Page 95 - Drumul_socialismului_1983_05

oaq ? OLUMUL SOCIALISMULUI MR. 7 945 9) SI

Căi sigure pentru realizarea autofinanţării i CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ "SEsessasa
ELfVI,
1
— Tovarăşe Nicolae Cîn- lizîndu-se astfel economii gospodăreşti ce le vom
da, comuna al cărei primar în valoare de peste 250 000 realiza în acest an vor 11.00 Cultivarea 1
teraturii
r
sînteţi se numără printre lei. însuma circa 750 000 lei. O întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor şcoală
cele care se autofinanţează. — Din anul acesta au mare parte din ele vor fi 11.30 Film serial:
Atlantis" —
Pe ce căi aţi reuşit să trecut aproape 5 luni Ce executate prin contribuţia 12.01 Ora de mu
realizaţi acest deziderat al v-aţi propus pentru 1983, în bani şi muncă a ce- (Ur.nore din pag 1) — Care este stadiul în- PROBLEME 13.00 La sfîrşit t
autoconducerii ? ce aţi realizat pînă în "enilor. sămînţării acestei culturi ? „MAI URGENTE"? na (I)
— în ultimii 5 ani, toate prezent şi ce obiective — Pe ce se sprijină sate, a doua că foarte — Am semănat 150 de 18.15 Reportaj ’8!
din adincui
activităţile economico-so- aveţi în atenţie pentru convingerea realizării a- mulţi bărbaţi lucrează la hectare din 245 ha plani­ L-am abordat pe Ioan 18.30 Mai — cro
ciale le-am realizat din sporirea veniturilor proprii cestor proiecte ? întreprinderile miniere din ficate. Lucrarea — efec­ Adrian Gruiesc, primarul montelor p<
venituri proprii. Cum am în bugetul comunei ? — Pe hărnicia oamenilor, Valea Jiului. In timpul tuată de Alexandru Vulc, comunei Pui, cu cîteva în­ 18.50 1001 de SCI
obţinut acest rezultat, ce — Sîntem antrenaţi cu cînd sînt liberi, bărbaţii Nicolae Breteanu şi Ioan trebări : 19.00 Telejurnal
pe iniţiativa şi spiritul lor vin şi ei la munca cîmpu- Ceuţă — este de bună ca­ — Cum se implică orga­ * Sport
de buni gospodari. Vă lui, dar greul în efectua­ litate. Mai avem culţi-, 19,40 La sfîrşit «
nă (II)
CONSILIUL POPULAR - IMPRIMĂ CU OBŞTEA, amintesc în satul Je­ rea lucrărilor agricole fe­ vate 13 ha cu lucernă, 23 nele comunale de partid * Ritmuri
şi de stat în buna organi- •
ledinţi avem oameni deo­ meile îl duc. Şi-l duc băr- ha cu trifoi — unde vom zare şi desfăşurare a în­ 19.50 Teleencicloi
P E N T R U O B Ş T E sebiţi şi aş sublinia nu­ băteşte. Cinste lor ! începe coasa în aceste zi­ treţinerii culturilor şi re­ 20.15 Dansaţi cu
20.30 Film serial
mele lui Alexandru Zudor, le — 9 ha cu gulii fura­ dul Paulistt
OPTIMISMUL
dul 8
căi şi mijloace am folosit? toate forţele în agricultu­ Victor Bandu, soţii Samoilă UNUI DIRECTOR jere şi 16 ha cu sfeclă coltarea furajelor ? 21.15 Un surîs i
O să amintesc doar cîte- ră pentru că am planificat şi Ghizela Zudor (ambii furajeră. Culturile arată — Membrii biroului co­ vară. Emisi
va din acestea. O cale să obţinem anul acesta pînă nu demult muncitori La Asociaţia economică foarte bine. De asta zic mitetului comunal de rictăţi.
