Page 90 - Drumul_socialismului_1983_05

CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R.

Sub preşedinţia tovară­ tiva lovaraşuiui Nicolae sclor, înfăptuirea progra­
şului Nicolae Ccauşescu, Ccauşescu, consfătuirea pri­ melor de investiţii şi înde­
secretar general al Parti­ lejuieşte un amplu scliimb plinirea sarcinilor la ex­
dului Comunist Român, de experienţă privind mo­ port. Totodată, este anali­
preşedintele Republicii So­ dul în care acţionează or­ zată activitatea desfăşurată
cialiste România, la Comi­ ganizaţiile de partid, co­ pentru buna organizare a
tetul Central al partidului, mitetele judeţene de partid, lucrărilor agricole. în sco­
au început, joi, lucrările ministerele, celelalte orga­ pul asigurării producţiei
Consfătuirii de lucru pe ne centrale şi locale de vegetale şi animale din a-
problemele industriei şi a- partid şi de stat pentru u- cest an. O atenţie deose­
griculfurii. nirea eforturilor oamenilor bită se acordă, in acest
La lucrări participă muncii în vederea îndepli­ sens, felului în care sînt
membri şi membri su­ nirii planului de dezvolta­ întreţinute şi exploatate
pleanţi ai Comitetului Po­ re economică şi socială a sistemele de irigaţii exis­
litic Executiv al C.C. ol ţării la toţi indicatorii a tente, precum şi transpu­
P.C.R., membri ai guver­ obiectivelor stabilite de nerii în fapt a programu­
nului, primi-sccretari şi se­ Congresul al XH-lea şi lui de dezvoltare a irigaţii­
cretari cu problemele eco­ Conferinţa Naţională ale lor în actualul cincinal.
nomice şi agricole ai co­ partidului. în cadrul consfătuirii au
mitetelor judeţene şi ai în cursul dezbaterilor luat cuvîntul tovarăşii Pa-
Comitetului m u n i c i p a l sînt examinate, într-un spi­ raschiv Benescu, Radu Bă­
Bucureşti ale P.C.R., alţi rit de înaltă exigenţă şi lan, Gheorghe Tănase, Aron
Eforturile din preparaţii trebuie susţinute activişti de partid şi de responsabilitate comunistă, Pavel, Laurean Tulai, Ilie
Matei, Ion Stoian, George
măsurile întreprinse şi re­
stat, conducători de insti­
tuţii centrale, cadre de con­ zultatele obţinute în reali­ Vaida, Ioan l'oriş, Teodor
ducere din unităţi econo­ zarea producţiei fizice şi Roman.
mai mult de munca In atelaje mice. marfă, ridicarea calităţii şi tinuă.
Lucrările consfătuirii con­
Organizată din iniţia­
nivelului tehnic al produ-
în ultima perioadă de neajuns, dacă mai adău­ umiditatea la produsele
timp, în cele trei prepa­ găm un altul (autor: livrate cu 7 la sută. A-
raţii de cărbune din Va­ I.C.M.M. Petroşani — ne- ceste lucrări au început Rezultatele bune - rodul implicării active
lea Jiului — Lupeni, Co- intrarea în funcţiune a la Lupeni, însă fiecare
roeşti, Petrila — s-au noii preparaţii de la Pe­ preparaţie va fi dotată cu
materializat cîteva mă­ trila), valoarea nerealiză- asemenea instalaţii. la toate nivelele procesului de producţie
suri care au condus la rilor sporeşte cu încă Trebuie să menţionăm că
creşterea capacităţii de 149 000 tone cărbune pen­ la toate preparaţiile s-au
Chimiştii
din
în plus, unor parteneri
Orăştie
y duare, îmbunătăţirea tru semicocs. luat măsuri suplimentare şi-au cîştigat în ultimul externi 50 tone de oxizi anului trecut producţia
pentru asigurarea funcţio­
Adică,
pentru
export.
