţie similară se regăseşte  al recidivistului Vasile Bucur, de loc  Tribunalului judeţean   '  e  Colegii  de  muncă  sint  a-          (851;
       grade.                                                                                                             lături  de  ing.  Szabo.  Anton,  în
               O —           — <S _ O _ • _  •    _   « t   —    o   —    »  » o  — a — - »  a — a  • r» o yr s — m       momentele grele pricinuite de
                                                                               1
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93