Page 98 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 98
Gindirea tehnică—in sprijinul
optimizării lucrărilor din abataje
La mina Lupeni, preocu o activitate economică efi să reducem timpul de pre
pările din ultimii ani pen cientă pe sector. gătire cu cel puţin două
tru modernizarea extracţiei aflăm date despre o nouă luni de zile.
La sectorul VI, de pildă,
S O C I A L I S M U L producţiei obţinute prin soluţie tehnifcă prin care acestei soluţii tehnice ?
au condus
la creşterea
— Care sînt avantajele
considerabilă a volumului
se asigură pregătirea viito
— O economie de 13
mijloace mecanizate. Dar
rului panou al zăcămîntu-
posturi pe zi. Din 3 for
mecanizarea nu este sin
lui, concomitent cu echi
parea abatajului cu utila
gura. pîrghie prin care se
doar două brigăzi şi în
acţionează pentru dezvol jele mecanizate. Ne oferă maţii de lucru plasăm
aceste condiţii putem asi
tarea potenţialului produc detalii şeful sectorului, gura o organizare mai
tiv al întreprinderii. Con- ing. Ioan Gîf-Deac :
bună a lucrului.
— Prin prisma produc
PATRIEI-CIT MAI JIULT CĂRBUNE ţiei ?
— La un abataj cu o
capacitate de 600 tone de
CIT MAI MULT MINEREU ! cărbune pe zi, devansarea
punerii în funcţiune cu
Şedinţa comună a Plenarei Consiliului Naţional ceperea şi execuţia lucrări două luni înseamnă o pro
de
suplimentară
ducţie
lor miniere, de pregătire a
noilor panouri, stabilirea I. M. LUPENI circa 3 000 de tone.
— Vă rugăm să vă refe
ai Oamenilor Muncii din industrie, construcţii, unor soluţii avantajoase riţi, pe scurt, la stadiul
pentru urgentarea pregăti
— Am pornit de la o
rilor în cărbune ocupă un condiţie a eficienţei econo lucrării şi la modul în care
s-a desfăşurat.
transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe loc important pe agenda mice, şi anume de la ne — Am început cu emo
de lucru a conducerii fie
cesitatea reducerii timpului
cărui sector de producţie. destinat pregătirii panou ţii, dar cunoscînd capaci
tatea sectorului, am avut
După cum am constatat, a-
şia Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei j tenţia acordată optimizării lui. în mod obişnuit, pre Totul a depins de mon
certitudinea că vom reuşi.
gătirea unui panou du
lucrărilor de pregătire spo
tarea primelor secţii. Şeful
reşte şi mai mult în cazul rează circa 5 luni. După de brigadă Pavel Bujor,
ce este pus în funcţiune,
Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor abatajelor mecanizate, din complexe, panoul este epui IOAN MUSTAŢA
condiţiile
mecanizării
în
cadrelor
tehnice
dorinţa
şi a colectivelor de mineri zat tot cam în 5—6 luni.
Sîmbătă la amiază, în vii şi puternice urale, cei şi de stat, ai organizaţiilor de a asigura, în ansamblu, Soluţia noastră ne permite (Continuare in pag. a 2-a)
prezenţa t o v a r ă ş u l u i prezenţi reafirmîndu-şi de masă şi obşteşti, zia
Nicolae Ceauşescu, secretar astfel dragostea fierbinte, rişti.
general al Partidului Co profunda stimă şi nemăr Primit cu deosebită căl
munist Român, preşedinte ginita recunoştinţă pe care dură de participanţi, a Azi, intilnirea
le Republicii Socialiste le nutresc faţă de tovară luat cuvîntul tovarăşul
România, la Sala Palatului şul Nicolae Ceauşescu, cel NICOLAE CEAUŞESCU.