sigură a fost realizarea şi producţii sporite : 3 000 kg la Orăştie dar care s-au intercooperatistă din Pui că o să realizăm o bază partid, deputaţii consiliu­ 1
depăşirea producţiilor pla­ grîu, cam tot atîta porumb reîntors în satul lor natal se află în plină desfăşura­ furajeră îndestulăţoare. lui popular sînt repartizaţi BOt Sjlu—iMrtMM
nificate în cooperativele şi 18 000 kg cartofi la iar acum lucrează la fer­ re recoltarea furajelor. OAMENI HARNICI pe unităţi agricole şi pe ItADga
agricole de producţie ale hectar, să depăşim cît mai ma zootehnică a C.A.P.). Cositul finului este efec­ ŞI ALŢII CARE SE sate, cu sarcina de a con­
comunei. De asemenea, mult producţiile de la fer­ Şi nu numai în Jeledinţi tuat de mecanizatorul Liviu TÎRĂSC ÎN COADĂ tribui direct la mobilizarea BUCUREŞTI
am acordat o deosebită a- mele -zootehnice ale C.A.P. sînt asemenea oameni, ci Zăran, care pînă în prezent cooperatorilor 1a muncă. dioprogramul
tenţie mobilizării cetăţe­ Mărtineşti şi Jeledinţi, iar şi la Mărtineşti. Despre a tăiat iarba de pe 40 din La C.A.P. Rîu Bărbat — în general, participa­ 0,30 La ordinea
nilor din comună la acţiu­ la C.A.P. Dînc să realizăm Dorica Dragomir, Maria cele 70 ba fineţe semănate. întreţinerea culturilor se rea oamenilor la lucru este griculturţij; 7,00 i
7,30 La panoul
nile de muncă, patriotică, producţia planificată. In­ Măniuţ, Gheorghe Coman, S-a încheiat recoltarea celor desfăşoară cu tot mai mare numeroasă, dar am văzut al muncii ; )
la realizarea de economii tenţionăm, de asemenea, despre cei ce alcătuiesc 05 ha semănate cu rapiţă intensitate, la această lu­ şi oameni ce se plimbă pe presei ; 8,10 Cui
9,00 ]
însemnate la lucrările colectivul cooperativei de şi a celor 22 ha cu orz crare participînd un mare stradă fără treabă. De ce diiior ; 9,05 Al
ştiri ;
ed i 1 i ta r-gospodă reşti care ca anul acesta să înfiinţăm producţie, achiziţii şi des­ masă verde. Din păcate, o număr de cooperatori. nu ies şi ei la sapă sau la " i/lo ; 10,00 1
-
nu însumat anul trecut pe lingă C.A.P. Mărtineşti facerea mărfurilor (unitate mare parte din recolta de Dorel Nistorescu, pre­ coasă ? ştiri; 10,05 Revi
radio ;
peste dOO 000 lei. în loca­ o secţie de fascine, care, cu realizări deosebite pen­ rapiţă şi orz s-a folosit şedintele cooperativei, ne — Nu ştiu, că n-am stat muzică 10,10 O
populai
litatea centru de comună după calculele estimative tru care a ocupat anul în furajarea animalelor, spunea : încă de vorbă cu ei. Vom Vrancei“ di'i Fi
a fost realizat un frumos va realiza anual un venit trecut locul III în între­ astfel că s-au insilozat doar — In această primăvară insista însă pentru ca toţi Buletin de ştiri
obiectiv social — o gră­ de 300 000 lei. De aseme­ cerea pe ramură în judeţ), în jur de 200 tone. Cu participarea oamenilor la cetăţenii să iasă în cîmp. cursul isteţilor;
diniţă de copii. La lucră­ nea, pe lingă cooperativa se poate spune că mun­ toate acestea, ing. Ioan întreţinerea culturilor este — Am văzut că pe mar­ tin de ştiri; 12,1
turai; 12,35 Di
rile care cereau muncă de producţie, achiziţii şi cesc cu hărnicie şi hotărî- Olaru, directorul unităţii, bună. Sînt cooperatori — ginea şoselei, pe ici pe folclorului; 13,0(
desfacerea mărfurilor, vom
!'. va 1 i f i ca tu sau ca 1 i f i ca tâ re pentru a-şi îndeplini este optimist în ceea ce i-aş evidenţia pe Isac Stoi­ colo, s-a cosit iarba. Mai 3 ; 15,00 Meri
