Page 94 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 94
OG tSCTUlW
Plenara Consiliului National al
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
Oamenilor Muncii din industrie,
@ JUDEŢUL HUNEDOARAt construcţii, transporturi, circulaţia
S O C I A L I S M U L mărfurilor şi finanţe
Sub preşedinţia tovară şteşti, ziarişti. dezvoltare economică.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUHIEDOARA fll P CB şului Nicolae Ceauşescu, Lucrările plenarei au 4. — Raport cu privire
secretar general al Parti fost deschise de tovarăşul la modul în care s-au apli
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N dului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu. cat măsurile de trecere la
preşedintele Republicii So La propunerea Biroului programul de lucru conti
cialiste România, preşedin Executiv al Consiliului Na nuu, în schimburi de 8
tele Consiliului Naţional al ţional al Oamenilor Mun ore în industria minieră şi
Anul XXXV, nr. 7 945 SÎMBĂTÂ, 28 MAI 1983 4 pagini - 50 ban! Oamenilor Muncii, vineri cii a fost adoptată, în una măsurile stabilite pentru
la amiază s-au deschis lu nimitate, următoarea ordi realizarea integrală a pro
crările Plenarei Consiliu ne de zi : gramului de creştere a
1. — Analiza Dării de
Consfătuire de lucru lui Naţional al Oamenilor seamă a Consiliului de Mi producţiei de cărbune şi
Muncii din industrie, con
minereuri.
niştri cu privire la activi
strucţii, transporturi, cir
5. — Raport cu privire
culaţia . mărfurilor şi fi tatea de îndeplinire a pla la modul în care s-au apli
la C.C. al P.C.R. nanţe. nului naţional unic de dez cat măsurile referitoare la
Participanţii la plenară
voltare
economico-socială
l-au întîmpinat cu deose pe primele patru luni ale reorganizarea activităţii de
foraj şi extracţie şi la mă
Sub preşedinţia tovară tru realizarea, în cele mai calitate în toate ramurile bită căldură, cu sentimen anului 1983, precum şi mă surile stabilite pentru rea
şului Nicolae Ceauşescu, bune condiţii, a obiective producţiei materiale, în te de neţărmurită dragos surile ce se impun pentru lizarea programului de
secretar general al Parti- lor stabilite de Congresul scopul dezvoltării continue te şi profundă stimă pe to realizarea tuturor indica ci-eştere a producţiei de ţi
^ dului Comunist Român, al XH-lea şi Conferinţa a economiei noastre naţio varăşul Nicolae Ceauşescu, torilor de plan pe anul în ţei şi gaze.
preşedintele Republicii So Naţională ale P.C.R., care nale şi al sporirii, pe a- la sosirea în Sala Palatu curs. 6. — Completări în com
cialiste România, vineri, 27 asigură progresul neîntre ceastă bază, a bunăstării lui Republicii, locul de 2. — Programul de apli ponenţa Biroului Executiv
mai, au continuat, la Co rupt al economiei naţiona poporului. desfăşurare a lucrărilor. care a hotărîrilor Conferin al Consiliului Naţional al
mitetul Central al partidu- le, înflorirea continuă a în încheierea consfătuirii în sală se aflau membri ţei Naţionale a P.C.R. din Oamenilor Muncii.
’-iui, lucrările Consfătuirii patriei, creşterea perma a luat cuvîntul tovarăşul şi membri supleanţi ai Co 16—18 decembrie 1982 în
de lucru pe problemele in nentă a gradului de bună NICOLAE CEAUŞESCU, mitetului Politic Executiv domeniul retribuirii muncii 7. — Aprobarea compo
dustriei şi agriculturii. stare şi civilizaţie al între secretar general al Parti al C.C. al P.C.R., membri şi repartiţiei veniturilor oa nenţei comisiilor Consiliu
Lucrările consfătuirii au gului popor. dului Comunist Român, ai C.C. al P.C.R. şi ai gu menilor muncii. lui Naţional al Oamenilor
avut loc în plen şi pe gru Desfăşurîndu-se sub sem preşedintele Republicii So vernului. 3. — Raport asupra mo Muncii, în conformitate cu
pe de judeţe. nul importantelor orien cialiste România. La plenai'ă participă, ca dului în care se aplică pre prevederile de la art. 10
La dezbaterile în plen, tări, indicaţii şi sarcini for Participanţii au aclamat invitaţi, cadre din condu vederile legii privind par din Legea nr. 30/1977, pri
care au avut loc în aceas mulate de secretarul gene cu multă căldură şi însu cerile ministerelor şi insti ticiparea cu părţi sociale a vind Congresul consiliilor
tă zi, au luat cuvîntul to ral al partidului, consfătui fleţire pe tovarăşul Nicolae tuţiilor centrale, activişti oamenilor muncii din uni oamenilor muncii.