Republicii din Capitală, a mai iubit fiu al poporului Cuvîntarea secretarului tineretului cu istoria
avut loc şedinţa comună de român, conducătorul său general al partidului a fost
. închidere a lucrărilor Ple- încercat şi clarvăzător pe urmărită, cu viu interes, geneză ale neamului nos partidului, avindu-l in frun
"“narei' Consiliului Naţional drumul luminos al socia cu deplină satisfacţie şi a- tru. te pe neobositul om poli
al Oamenilor Muncii din lismului şi comunismului. probare, fiind subliniată în tic, inllăcărat revoluţionar
industrie, construcţii, trans La lucrări au luat parte repetate rînduri cu puter Aflată la cea de-a XV-a şi patriot, prietenul nedes
porturi, circulaţia mărfuri membri şi membri su nice aplauze, urale şi o- ediţie „Intilnirea tineretului părţit al tineretului, tova
lor şi finanţe şi a Consi pleanţi ai ■ Comitetului Po vaţii. cu istoria“ păstrează me răşul Nicolae Ceauşescu.
liului Naţional al Agricul litic Executiv al C. C. al în atmosfera de mare în reu aceeaşi prospeţime şi Încheind numeroasele şi
turii, Industriei Alimenta P.C.R., membri ai C.C. al sufleţire şi de puternic en aceeaşi trăire Încărcată de variatele manifestări poli-
re, Silviculturii şi Gospo P.C.R. şi ai guvernului. tuziasm care domnea în Astăzi are loc la Costeşti emoţie şi aceiaşi sentiment tico-educative inscrise sub
dăririi Apelor. Au participat, ca invi sală, la sfirşitul cuvîntă- emoţionanta intilnire a tine de dragoste fierbinte pen impresionanta cupolă a
La sosirea în sală, se taţi, cadre din conducerile rii, participanţii au acla- retului cu istoria - corolar tru trecutul poporului nos Festivalului naţional „Cin-
tru, prilejuind tinerilor bu
cretarul general al parti ministerelor şi instituţiilor al multiplelor manifestări curia unor evocări ale lup tarea României", tineretul
dului a fost întîmpinat cu centrale, activişti de partid (Continuare in pag. o 4-a) ce s-au derulat de-a lungul telor pentru fiinţa şi per hunedorean - plenar an
„Lânii educaţiei politice şi gajat in efortul judeţului
c
culturii socialiste pentru petuarea noastră pe aceste pentru transpunerea in via
Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii tineret" - moment de vi meleaguri. Ea se constituie, ţă a obiectivelor şi sarci
brantă şi neasemuită rever totodată, intr-un minunai nilor ce-i revin din hotă-
moment de relevare a tu
din industrie, construcţii, transporturi, beraţie istorică, desfăşu turor Împlinirilor in edifi ririle Congresului al Xll-lea
rată la poalele cetăţilor carea societăţii socialiste CORNEL ARMEANU
circulaţia mărfurilor şi finanţe dacice de la Grădişte, Cos- multilateral dezvoltate, sub (Continuare in pag. o 2-a)
conducerea Înţeleaptă a
teşti şi Blidaru, locuri de
Sub preşedinţia tovară turi, circulaţia mărfurilor marginea documentelor cu
şului Nicolae Ceauşescu, şi finanţe. prinse în ordinea de zi.
secretar general al Parti T o v a r ă ş u l Nicolae Participanţii la dezba
dului' . Comunist Român, Ceauşescu a fost întîmpi teri au dat o înaltă apre
preşedintele Republicii So nat, la sosirea în Sala Pa ciere orientărilor formula IN ZIARUL DE AZI:
cialiste România, preşedin te de tovarăşul Nicolae
tele Consiliului Naţional latului Republicii, cu vii şi Ceauşescu în cadrul con ■ Ritmuri hunedorene
al Oamenilor Muncii, sîm îndelungi aplauze, cu sen sfătuirilor de lucru care au
bătă dimineaţa au conti timente de neţărmurită avut loc la începutul aces ■ Mozdic duminical
nuat lucrările Plenarei dragoste şi profund res tui an cu minerii, petro H Noi valori conferite
Consiliului Naţional al Oa pect. liştii şi geologii, subliniind metalului
menilor Muncii din indus în continuare s-a trecut
trie, construcţii, transpor la dezbateri în plen pe (Continuare în pag. a 4-a)
C A M P A N I A A G R I C O L A D E Ai
Toate lucrările trebuie făcute în timp optim!