gradului de recuperare a Şi totuşi, după atîtea nării staţiilor de evacuare deceniu, pe pieţele exter­ de fier, 15 tone produse ne-am asigurat baza teh-
masei combustibile şi spo­ minusuri apare cu semnul a sterilului în aşa fel ne, renumele de parteneri prelucrate din policlorură nico-materială »rr înche­
rirea puterii calorice a „plus producţia netă. Da, îneît şi cărbunele brut mai serioşi, capabili să asi­ de vinii, 13 tone polistiren iat contractele pentru în­
11
cărbunelui. Cu toate a- la acest indicator se înre­ slab calitativ să poată fi gure la termenele contrac­ prelucrat, precum şi nu­ treg anul 1983, ştiind cu
cestea, planul întreprinde­ gistrează o depăşire de prelucrat Ja indicii de ca­ precizie cum sînt eşalo­
rii de preparare a cărbu­ 20 000 tone cărbune pre­ litate ceruţi. nate livrările. Acest lucru
nelui Valea Jiului — Pe­ parat. La baza depăşirii Ce denotă cele două as­ ACTIVITATEA Dl EXPORT are influenţe directe asu­
troşani a avut de suferit. indicatorului producţie ne- pecte prezentate aici ? Că calitate * dinamism e eficienţă pra procesului de produc­
în preparaţii colectivele ţie din secţiile întreprin­
11
de muncă depun eforturi derii .
PATRIEI —CÎT MSI MULT CĂRBUNE, tuale diferite produse chi­ meroase repere auto pen­ O pondere însemnată în
considerabile pentru ridi­
carea nivelului tehnic şi mice şi din masă plastică, tru autoturismele „Dacia- activitatea , de export a
GÎT MSI MULT MINEREU! calitativ al producţiei, în cantitatea şi la calita­ şi „Oltcit care, după cum întreprinderii o deţine uzi­
11
însă fără o aprovizionare
na de mase plastice. Cum,
ritmică şi în concordanţă tea solicitate de beneficiari. se ştie, şi-au deschis vad de la „bun început, Ioan
într-o astfel de postură
în special la producţia sor­ tă au stat cîteva din ele­ cu noile posibilităţi de se află şi acum harnicul în numeroase ţări de pe Socaciu, inginerul şef al
timentală. mentele pe care le-am preparare a cărbunelui, colectiv de chimişti. Deşi toate meridianele lumii. uzinei, a precizat că depă­
Dacă întreprinderile mi­ arătat chiar la început. deci fără o muncă susţi­ mai sînt cîteva zile pînă Cc-ara mai aflat de la in­ şirile înregistrate la export
niere de la Aninoasa, Ele sînt rezervele interne nută în abatajele Văii la finele lunii mai, ei .şi-au terlocutorul nostru ? „Da­ pînă în prezent vor per­
Livczeni, Paroşeni, Vul­ proprii. Punerea lor în Jiului, aceste eforturi sînt depăşit prevederile la torită faptului — ne spu­ mite colectivului să-şi rea­
can, Uricani, ' Dîlja ar fi valoare a condus la creş­ limitate, iar nerealizările export pe 5 luni cu 7,4 ne — că avem de-acum o lizeze sarcinile anuale încă
extras cărbune la nivelul terea coeficientului de re­ la cărbunele cocsificabil se milioane lei — sublinia serie de parteneri tradi­
planificat, preparatele n-ar cuperare a masei combus­ repercutează mai departe economistul Gheorghe Mun- ţionali, cu care colaborăm MIRCEA LEPĂDATU
fi rămas datoare econo­ tibile din cărbunele brut, în procesele siderurgice. teanu, şeful serviciului des- de ani de zile, ne-am putut
miei naţionale, în special indicator care este depăşit facere-export —, livrînd pregăti încă de la sfîrşitul (Continuare în oag. o 2-a)
ramurii siderurgice, cu o la această oră cu 3,3 DORIN CORPADE
cantitate foarte ma.e de puncte. Pe lîngă toate
■'•bune. Dar minele a- acestea s-au căutat soluţii :.. -.s* «V* ■ J "-t+'-i/â.l
I M
Â
A
R
V
Â
G
R
O
I C
I A
j
R
M
I N
A
L
A
nfntitfte nu au furnizat pre- pentru creşterea randa­ I.M. Barza, atelierul de , Ut-\ .ţ.tY^vV-<v^v5-vv; i A Wr 1% « WVAfc M m m l/ c r R 1% ■ ITI #■% • ▼ 1% .