varăşii: Ilie Cîşu, Iosif rea a prilejuit un larg şi Ceauşescu, reafirmînd dra de pai'tid şi de stat, ai or- tăţi economice de stat la
Szasz, Anton Lungu, Nico fructuos schimb de expe gostea, stima şi recunoştin ganizaţiilor de masă şi ob- constituirea fondurilor de (Continuare în pag. o 4-a)
lae Vereş, Vasile Bărbules- rienţă, ce a pus pregnant ţa comuniştilor, ale tuturor
cu, Florea Ristache. în evidenţă capacitatea or oamenilor muncii pentru
Participanţii la dezbateri ganelor şi organizaţiilor de sprijinul permanent pe Plenara Consiliului Naţional al
au subliniat că actuala partid de a soluţiona pro care-1 acordă activităţii în
consfătuire se înscrie în blemele complexe pe care toate domeniile, pentru
suita întîlnirilor permanen le ridică actuala etapă de grija constantă ce o
te, rodnice şi nemijlocite, dezvoltare a ţării, de a Agriculturii, Industriei Alimentare,
pe care tovarăşul Nicolae uni eforturile comuniştilor, manifestă pentru înflo
rirea continuă a Româ
Ceauşescu le are cu acti ale tuturor oamenilor mun
vul de partid şi de stat, cu cii pentru îndeplinirea in niei socialiste, pentru ridi
cadrele de conducere şi tegrală a prevederilor pla carea nivelului de viaţă al Silviculturii şi Gospodăririi Apelor
oamenii muncii din toate nului pe 1983 şi pe între întregului popor.
domeniile de activitate, în gul cincinal. Aprecierile şi îndemnu
vederea stabilirii căilor şi Participanţii la dezbateri rile cuprinse în cuvînta- Vineri după-amiază, au ciile de gospodărire a ape 1. Activitatea desfăşura
direcţiilor principale de au exprimat angajamentul rea tovarăşului Nicolae început la Bucureşti lucră lor, reprezentanţi ai unor tă de organele şi unităţile
acţiune pentru transpune organelor şi organizaţiilor Ceauşescu au găsit un larg rile plenarei Consiliului consilii unice agroindus agricole privind executa
rea neabătută în viaţă a de partid de a-şi perfec ecou în rîndul participan Naţional al Agriculturii, triale de stat şi coopera rea lucrărilor agricole în
programului de edificare a ţiona continuu stilul şi me ţilor la consfătuii'e, ' care Industriei Alimentare, Sil tiste, ai comisiilor judeţe campania de primăvară.
societăţii socialiste multi todele de muncă, de a-şi au exprimat hotărîrea acti viculturii şi Gospodăririi ne ale producătorilor agri Măsurile şi acţiunile ce vor
lateral dezvoltate şi de îna aduce o contribuţie spori vului de partid şi de stat, Apelor. coli, specialişti din unităţi fi întreprinse pentru rea
intare a României spre tă la mobilizarea tuturor a colectivelor de oameni La lucrări iau parte, ca de producţie, cercetare şi lizarea programului din
comunism. Ei au exprimat, forţelor în vederea sporirii ai muncii din întreaga ţară invitaţi, secretarii cu pro învăţămînt. campania agricolă de vară;
şi de această dată, înalta eficienţei economice a fie de a acţiona cu energie şi blemele muncii de partid De aseinenea, iau parte recoltarea în termen şi de
preţuire pe care comuniş cărei unităţi şi a fiecărui abnegaţie pentru înfăptui din agricultură, cadre din cadre cu munci de răspun calitate a păioaselor, legu
tii, toţi cetăţenii ţării o a- produs, ridicării gradului rea exemplară a hotărîri- conducerea direcţiilor agri dere din ministere şi or melor şi fructelor ;
cordă contribuţiei esenţia de valorificare a resurse lor adoptate de Congresul cole judeţene, reprezentanţi gane centrale care au sar 2. Programul culturilor
le, determinante, a tova lor materiale şi a forţei al Xll-lea şi Conferinţa ai filialelor Băncii pentru cini în dotneniul agricul duble de porumb, legume
răşului Nicolae Ceauşescu de muncă, aplicării în cele Naţională ale partidului, Agricultură şi Industrie A- turii, activişti ai C.C. al şi furaje ;
la elaborarea şi înfăptui mai bune condiţii a me penti-u traducerea în fapt limentară, ai trusturilor de P.C.R., ai organizaţiilor de 3. Stadiul realizării pla
rea politicii partidului şi canismului economico-fi- a orientărilor şi sarcinilor mecanizare, ai întreprinde masă şi obşteşti. nului de amenajări de de
statului nostru, la mobili nanciar, întăririi autocon- trasate de secretarul gene rilor agricole de stat. fac în unanimitate, plenara secări şi irigaţii. Măsurile
zarea energiilor şi forţelor ducerii şi autogestiunii, rai al partidului, preşedin tori de răspundere de la a aprobat următoarea or
-
creatoare ale naţiunii pen pentru a se trece la o nouă tele Republicii. inspectoratele silvice, ofi- dine de zi : (Continuare !n pag. a 4-a)
Resursele minerale utile — rapid puse ! 'i*. :
campania agricola de primavara
in evidenţă, deplin valorificate
întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor -
Din documentele Con vorba îndeosebi de scurta spre exploatarea resurse
gresului al Xll-lea şi Con rea ciclului cercetare-pro- lor de» cărbune din Valea
ferinţei Naţionale ale parti ducţie, de promovarea unor Jiului, apoi spre punerea m a i bine organizate şi coordonate!
