Page 91 - Drumul_socialismului_1983_05

paq 1 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 S

rubrica tineretului Un preţios îndreptar Ia îndemîna editat, în sprijinul ab­
Revista „Tribuna" a
gărzilor patriotice solvenţilor ciclului gim­
nazial care se pregătesc
„Cu inimi de foc De curînd Secţia Pro­ de teme vizează rolul băţia şi voinţa de a în­ pentru examenul de ad­ 15.00 Tel
15,05 Coi
pagandă a C.C. al P.C.R. gărzilor patriotice, moşte­ vinge — ca trăsături de­ mitere în prima treaptă mit
tul
nitoare şi continuatoare
Mai
şi suflet de piine“ şi Statul major al gărzi­ ale unor tradiţii patriotice finitorii ale luptătorilor liceală, o amplă lucra- 15,30 Em
lor patriotice a editat şi
gărzilor patriotice.
Ser
difuzat broşura : „în de luptă ale poporului i Culegerea de teme con­ 17,25 Tra
sprijinul activităţii poli- „Luptătorii gărzilor pa­ ţine şi o seamă de in­ 17.35 Ea
şefului sectorului Brădişor, tico-educative din cadrul triotice în primele rînduri dicaţii metodice, subli- 17,50 1001
loan Berindei: „Oameni cu gărzilor patriotice", cu- ale luptei pentru înfăp­ niindu-se ideea că mate­ ÎN SPRIJINUL 20.00 Toi.
inimi de foc şi suflet de prinzînd materiale desti­ tuirea măreţelor obiective rialele au fost concepute 20.20 Cre
rair
piine - aşa sint tinerii din nate pregătirii politico- economico-sociale stabi­ astfel îneît tematica lor ABSOLVENŢILOR incit
brigada lui Borş". Şi, din ideologice şi patriotice a lite de Congresul al să nu se suprapună cu 35 d
cit am reuşit să-i cunoaş­ luptătorilor din aceste XlI-lea şi Conferinţa aceea pe care luptătorii CLASEI A VIII-A liza
por
tem pe loan Grozav, loan formaţii. Naţională ale partidului"; gărzilor patriotice o stu­ 20,40 Ser
Ancău, Moise Leaha, loan Concepută ca o lucrare „Patriotismul revoluţio- diază în diferite verigi „Co
Timbuş şi Petru Ursa, ne-a complexă, culegerea de nar, trăsătură moral-po- ale învăţământului poli- 21.00 Un
sa
f
fost uşor să înţelegem că teme pune la dispoziţia litică definitorie a lup­ tico-ideologic, fiind an­ re cuprinzînd informa­ 21,15 Căci
in vorbele şefului de sec­ factorilor educaţionali un tătorilor gărzilor patrio­ corată în specificul ac­ ţii despre desfăşurarea 21.35 Fiii
plăi
tor nu era strecurată nici bogat material, bine sis­ tice" ; „Istoria patriei — tivităţii şi sarcinilor sub­ concursului, cerinţe teo­ Pro
cea mai mică undă de tematizat. Luci area este nesecat izvor de mîndrie unităţilor, al procesului retice şi practice, îndru­ 22.20 Toi
supraestimare a valorii a- inaugurată de tema : şi forţă morală pentru de instruire militară. De mări privind redactarea
cestor tineri mineri, a va­ „ T o v a r ă ş u l Nicolae luptătorii din gărzile pa­ aici o seamă de cerinţe
lorii muncii lor. Ceauşescu, secretar gene­ triotice". privind adaptarea teme­ lucrărilor, precum şi o
Depăşirea lună de luna ral al partidului, pre­ Alte teme au în vedere lor la condiţiile specifi­ parcurgere sistematică im
a sarcinilor de plan con­ şedintele Republicii, co­ cunoaşterea, mînuirea şi ce din fiecare unitate în a subiectelor prevăzu­
stituie mărturia cea mai mandantul suprem al for­ folosirea armamentului şi care lucrează luptătorii, te în programă, la limba BUCCJi
elocventă a hărniciei, a ţelor armate — fondato­ tehnicii de luptă, disci­ şi literatura română şi dioprogr
Numele şi prenumele: dăruirii in muncă ce ca­ sprijinul ce trebuie să-l matematică. „Suplimen­ 6.30 La
rul doctrinei militare na­
Brigada de tineret; racterizează acest tinăr ţionale a României so­ plina şi ordinea, cunoaş­ acorde acestei activităţi griciîitui
7.30 La
terea şi respectarea le­
organele de partid mu­
Numele şi prenumele colectiv. „Nu ştiu ca or­ cialiste; apărarea pa­ gilor ţării, curajul, ab­ nicipale, orăşeneşti şi tul Tribuna" s-a pus al mun
părinţilor: brigăzi şi tacii mei să fi dat vreo­ triei — cauză şi operă negaţia, dîrzenia şi iscu­ comunale, buna pregătire în vînzare la toate ofi­ presei ;
cliilor; î)
echipe muncitoreşti dată înapoi la greu, ne a întregului popor". sinţa, spiritul de iniţia­ ciile de difuzare a pre­ 9,05 Răs
fruntaşe ; spunea loan Borş. Ne sfă­ în continuare, un grup tivă şi de sacrificiu, băr­ a locţiitorilor politici ai sei din ţară. \ rilor;
subunităţilor ş.a.