orntru construirea acestui înfiinţa o secţie de zidari- întocmai obligaţiile pe care priveşte asigurarea bazei ca, Vetuţa şi - Emil Floră- este însă mult de coasă. 10.00 Buletin de
Interpreţi
ai
ibiectiv au participat toţi zugravi. precum şi alte le au faţă de colectivitate. furajere pentru stabulaţia nescu, Cornel Merişoreanu, — Aşa este. Vom lua popular ; 1G,3
.'tăţcnii satului Mărtineşti unităţi prestatoare de ser­ 1983/1984. Tănase Orza, Gheorghe măsuri pentru ca toţi cei din opereta „8
Faustina" de Li
— cu mic cu mare — rea- vicii. Lucrările edilitar- VASILE PÂJAN Avem 17 ha cu sfeclă fu­ Florea, Martin Manicea şi ce şi-au luat porţie să şi-o 17.00 Buletin de
rajeră şi am încheiat re­ alţii — care şi-au săpat cosească. Caleidoscop s
cent praşila I pe întreaga porţiile repartizate. Din — Gazeta de stradă in­ nesc; 17,30 Meri
tecului — muzi
Resursele minerale utile — rapid puse în suprafaţă, iar după rapiţă păcate sînt şi oameni ca titulată „Cu luneta prin 18.00 Orele ser
Jiga Zoran, Augustin Pau
comună" se referă foarte
şi orz masă verde vom
tămîna politică
internaţională;
semăna porumb siloz, ne-a şi încă vreo ciţiva, care puţin, şi la modul general, ţară ; 19,00 Fot
la desfăşurarea lucrărilor
evidenţă, deplin valorificate spus interlocutorul. încă n-au ieşit la sapă. de pe ogoare. tatea Craiova —
a Il-a a întîlnii
22.00 Radiojurui
— Este adevărat acest zică de dans ;
(Urmare din pag. 1) trei noi instalaţii de foraj). Căzăneşti, dar eu vreau lucru. Propaganda vizuală Non stop muz
Aşa se face că vitezele de să mă refer la formaţia de nu prea se ancorează în
1
problemele concrete. Vom
eordă azi cărbunelui, am avansare au crescut mult, sondori pe care o conduc încerca să schimbăm aceas­ RE’—'•tiseassiaii
N
1
E
I V
nsistat mai mult asupra accelerînd prin aceasta la Troiţa şi care are tă stare de lucruri. I C EJ>k«<«5SIOTEa]
acestei direcţii a activită­ predarea obiectivelor la realizări foarte bune — — înainte de a ne întîlni
ţii I.P.E.G. Deva. beneficiari". „Mi se pare arăta sondorul şef losif cu dumneavoastră i-am în­ DEVA : Despt
— Activitatea noastră în important de subliniat că Miclea. Lucrăm cu o insta­ , cară — seriile 1
Valea Jiului este înscrisă a crescut numărul bri­ laţie românească, pe care trebat pe Ioan Murgoi şK,- • .<jinc iubeşte şi
losif Almaş, vicepreşedin­
HUNEDOARA:
pe trei coordonate princi­ găzilor eare-şi depăşesc am perfecţionat-o în timp, tele şi, respectiv, secreta­ — seriile I-II
pale — afirma Sever Su- constant normele la . fora­ avem un climat sănătos rul biroului executiv al Imperiul con
ciu, şeful compartimen­ je, a ţinut să adauge de ordine şi disciplină seriile I-JI (Si
tului de planificare şi ur­ maistrul sondoi Ionel şi realizăm lună de lună consiliului popular, ce se Femeia din Urt
ta); înarmat ş
mărire a producţiei : a) Barbu. Acum, noi acţio­ viteze de avansare de peste lucrează astăzi în agricul­ riculos (Coi
tură, cîţi oameni sînt pre­
deschiderea de mine noi ; năm la noul cîmp minier 250 m. Programul de lucru zenţi la munca în cîmp, PETROŞANI :
b) punerea în valoare a de la Aninoasa, unde mon­ de opt ore pe schimb îi care este stadiul lucrărilor dragonului (t
carea
Vlaşinil
cărbunelui prin microca- tăm o instalaţie, preebni- avantajează şi pe mineri, iembric); n.
