Page 9 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 9
ala g€ lectura
1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! cărbune peste
PREVEDERI
Hotărîţi să răspundă
prin fapte de muncă
chemării secretarului
general al partidului
„HjUDtŢUl HUUEDOUBfljj r ă ş u l Nicolae
t o v a
S O C I i U J S M l I L cît mai mult cărbune,
Ceauşescu, de a da ţării
minerii din Petrila şi-au
înzecit eforturile în sub
teran, depăşi.,du-şi rit
mic planul de extracţie.
După cum ne relata
Grigore Grăjdan, ingi
nerul şef al întreprin
derii, minerii petrileni
au încheiat cele patru
luni ale anului cu un
Anul XXXV, nr. 7 924 MIERCURI, 4 MAI 1983 4 pagini - 50 bani plus de 13 800 tone căr
bune peste prevederi,
în fruntea întrecerii se
situează sectorul II,
Valea Morii — un obiectiv important condus de subinginerul
600
Vasile Toporan ( f - 3
tone), sectorul IU, con
care trebuie finalizat în acest an! dus de inginerul Ion
Vasile (-(- I 500 tone),
sectorul V, în fruntea
Pentru a ne forma o jumătate din excavatoare CIND DRUMARII căruia se află inginerul
imagine asupra stadiilor de staţionau. Inginerul Petru SE PIERD PE... DRUM Ion Mîrlogeanu ( + 1 230
execuţie a obiectivului cu Indrieş, de la atelierul Categoric, o mină de oa tone) şi sectorul inves
prifer Valea Morii-Brad, auto-utilaje, motiva: „Nu meni de la G.S.C.F.I. Deva, tiţii, condus de ingine S.C.S.M. Petroşani. laboratorul de electrosecuritale. E-
cu termen dc finalizare în avem filtre hidraulice, fur oricît de buni ar fi, nu rul Bujor Bogdan. lectricienii Caro! Avram şi Doeolin Incob execută probe
acest an, am parcurs tra tunuri de presiune, cauciu pot cuprinde toate lucrări dc strivire dinamică a cablu riior electrice.
seul, de cîţiva kilometri, pe curi, nu avem nici un fel le rămase de executat. Lu
care se înşLruie principa de piese de schimb. Facem dovic Maroşi, dirigintele de
lele lucrări ce condiţionea tot ceea ce depinde de şantier Ia drumurile de
ză punerea lui în func noi, dar...“. acces în carieră, spunea : CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA
ţiune. Numărul autobasculante- „Nu sîntom deloc mulţu
miţi de felul cum se lu
crează. încep lucrarea,
merg cît merg, apoi, trep Vremea capricioasa impune
tat, treptat, se mută în
altă parte. Sint puţini şi o organizare exemplara şi folosirea
n-au ce le trebuie. Dacă
cum s-ar fi descurcat. Spre din plin a fiecărei
VALEA ARSULUI. lor a crescut faţă dc anul nu i-am fi ajutat, nu ştiu sie de lucru
COTA 635 trecut. Cele nouă maşini
Aici se lucrează la des- repartizate la steril „aco exemplu, drumul axial
copertă. Se va extrage a- peră" mulţumitor excava (Valea Arsului - carieră- Preocupările cooperato lui Ioan Lăscoi, iar la •ă din plin praşila manua
nual, prin metode de mare toarele în funcţiune, chiar haldă) si cel de la treapta rilor, mecanizatorilor si C.A.P. Bc-riu lui Petru Pa- lă a sfeclei dc zahăr si
productivitate, un milion dacă mai aşteaptă la... în 610, nici în prezent nu sint specialiştilor din unităţile "nsehiv. seu. Cele mai a- furajere. Consiliile popu
de tone de minereu. în cărcat. în trei ore de lu terminate". agricole aparţinătoare Con vansat:' unităţi la această lare, conducerile de uni
carieră, forfotă mare. Faţă cru, şoferii Gheorghe Al- Activitatea beneficiaru siliului unic agroindustrial iţi era ne sint cooperativele tăţi au procedat Ju repar
de alte perioade, acum rit măşan, Ioan Ştefan, Con lui este serios afectată de Orăştie sînt concentrate in agricole din Mărtineşti tizarea suprafeţelor pe