Data şi locul naşterii: tuim, ne ajutăm, hotărim ştiri; 10
1982, luna iulie, între­ împreună cum şi ce e mai 10,25 At
Partidul
prinderea minieră Bar­ bine de făcut. Ne-am luat Buletin
za ; ca aliat timpul de lucru ; HI Vreau s
Domiciliul: orizontul căutăm să folosim cit mai CAMPANIA A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă tin de ş
pentru
— 130, filonul 25/37, bine fiecare minut, aici Din coi
ramificaţie panoul 20 ; este explicaţia rezultatelor 13.00 Dc
Eliberat de : conduce­ de pînă acum. Sintem or­ Student
de ştiri
rea sectorului Brădişor, taci şi după şut, adică La întreţinerea culturilor tor; 16,2
din cadrul I.M. Barza prieteni buni". că popii
— Brad ; loan Borş vorbeşte cu nate ec<
lctin de
Pe baza : realizărilor patos despre ortacii săi, şi recoltarea furajelor! patrie;
deosebite obţinute în despre munca din adin- ★ Ştiri ;
procesul de producţie. curi. II ascultăm, îl pri­ 20.00 Hai
* (Urmare din pac, 1) tă, iar manual s-au pră­ tagonişti
vim şi ne gîndim la miile 22.00 O
Este un posibil act de şit a doua oară 5 ha. Mor­ Secvenţe
de tineri care, asemenea
identitate, de naştere - lui, muncesc cu hărnicie pe care îl întîlnim este covii şi pătrunjelul (9 ha) morul j
dacă vreţi — al celei mai Danciu, şeful au fost erbicidaţi şi prăşiţi Ilartular
pentru înălţarea patriei Gheorghe 3.00 Noi
tinere formaţii de lucru mecanic. în paralel cu în­
Vorbele sale au acoperire, fo. maţiei de mecanizare,
din cadrul Întreprinderii întrebăm unde sint re­ treţinerea culturilor se lu­
au valoare, pentru că aco­
miniere Barza : brigada de crează intens şi la recol­
lo, sub pămînt, munca lui> partizaţi si ce lucrări fac
tineret condusă de loan a brigăzii pe care o con­ mecanizatorii. Ni se răs­ tarea furajelor. Aici au Ml
Borş. Ceea ce ne-a deter­ fost epsite mecanic şi ma­
duce primeşte noi carate de punde că Aurel Oprea,
minat să nu ne oprim la Loan Sccheleanu, Constan­ nual 40 ha lolium şi lu-
lumină. cernă, iar în fînare s-au
simpla, dar convingătoarea tin Boroş prăşesc la po­ DEVA
„carte de vizită" a acestei ADRIANA BENEA, rumb, fasole şi ceapă, depozitat aproape 75 tone rară —
Cine iul
formaţii, a fost intervenţia corespondent losif Mod os face trata­ de nutreţ. Echipa de co­ HUNED
mente la cartofi, iar Oni- saşi lucrează acum la re­ — serii!
Imperiu
coltarea fîneţelor. Au fost
„Olimpiada sudorului" şor Pasca şi Iulian Anicu- cosite 10 ha. De asemenea, seriile-.-1
Femeia
lesei la strîns furaje.