riere ; c) descifrarea varia­ zînd să predăm în terme­ dar şi pe sondori. Avem şi nu prea au ştiut ce să curs (Cultural)
ţiilor tectonice din peri­ nul fixat obiectivul Avem timp să ne organizăm răspundă. Conspiraţia Pir; (
LONEA:
metrele adiacente ale mi­ oameni buni. care-şi fac mai bine munca, să folo­ — Posibil, întrucît am XX (Minerul);
nelor existente, în vederea datoria' . sim cu grijă utilajele şi fost reţinuţi la sediu de Campioana mc
asigurării condiţiilor de Rezultate bune au ob­ instalaţiile, avem mai nişte probleme urgente. în- resc); URICz»
exploatare cu agregate şi ţinut, de la începutul mult timp liber şi pentru cepînd de mîinc vom ieşi temporară Saf
BRAD :
instalaţii mecanizate, de anului, şi oamenii muncii propriile gospodării. Este, cu toţii pe teren, pentru a (Steaua roşie)
mare productivitate. Deşi de la secţia Teliuc a de fapt, în interesul gene­ impulsiona desfăşurarea lu­ Concurs (Patri
în Valea Jiului ducem lip­ I.P.E.G Deva. Ei şi-au ral al societăţii noastre". crărilor pe ogoare. meni periculos
GEOAGIU-BAl
să de forţă de muncă, depăşit prevederile de plan Aşadar — la I.P.E.G. Ne întrebăm şi întrebăm, tă un călăreţ
este îmbucurător că, în cu 130 m la galerii şi cu Deva — măsuri şi acţiuni în acelaşi timp, pe prima­ cultură); HAT)
acest an, faţă de anii tre­ 20 m la suitori şi prevăd energice, muncă temeinic rul comunei şi pe ceilalţi cartuş (Dacia)
Un om trăind
cuţi, au crescut conside­ depăşirea planului pe cinci organizată, dăruire şi res­ tovarăşi din biroul comite­ CALAN: Prea
rabil vitezele de avansare luni la toţi indicatorii. ponsabilitate patriotică tului comunal de partid şi riduri (Casa <
SIMBRIA : Cu
ia lucrările de foraj, în „Avem lucrări importante pentru punerea la dispo­ din biroul executiv al con­ lă (Mureşul) ;
aprilie a.c. ajungîud la de realizat la Vadu Dobrii ziţia economiei naţionale siliului popular, dacă în a- saltimbanc la
I.M. Orăştie. Atelierul reductori. Maistrul Nicolae Ro­
227 m. Dar unele brigăzi, — obiectiv pe care îl vom a unor cantităţi sporite-de şu, împreună eu lăcătuşii Anton Nagy şi Dorel JoUloş, ceastă perioadă există o (Lumina).
cum sînt cele conduse de preda beneficiarului pînă resurse minerale utile, în montează un nou tip Uc rcductor. problemă mai urgentă şi
Dumitru State, Petre Ră- la sfîrsitul semestrului I, condiţii de înaltă calitate Foto : VIRGIL ONOIU mai importantă decît între­
dulescu şi Titu Popescu, urmînd să continuăm cer­ si eficienţă economică. ţinerea culturilor ! ? HiOTO
realizează frecvent vitele cetarea în adinei me, de
de 300 metri granic pe lu­ asemenea la Boiţa şi Lele- Rezultatele ti
nă. Deşi avem sarcini se, înregistrînd viteze foarte mai i!)83 :
mobilizatoare în acest an bune la lucrările miniere, o metodă eficientă: Repararea anvelopelor Extr. I s 2*.
— şi pe întreprindere, dar de peste 09 m pe lună, cu 64, 46, 17, 15.
Extr. a Il-a:
mai ales în Valea Jiului mult peste media pe în­ 03, 73, 51, 50,
(la Petrila-sud, Lupeni, treprindere — afirma Io­ prin vulcanizare Fond total
Iscroni, Valea de Brazi), nel Ster, şeful secţiei 846 003 lei.
oamenii de aici s-au mo- Teliuc. Se evidenţiază, în de subinginerul Gheorghe oamenii cu ceea ce trebuie — Tehnologia este sim­
oilizat exemplar şi, după această privinţă, îndeosebi Gliga s-a ocupat cu res­ făcut, a trecut un timp plă— ne-a spus Iov Şulea.