dului, colectivelor de geo metode şi tehnologii îna în valoare a zăcămintelor
logi, sondori, mineri de la intate de prospectare geo neferoase şi polimetalice,
întreprinderea de prospec logică, de creşterea viteze cu o mare rază de disper Joi, cu toate că a bătut în ziua aceea şi brigada sfeclei de zahăr, cartofi
ţiuni şi explorări geolo lor de avansare atît la sie în judeţul nostru şi un vînt rece, iar soarele din satul Galaţi, eviden- lor şi rădăcinoaselor —
gice Deva le revin sarcini lucrările de foraj, cit şi în judeţele vecine, spre şi-a arătat rar chipul prin ţiindu-se Zoie Cornea, Voi- lucrare care s-a încheiat
multiple, complexe, vizînd, la cele miniere, de punere identificarea şi atragerea tre nori — a fost, în co chiţa Petea, Aurica Mărilă zilele trecute. Faptul are
în principal, creşterea vo în evidenţă şi a zăcămin în circuitul productiv a muna Pui, o zi plină de şi altele. După cum uşor două explicaţii. Prima ar
lumului de resurse mine telor cu conţinuturi scăzute minereurilor de fier din efort pentru efectuarea în se poate deduce din rîn- fi uceea a vredniciei ce o
rale utile cercetate şi în substanţe utile. Poiana Ruscăi, de la timp optim şi la înalt nivel durile de mai sus, femeile dovedesc în munca cîmpu-
Ciungani şi din alte zone. calitativ a lucrărilor ce se lui femeile din cele două
PATRIEI—OfT MAI MULT CĂRBUNE, Unele zăcăminte, din a- desfăşoară în aceste zile sînt o prezenţă activă în
efectuarea primei praşile
numite perimetre, au fost
deja predate beneficiarului, pe ogoare. Iată cîteva as a porumbului, cum au fost TRAIAN BONDOR
pecte culese de la faţa
CÎT MAI MULT MINEREU! altele sînt conturate şi locului.
intensificăm activitatea de de altfel şi la săparea (Continuare In pag a 2-a)
aduse în circuitul produc îmbogăţind experienţa cercetare (cele din zonele FEMEILE ÎN FRUNTE
tiv şi diminuarea — pe a- anilor trecuţi, cînd I.P.E.G. Vorţa şi Căzăneşti, Hondol
ceastă bază — a importu Deva a obţinut rezultate şi Vadu Dobrii, de exem LA SAPA
lui de materii prime, tot bune în activitate, ocu- plu), iar altele le avem în,
mai puţine şi tot mai pînd locuri fruntaşe în planul de perspectivă pen Din cele cinci brigăzi
scumpe. întrecerea socialistă pe tru anii viitori. O atenţie ale Cooperativei agricole
— Sarcinile întreprinde ţară, oamenii muncii de sporită acordăm, de ase de producţie din Pui, bri
rii noastre au crescut an aici au acţionat cu ab menea, substanţelor neme găzile din satele Ponor şi
de an, iar după întîlnirile negaţie şi hărnicie şl de talifere şi rocilor utile, Galaţi sînt cele mai vred
secretarului general al parti la începutul acestui an, precum şi unor structuri nice. Joi, brigada din Po
dului, tovarăşul Nicolae şi-au organizat temeinic necunoscute, dar favorabile nor,' condusă de Marioara
Ceauşescu, în toamna a- lucrul în şantiere, depă zonelor de mineralizaţie, Lăban, a muncit cu hăr
nului trecut şi în luna şind u-şi lună de lună pre chiar cu conţinuturi mai nicie la praşila I a po
ianuarie a.c., cu specia vederile de plan. „Cerce reduse în substanţe utile". rumbului. Printre cele mai
lişti din minerit şi geolo tarea geologică este orien Avînd în vedere impor vrednice s-au numărat
gie, ele au căpătat noi tată în cîteva direcţii tanţa deosebită ce se a- cooperatoarele Eleonora Ro
dimensiuni, au primit di esenţiale — sublinia man, Aurora Sav, Anasta
recţii mai clare — releva Nicolae Berinde, şeful ser DUMITRU GHEONEA sia Mara, Aurelia Matei şi
Ioan Ciofîca, inginerul şef viciului geologic al între Aurelia Bucur. Tot la pra
al I.P.E.G. Deva. Este prinderii. în primul rînd (Continuare in pag. a 2-a) şila porumbului a muncit