C y,-V* Avl-^1 r<:§ ■% 1 ^ 1 r * 'r
t
recondiţionat
paraţiilor cantităţi cuprin- mentelor instalaţiilor. Ast­ scliimb. Prin piese de
autodotare
S" între 18 000 şi 88 000 fel, la preparaţia de la s-a realizat o instalaţie de ses mtreţsnerea
1
tone cărbune. Lupeni s-au finalizat lucră­ încărcare prin sudură sub
Minele nu s-au încadrat rile de la dublarea alimen­ strat de flux. Cu această ŞB recoltarea furajelor S
nici calitativ în exigen­ tării spălătoriei de cărbu­ instalaţie — la realizarea că­
ţele producţiei de cărbune. ne. Sporeşte capacitatea reia a luat parte inginerul
Aşadar, rabaturile respec­ zilnică de prelucrare cu Gheorghe Clinciu, maistrul Activitatea în cîmp, la lorii, specialiştii, împreună inginera şefă — termină
tive sînt goluri în fluxu­ circa 4 000 tone. în ace­ Ilie Banciu şi lăcătuşul întreţinerea culturilor pră- cu cadrele de conducere, azi a doua rebilonare la
şitoare, la recoltarea, strîn-
rile de la preparaţie. De laşi timp s-au luat măsuri Ioan Codreanu — se încar­ gerea, transportul şi depo­ organele locale de partid cartofi — 35 ha — şi apoi
fapt acest lucru vine să de simplificare a circuite­ că roţi de vagoneţl, loco­ zitarea furajelor se desfă­ şi de stat se află acum pe trecem la aplicarea tra­
tamentelor de combatere
ogoare, acolo unde munca
explice de ce nu s-a lor de desecare a cărbu­ motive, funicuiar, axe etc. şoară •intens în unităţile nu conteneşte de dimineaţa a pîndacului din Colorado.
realizat o cantitate de nilor prin montarea ciuru­ agricole din comuna Băcia. din zori şi pînă seara tîr- Ioan Aruncuteanu termină,
peste 140 000 tone căr­ rilor statice şi a centrifu­ Foto: VIRGIL ONOIU Cooperatorii şi mecaniza- ziu. în ziua de 24 mai am tot azi, praşila a Il-a pe
bune cocsificabil. La acest gelor vibrante. Se reduce fost prezenţi în cele două cele 15 ha cultivate cu
cooperative agricole de sfeclă de zahăr, iar coo­
producţie din comuna Bă­ peratorii încheie mîine pră-
Schimb de experienţă pe tema aplicării cia, de unde am consem­ şitul sfeclei furajere. Pri­
nat cîteva dintre cele mai
ma pra.şilă mecanică la
semnificative fapte de porumb, lucrare pe care o
şi generalizării iniţi ivelor muncitoreşti muncă. execută tractoristul Dumi­
tru Căleală, este gata azi.
Ieri, a avut loc în Va­ Participanţii la consfă­ Tn cooperativele Avem 13 ha erbicidate to­
lea Jiului, o reuşită con­ tuire — secretari ai comi­ tal, iar' manual s-au pră­
sfătuire de^ lucru cu carac­ tetelor de partid, preşedinţi agricole de producţie şit 40 ha din 77. Culturile
ter de schimb de expe­ ai comitetelor de sindicat din comuna Băcia de mazăre pentru boabe
rienţă pe tema: „Forme şi şi responsabili ai comisii­ şi fasole pentru păstăi, pe
metode ale muncii politice lor pentru organizarea şi 50 şi, respectiv 11 ha, sînt
desfăşurate de organele de desfăşurarea întrecerii so­ TOATA LUMEA bine întreţinute şi promit
sindicat şi consiliile oame­ cialiste din toate întreprin­ IN CÎMP, LA MUNCA o recoltă bună. Peste cel
nilor muncii din unităţile derile miniere ale judeţu­ Sîntem la C.A.P. Timpa, mult G zile începem re­
miniere pentru cunoaşte­ lui — au efectuat în cursul unitate unde ţăranii coo­ coltarea la mazăre.