Aşa cum s-a subliniat la pul frumos, bun de lucru zitată în fînare. Acum se dc cîmp, care, împreună
Consfătuirea, de lucru de în cîmp, a alternat cu cel cosesc ierburile de pe zona cu ceilalţi locuitori ai sa
La C.C. al P.C.R. pe pro ploios. Dar munca în cîmp drumurilor şi a căii ferate. telor, îşi aduc contribuţia
bleme de industrie şi agri nu s-a întrerupt. Ploile au Francisc Gaşpăr, pre la buna întreţinere a cul
cultură, precum şi la ple venit la timp şi oamenii şedintele cooperativei răs turilor, la recoltarea şi
nara Consiliului Naţional sînt bucuroşi şi lucrează punde de buna organizare strîngerea la timp a fura
al Agriculturii, Industriei cu şi mai multă vigoare şi desfăşurare a muncii la jelor.
Alimentare, Silviculturii şi la prăşit, la recoltat .şi a- brigada a Il-a, care cu împreună cu primarul
Gospodăririi Apelor, oame dunat furaje. prinde satele Herepeia,
nii muncii de pe ogoare Ogoarele sînt zilnic îm- Bretelin şi Căoi, iar Ioan comunei, tovarăşul Ioan
Ştef, ne deplasăm şi la
sînt datori să acţioneze cu pînzite de oameni: unii la Nistor, inginer şef, la bri C.A.P. Leşnic. întîlnim şi
înaltă responsabilitate, să sapă, alţii la coasă ; unii gada I, care cuprinde sa
depună toate eforturile adună fînul, alţii îl trans tele Veţel şi Mintia. De pe ogoarele acestei coope
pentru realizarea produc portă şi îl depozitează în strîngerea şi depozitarea rative o activitate intensă.
ţiei agricole vegetale şi a- cămările fermelor zooteh furajelor se îngrijeşte To- Virginia Belea, preşedinta
nimale din acest an. Acum, nice. La C.A.P. Veţel, me ma Neamţu, şeful fermei cooperativei agricole de
la ordinea zilei pe agenda canizatorii au terminat a zootehnice. Activitatea ce producţie, se afla cu mai
de lucru a celor ce mun doua rebilonare la cartofi se desfăşoară acum în a- mulţi cooperatori în lunca
cesc pe ogoare sînt între pe întreaga suprafaţă de gricultură este sprijinită şi Mureşului, la prăşitul car
ţinerea în bune condiţii a 40 ha, iar cooperatorii au îndrumată zi de zi de că tofilor, lucrare care se va
culturilor de cartofi, po prăşit manual 30 ha şi dau tre comitetul comunal de încheia azi. Cartofii, culti
rumb, sfeclă, legume, re zor să fie şi ei gata în ur partid şi consiliul popular. vaţi pe 40 hă, au fost re-
coltarea, strîngerea şi de mătoarele 2—3 zile. Ţăra în discuţia purtată cu bilonaţi a doua oară. Pri
pozitarea furajelor necesa nii cooperatori au terminat factorii de răspundere din ma praşilă la porumb s-a
re asigurării hranei anima prăşitul la sfeclă şi la cul unitate, am fost solicitaţi încheiat, iar la sfeclă se
lelor în perioada de stabu- tura de rădăcinoase, iar la să-i popularizăm pe Maria face acum a doua praşilă
laţie. Cum se acţionează porumb se face sapa pe ul şi Ioan Datcă, Livia şi Io- manuală. Morcovii — cul
pentru traducerea în viaţă timele 5 ha. O grijă deose sif Ştaier, Cornelia şi Abel tură ce ocupă 5 ha — au
a acestor sarcini majore în bită se acordă aici şi re Popa, Ghizela şi Petru Dră- fost erbicidaţi şi prăşiţi cu
cooperativele agricole de coltării şi depozitării fura ghici, Gheorghe Stoica şi sapa. Inginerul şef al coo-
producţie din comuna Ve jelor. Pînă acum s-a cosit Cornel Pădurean, coopera
ţel ? trifoiul de pe 5 ha, iar tori, Gheorghe Rusu, meca N. BADIU
în zilele săptămînii pe producţia rezultată — 10 nizator, Viorica Gaşpăr şi S. Hunedoara. Probă de oţel. Foto: VIBGIL ONOIU
care & încheiem azi, tim tone de fîn — a fost depo Marioara Roşea, brigadiere (Continuare In pag. a 2-a) ----J»