stadiul actual al lucrări­ brigăzile conduse de Gheor­ ponsabilitate şi seriozita­ relativ scurt. Din 1982 şi Tot secretul este ca anve­ VRejw
lor de foraj, avem certi­ ghe Boloca, Petru Susan, te de punerea la punct h pînă în prezent însă am lopa să fie curăţată şi
tudinea că toate obiecti­ Vizente Golcşie, losif San­ tehnologiei de lucru, reu­ reuşit să redăm pentru uscată, bine pregătită în Timpul pro
vele vor fi predate la ter­ ta. Aş mai remarca faptul folosinţă, celor patru auto­ vederea aplicării plasture­ azi, £8 mai 19
men. că noul program de lucru şind treptat să execute baze pe care le deservim lui, să fie asigurată tem­ va Ii instabilă
mai ales noaţ
Despre factorii esenţiali de opt ore pe schimb a vulcanizări de bună cali­ — Petroşani, Hunedoara, peratura de coacere nece­ neaţa. Cerul \
care au condus în acest adus o sensibilă îmbunătă­ tate, prelungind rulajul Haţeg şi Brad — peste sară. Se pot vulcaniza mai mult norc
ploi locale, e;
an la rezultate deosebite ţire activităţii noastre, în Ldeea nu este nouă. In anvelopelor. 1 200 de anvelope. în la o singură anvelopă pînă şi caracter d<
in Valea Jiului, ne vor­ sensul că utilajele din multe întreprinderi din — în aproape doi ani de general, ele se comportă la trei găuri cu diametrul soţlle de des
beşte Ioan Negescu, şeful dotare sînt mai bine fo­ ţară repararea anvelopelor lucru aţi acumulat o ex­ mulţumitor la drum, mai între 10 şi 20 de cm. Tot trice. Vin tul '
secţiei I.P.E.G. de aici : losite, munca este mai a devenit o practică per­ perienţă bună pe linia rezistă între 8 şi 10 000 de la moderat d
„In primul rînd, pricepe­ temeinic organizată, fără manentă. Dorinţa fireas­ recuperării anvelopelor, km. Ceea ce nu este deloc noi confecţionăm şi plas­ vestic. Tempei
me vor fi cu
rea şi dăruirea în muncă, riscuri de abateri de la că de a valorifica deplin, prin metoda aplicării plas­ puţin şi lipsit de impor­ turii care acoperă găurile. 3 şi 13 grade,
strădaniile consecvente N.T.S." cît mai eficient materia­ turilor din pînză texturată. tanţă. Am, învăţat bine ceea ce xlme între 17
pentru ridicarea — prin Şi secţia Brad se înscrie lele utilizate în producţie Vă rugăm, tovarăşe Gliga, avem de făcut şi vrem Condiţii de
neaţa.
cursuri speciale — a pre­ cu o mare pondere în i-au determinat pe oame­ şa ne spuneţi ce rezulta­ In atelierul de vulcani­ să executăm lucrări de ca­ La munte, v
gătirii profesionale a son­ producţia totală a între­ nii muncii de la Atelierul te concrete aţi obţinut zare i-am cunoscut pe cei litate. Pe lîngă vulcani­ lă şi ăeoroa
dorilor şefi şi maiştrilor, prinderii, în principal la de reparaţii auto Brad să care se ocupă efectiv de zările de anvelope mai rea­ mai mult -nori
ploi, care vot
timpul foarte bun. care nu lucrările de foraj, înre­ treacă la valorificarea an­ în această perioadă, cum această activitate. Prin lizăm garnituri din cauciuc racter de avo
ne-a pus nici o problemă gistrînd de la începutul velopelor. Primele încer­ se comportă în exploatare mîinile lui Iov Şulea, Ro- necesare procesului tehno­ de deseărcăr
şi, desigur, dotarea secţiei anului unele rezultate me­ cări au avut loc prin vara anvelopele recondiţionate ? zalia Oprişa, Nicolae Bor­ logic de reparare a agre­ peste 1800
precipitaţiile '
cu mijloacele tehnice ne­ ritorii. „Intr-adevăr, se anului 1981. La început — Pînă eînd ne-am asi­ za, Ioan Josan şi Ştefan gatelor auto. formă de lap
-
cesare (numai de la înce­ munceşte bine şi la Rovina, rezultatele au fost modes­ gurat dotarea tehnică ne­ Nicula au trecut toate an­ soare. (Meteo
putul anului am primit şi la Măgura Ţebii, şi la te, dar formaţia condusă cesară şi s-au deprins velopele reparate. LIVIU BRAICA viciu: Liana 1