— Toate cele 20 ha cul­
rea, aplicarea şi generali­ dimineţii deplasări pentru peratori şi mecanizatorii tivate cu lolium le-am co­
zarea iniţiativelor munci­ documentare la minele Lu­ lucrau cu hărnicie la pră- sit mecanic — ne spune
toreşti, în vederea realiză­ peni şi Petrila, unde au şitul culturilor, la cositul, preşedinta unităţii — iar
rii sarcinilor de plan şi fost prezentate comunicări, strînsul, transportul şi de­ acum transportăm şi depo­
angajamentelor asumate în susţinute de imagini şi în­ pozitarea primei recolte de zităm recolta în fînar, la
11
întrecerea socialistă . Or­ registrări fonice, pe tema furaje a acestui an. Am ferma zootehnică. Avem
ganizată de Consiliul jude­ aplicării şi generalizării întîlnit la activităţile din depozitate deja 50 tone
ţean Hunedoara al sindi­ iniţiativelor înaintate. în cîmp pe Constantin Ti­ fînuri. Avem cosite 2 ha
catelor şi Consiliul muni­ cele două întreprinderi mi­ mar, vicepreşedinte al bi­ cu lucerna şi pînă sîmbătă
cipal al sindicatelor din niere au mai fost făcute TN ZIARUL DE AZI roului executiv al consi­ mecanizatorii Ilie Bulcjuc,
documentări cu privire la
Petroşani, consfătuirea s-a organizarea şi expunerea liului popular comunal, Nicolae Crişan şi Ioan Bala
înscris în preocupările o- propagandei vizuale. RUBRICA TINERETULUI : pe Viorica Marcu, pre­ termină recoltatul ultime­
rientate în mod tot mai Dezbaterile consfătuirii „Cu inimi dc foc şi suflet de pîinc“ şedinta cooperativei, pe lor 3 ha. La cositul fîne-
stăruitor spre valorificarea au avut loc la clubul sin­ „Olimpiada sudorului" Doina Vrăbiescu, inginer ţelor lucrăm cu o formaţie
mai bună a potenţialului şef şi Maria Baciu, şefa compusă din 20 de oameni.
dicatelor din Petrila, unde
de gîndire şi acţiune prac­ au fost prezentate mai mul­ COMERŢUL STRADAL IN VALEA JIULUI fermei vegetale. în dialo­ FAPTELE — MĂSURĂ
tică al colectivelor miniere te comunicări cu privire la în pragul opţiunii şcola re şi profesionale. LICEUL gul purtat cu oamenii de RODNICIEI MUNCII
din judeţ, pentru creşterea formele şi metodele folo­ aici am solicitat amănun­
producţiei de cărbune şi de site pentru aplicarea ini­ INDUSTRIAL NR. 1 DEVA te despre activitatea desfă­ Trecînd pe ogoarele
minereuri corespunzător ţiativelor muncitoreşti, pen­ HARAU ACTUALITĂŢI şurată, rezultatele obţinute C.A.P. Băcia, primul om
cerinţelor stabilite de Con­ tru creşterea eficienţei a- şi situaţia la zi a lucrări­
lor.
gresul al XlI-lea şi Confe­ cestor utile căi de intensi­ SĂPTĂMINA VIITOARE LA TELEVIZIUNE N. BAD1U
rinţa Naţională ale parti­ ficare a întrecerii socia­ — Mecanizatorul Ioan
dului. liste. Dobre — ne dă amănunte (Continuate In pag. a 2-a)