La Petreni, ca şi la s-au făcut şi 402 tone si­ ta); în a
riculos
loz din culturile de masă
La Deva s-a desfăşurat Categoria „pînă la 2(1 Băcia cîmpul este plin de PETROŞ
de curînd, faza judeţeană de ani“ : Makay Fran- oameni. Tot pe cîmp se verde. Există deci o gri­ dragonu
ca rea
a concursului profesio­ cisc (I.P.I.C.C.F. Deva) — afla şi primarul comunei, jă deosebită pentru asigu­ iembrie)
nal „Olimpiada sudoru­ locul I ; Nicolae Iacob Traian Cristoiu. Discutăm rarea bazei furajere ne­ ICI 0 PMM DE flMlST 1LUCRATI curs (C
lui". Au participat tineri (I.M. Barza) — locul II : despre mersul lucrărilor cesare zootehniei. Eviden­ Conspir;
LONEA
din toate oraşele şi mu­ Alexandru Istudor (I.U.M. agricole. Amănunte ne dă ţiaţi ? Toţi cooperatorii şi XX (Mii
nicipiile judeţului, cei loan Barb, preşedintele mecanizatorii de la brigă­ Campio;
care s-au dovedit a fi Petroşani) — locul III ; unităţii. Aici s-a terminat zile de cîmp conduse de Extinderea suprafeţelor cultivate rcsc);
tempora
„cei mai buni“ în aceas­ categoria „peste 26 de prăşitul la cartofi (60 ha), Veronica Pîrva şi Dumi­ BRAD :
tă meserie la fazele pe ani“: Nicolae Badea (C.S. la sfecla de zahăr (10 ha) tru Onciulenco, de la fer­ şi creşterea potenţialului (Steaua
întreprinderi şi localităţi. Hunedoara) — locul I ; şi sfecla furajeră (16 ha). ma legumicolă unde acti­ Concurs
„Cei mai buni dintre Mircea Guzgă (I.P.I.C.C.F. Prima praşilă la porumb vitatea este coordonată meni p
GEOAG
cei buni“ s-au dovedit, (120 ha), cultură erbicidată de Angola Prodan. Aşa productiv al terenurilor - tă un
după desfăşurarea probe­ Deva) — locul II ; Liviu total, se termină azi, iar zicea preşedintele coopera­ cultură)
lor teoretică şi practică Cristea (I.U.M. Petroşani) la fasolea pentru păstăi tivei — iar faptele de mun- cartuş
Un om
următorii i •— locul III. (20 ha) mîine. . La ceapă, c” sînt dovada hărniciei sarcini prioritare CALAN
praşila se termină sîmbă- tuturor oamenilor. riduri i
SIMERI.
în documentele Congre­ strîngerea recoltelor, se lă (Mui
sului al XlI-lea şi Con­ vor efectua lucrări de saltimb;
ferinţei Naţionale ale parti­ scarificare pe 60 de ha (Lumint
dienii d
Rezultatele bune - rodul implicării active dului, în cuvîntările tova­ şi de afînare a solului pe
răşului Nicolae Ceauşescu,
180 ha, prin care se va
se subliniază în mod ex­ spori capacitatea de pro­
la toate nivelele procesului de producţie pres cerinţa ca pămîntul ducţie a pămîntului.
să fie cît mai bine gospo­ Trebuie remarcat şi fap­
dărit şi îngrijit, să i se tul că s-a acţionat mai
O DE''
(Urmare din pag. 1) acestea din urmă să mai începe cu pregătirea ri­ cută, de regulă, producţie bine şi pentru creşterea tură, sa
asimilăm încă aproximativ guroasă, „la amănunt" a destinată exportului. „Ex­ sporească rodnicia prin producţiei de iarbă şi fî- Recitalu
executarea unor ample lu­
din primele zile ale trimes­ 150 repere. Concomitent procesului de fabricaţie portul înseamnă calitate şi crări ameliorative, să fie nuri pe pajiştile na­ tivalu'
meră.