murile de lucru sînt mult stantin Jurca, Nicolae Ni- starea drumurilor. Maistrul aceste zile de început dc Jeledinţi si Turdaş. Pen brigăzi şi echipe şi au m'o-
1
mai bune. Nici în prezent cula si Gheorghe Suciu Ioan Potinteu, muncitorii mai la întreţinerea cui tru a asigura o călită t . bilizat la muncă, în zilele
însă dotarea tehnică şi for realizaseră cîte opt curse, din subordinea sa, şeful turilor prăsitoare, recolta bună la această lucrare şi bune dc lucru, un mare
ţa de muncă nu sînt utili depăşindu-şi sarcinile pe de echipă Victor Solomon, rea furajelor masă verde in vederea economisirii de număr de cooperatori. în
zate la capacitate maximă. această perioadă de tim.p, mecanicii de pe utilaje si însămînţarea terenuri zilele de la sfîrşitul lunii
Inginerul Andrei Iman, do fără să forţeze prea tare. au datoria să se organizeze lor devenite libere. aprilie şi începutul lunii
la sectorul de investiţii al mai bine, să finalizeze în în Consiliul unic mai la C.A.P. Dineu Mare
I.M. Barza, responsabilul De la cota 635 la 620 m, cel mai scurt timp căile LA PRAŞILA SFECLEI — agroindustrial au ieşit la prăşit sute de
descoperla este terminată.
carierei, spunea că s-au Urmează treapta de la 610, dc acces în carieră şi pc PUTERNICA oameni în fiecare zi, în
derocat şi transportat pe platforma pentru rezervoa MOBILIZARE DE FORŢE Orăsîie frunte cu brigadierii Au
ste 340 000 mc de steril. „în care nu poate fi atacată rele de apă. relia Rădulescu şi Aurel
aprilie am realizat o medie din cauza drumului de ac restantele au eost Sfecla (de zahăr şi cea Bran. Astfel se proce
zilnică de 2 800 mc steril ces nefinalizat. Pînă să se RECUPERATE furajeră) a răsărit peste combustibili şi luhrifianţi. dează şi la C.A.P. Beriu,
transportat, deşi capacita -jungă la minereu, după Din carieră, prin rosto- tot uniform, astfel că a în la praşila mecanică a sfe Orăstioara de Sus, Sibi-
tea noastră de încărcare calculele specialiştilor, tre goaleie colectoare şi gale ceput, încă la sfîrşitul clei sînt folosite prăşitoa- şol. '
aste mult mai mare. Defec buie înlăturată o cantitate ria de transport (la care lunii aprilie, praşila moca re’e trase de animale. Con
ţiunile frecvent survenite de steril mai mare decit mai sînt de săpat ei.rca 110 nică şi manuală a acestei ducerea cooperativei agri REBILONAREA
la excavatoare, la buldoze cea realizată. Concluzia : m), minereul ajunge la an- culturi. Prăşitu'l mecanic cole din Căstău a asigurat CARTOFILOR — LA UN
re, lipsa mijloacelor auto cît s-a făcut din 1901 în tezdrobitor — cel mai în a fost încredinţat — în epurarea celor patru pră- ÎNALT NIVEL
la nivelul posibilităţilor au coace, va trebui să se de- urmă punct de lucru la toate unităţile, fără excep utori de care dispune uni CALITATIV
limitat însă realizările". roce de acum în cîteva sfîrşitul anului trecut. De ţie — acelor mecanizatori tatea la care au fost
In ziua raidului nostru, luni... atunci însă, ca urmare a care au realizat şi semă înhămaţi caii, iar la C.A.P. Se munceşte intens, cu
măsurilor luate de condu natul, ceea ce asigură o. Dineu Mare praşila sfe forţe mecanice sporite la
cerea întreprinderii, res- fectuarea unor lucrări dc lei se efectuează şi cu
LIVIU BRAICA bună calitate. La C.A.P săpători tras-- de vacile TRAIAN BONDOR
ACTIVITATEA DE EXPORT Căstău. de pildă, prăşi to membrilor cooperatori. _ (Continuare în pag. a 3-a)
calitate ei-dinamism'« eficienţă (Continuare în pag. a 3-a) sfeclbi a fost încredinţată In paralel se desfăşoa-
Produsele meşteşugarilor
hunedoreni - prezente constant
pe pieţele externe