trului IV, l-am întrebat acţionăm în direcţia redu­ (aici incluzînd utilajele, ritmicitate — ne spune ea. folosit raţional şi cu ma­ turale. în acest scop sonate
despre principalele preo­ cerii importului de mate­ sculele, dispozitivele, veri­ Pentru a obţine calitate ximum de eficienţă. s-au făcut fertilizări cu dau cor
cupări ale oamenilor mun­ rie primă prin înlocuirea ficatoarele şi matriţele, la maşina de injecţie tre­ îngrăşăminte chimice pe Alexand
cii de la „mase plastice" acesteia cu cea realizată echipele în care sînt cu­ buie să respecţi continuu Acţionînd pentru înde­ 1 300 ha şi curăţări de lector \
(violonc
în acest domeniu. în ţară. Am reuşit ca o prinşi cei mai buni mun­ parametrii tehnologici, să plinirea acestor sarcini, la arboret pe 2 000 ha. La vatorul
— Ne concentrăm întrea­ serie de repere care se citori, cît şi documenta­ ai grijă ca fiecare suban- C.A.P. Peştişu Mic s-au C.A.P. Peştişu Mare a fost Cluj-Na
ga atenţie pentru a spori executau din polipropiţenă rea temeinică asupra ca- samblu şi matriţă de pe desţelenit în toamna tre­ arată şi supraînsămînţată
calitatea reperelor şi sub- şi poliamidă din import racteristicelor materiei utilaj să funcţioneze per­ cută 10 ha de păşune slab cu ierburi o suprafaţă de
ansamblelor destinate auto­ să le executăm la para- prime şi a parametrilor fect, iar materia primă productivă, suprafaţă care 20 ha păşune. Asemenea
turismelor „Dacia" şi „Olt- să fie fără impurităţi şi s-a însămînţat în această acţiuni de curăţare şi ame­
cit" şi a le livra ritmic ,,ACTIViTAttA PE..EXPORT-.-,,; uscată". primăvară cu porumb pen­
uzinelor constructoare. în Iată cum, la I. C. Orăş- tru boabe. Tot aici s-au liorare a păşunilor şi fîne­ Timpu
azi, 27
acest scop, ne preocupăm calîtaie « dinamism ®. eficienţa- tie, fiecare om al muncii făcut defrişări şi decolma- ţelor s-au făcut şi la va fi uş
pentru asigurarea unui începînd de la operator tări pe Valea Petacnlui, C.A.P. Buituri. Este ne­ rul vâri
stoc tampon de piese, care metrii ceruţi de beneficiari de prelucrare), aprovizio­ şi pînă la conducerea în­ eliminîndu-se astfel exce­ cesar însă ca la Peştişu dea ave
să ne permită un avans din polietilenă de înaltă narea făcută la fiecare loc treprinderii — este con­ sul de umiditate care afec­ Mic, Nandru, Boş, Teliuc, soţite dc
ce. Vînţ
permanent de 15 zile în densitate de producţie ştient de importanţa rea­ ta o suprafaţă de 3 ha. Peştişu Mare şi în alte rat din
livrare. în acelaşi timp, indigenă. de muncă cu necesarul de lizării ritmice şi de Asemenea lucrări s-au efec­ unităţi să fie puse în va­ le minii
continuăm activitatea de materie primă şi se con­ calitate a sarcinilor la tuat şi la C.A.P. Izvoarele, loare posibilităţile de iri­ între 8
tinuă cu urmărirea înde­
cele ma
asimilare a noi repere — La secţia piese auto, export şi acţionează cu Nandru, Cinciş, Boş, Răcăş- gare a culturilor agricole, grade. ]
în special a celor cu va­ maistrul principal specialist plinirii zilnice de către răspundere în această di­ tie şi altele. Au fost ast­ în acest scop trebuie fo­ va prod
loare mare, pentru a con­ Gheorghe Munteanu ne fiecare muncitor a sarci­ recţie. Iar realizările fel desţelenite şi Insămîn- losite cursurile locale de La mi
tribui la reducerea efor- arată pe viu, cum se de­ nilor fizice planificate. constant bune obţinute de ape, pîraiele, utilizînd po­ ir, tabilc
tulu; valutar al ţării. Am rulează activitatea la ma­ Niculina Tămaş, opera­ colectiv pe acest plan, ţate cu porumb şi alte sibilităţile de udare prin rar norc
asimilat pînă în prezent şinile şi grupele care lu­ toare pe o maşină de prestigiul pe care şi l-a culturi agricole în primă­ brazde, cu ajutorul roţilor se de i
6*' repere ale autoturis­ crează pentru export căre, injecţie, este una dintre cîştigat printre partenerii vara acestui an în unită­ bulgăreşti, fără consumul descărc
va sufL
m u l u i Dacia 1 300 şi 1 310 „oricum am privi-6, zice, muncitoarele care, datorită străini Sînt urmarea fi­ ţile din Consiliul unic altei energii decît aceleia CMeteon
şi uo cje repere pentru rămîne unul din indicato­ conştiinciozităţii şi price­ rească a acestui mod de agroindustrial Hunedoara a apei. L. Pron
„Ol tei t" uimind ca la rii noştri de bază". Se perii sale în profesie exe­ a gîndi şi acţiona. 120 ha. în acest an, după N. ZAMFIR