Cooperaţia meşteşugă la diversificarea produc
rească din judeţul nostru ţiei pentru a putea oferi
are o frumoasă tradiţie la partenerilor noştri externi
export, produsele de arti o gamă cît mai largă de
zanat cu specific local, co produse. Astfel, în anul în
voarele şi alte articole curs am oferit la export 86
fiind cunoscute şi solicita de noi sortimente în toate
te în numeroase ţări eu cele trei grupe menţiona
ropene, dar şi de pe alte te. Dintre acestea, amin
continente. Ce preocupări tesc 18 noi articole din
există în unităţile aparţi- cauciuc, o ganîă largă de
nînd Uniunii judeţene a bluze cu motive populare Deva. Vedere generală. Foto ; VIKGI1. ONOIU
cooperativelor meşteşugă stilizate, seturi de feţe de
reşti pentru onorarea rit masă cu broderie manuală,
mică a contractelor la ex mantouri ornamentate cu p|i ă i n practică cunoştinţele teoretice
port, diversificarea produc motive folclorice din zonă, Instruirea profesională a elevilor Q, m se a c
ţiei destinate pieţelor străl-, covoare orientale şi altele.
ne ? Ce rezultate au înre- ; Am livrat produsele res O cercetare sociologică sociologie-filozofie) a per nu este necesară ?". Răs şuraţi este suficientă pen
gistrat cooperatorii meşte pective în Anglia, Franţa, iniţiată de catedra de ştiin mis constatarea că, pe lin punsurile au polarizat în tru a vă pregăti într-o a-
şugari hunedoreni în cele Elveţia, Italia, Austria şi ţe sociale a Liceului in gă aspectele pozitive, învă- jurul primelor două va nume meserie?", numai
patru luni trecute din a- trebuie să subliniez că dustrial nr. 3 Hunedoara ţămîntul de tip industrial riante: foarte bună (58 la 49,4 la sută (cl. X), res
eest an ? Ne răspunde in partenerii noştri, deşi sînt în rîndul elevilor din cla se confruntă şi cu o seamă sută ci. X, 64 la sută el. pectiv 55 la sută (cl. XII)
ginerul Iulian Boşorogan, extrem de exigenţi, nu au sele terminale a avut drept de probleme. XII), bună (35 la sută el. din răspunsuri au fost afir
responsabilul compartimen făcut nici o reclamaţie în obiectiv desprinderea as Pentru a se verifica mă X, 36 la sută cl. XII). Fap mative. De ce ? Cercetarea
tului export al uniunii : ce priveşte calitatea şi pectelor calitative ale pro sura în care elevii sensi tul denotă eă, în mod co a relevat că lucrările prac
— Produsele pe oare le promptitudinea livrării. Ba cesului de instruire profe bilizează legătura dintre rect, elevilor li s-a format tice efectuate de elevi la
executăm pentru export în dimpotrivă, anumite firme sională specifică învăţă- teorie şl practică, dintre convingerea că nici o acti atelier şi pe şantier nu a-
acest an se împart în trei din Norvegia, Italia, Fran mîntului liceal. An fost învăţă-niînt şl producţie, li vitate concretă nu poate
grupe principale : articole ţa, Elveţia au solicitat în chestionaţi 257 elevi din s-a adresat întrebarea fi desfăşurată eficient fără Prof. TRAIAN DINOREL
tehnice din cauciuc, artiza mod expres produsele rea- clasa a X-a şi 85 elevi din „Credeţi că pentru practi un temeinic suport de cu STĂNCIULESCU,
nat textil şi covoare în carea meseriei alese este noştinţe teoretice. Pe de Liceul industrial nr. 3
nodate. încă de la finele MIRCEA LEPĂDATU clasa a XII-a. Prelucrarea necesară o pregătire teo altă parte, însă, la întreba Hunedoara
anului 1982, după pros datelor (obţinute cu ajuto retică — foarte bună, bu rea: „Credeţi că activitatea
pectarea pieţei, am trecut (Continuare in pag. a 3-a) rul membrilor cercului de nă, mediocră, slabă — sau practică pe care o desfă (Continuare în pag. o 3-a)