Page 1 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 1
1 IUNIE—ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI
COPIII NOŞTRI
La mulţi ani, contempo
rani ai viitorului ! Să ne
trăiţi dragi copii I Să creş
teţi mari, sănătoşi şi voi
nici, cuminţi şi drepţi în
fapte, spre fala celor ce vă
cresc şi-a ţării !
lată-ne iar în prag de
vară, în prima zi de iunie,
la sărbătoarea copiilor lu
mii. Aici, pe vatră hunedo-
reană, ca peste tot pe
plaiul întinerit al Mioriţei,
din solul rodnic al condi
ţiilor materiale, sociale şi
Anul XXXV, nr. 7 948 MIERCURI, 1 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani culturale se înalţă trunchiul
viguros al generaţiilor de
mîine, crescute în cultul
muncii creatoare, sub aus
ÎN LUMINA CUVÎNTĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU piciile însufleţitoare ale
dragostei de neam, patrie
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU PE LA C.C. AL P.C.R. şi partidul comunist.
Prin aleasa şi statornica
DIN 26-27 MAI A.C grijă a partidului şi statu
lui nostru, sînt asigurate
toate condiţiile de creştere
Puternică mobilizare a tuturor tortelor şi educare, fiecare copil
5 dispune de posibilităţi ge
neroase de afirmare, de în
judeţului la amplificarea dezvoltării florire şi împlinire a perso
nalităţii.
Eforturile
pentru
sănătatea şi robusteţea co
economico-sociale a patriei socialiste piilor se armonizează cu a-
tenţia pentru asigurarea ce
lor mai bune condiţii de Desen de Dorina Ilul Crâng
Consfătuirea de lucru de Trebuie să acţionăm — schimbul mondial de valori, dezvoltare şi instruire. Cre- lui, partidul şi statul nos mânească - rezolvă în linii
la C.C al P.C.R. din 26-27 indică secretarul general al aşează pe prim plan pro şele organizate pe lingă u- tru, tovarăşul Nicolae esenţiale principalul dezi
mai, împreună cu şedinţa partidului — în domeniul in blematica eficienţei prin ca nităţile economice asigură Ceauşescu personal, se pre derat al învăţămîntului mo
comună a Consiliului Naţio- dustriei de cărbune pentru litate, prin nivelul tehnic al îngrijirea şi educarea copii ocupă permanent de per dern - deschiderea puter
al Oamenilor Muncii a asigura realizarea în în producţiei — zonă in care, lor pînă la vîrsta de 3 ani, fecţionarea continuă a pro nică a orizontului pregătirii
“Industrie şi a Consiliului tregime a planului şi avem de asemenea, economia ju cînd păşesc pragul celor cesului instructiv-educativ elevilor spre perspectivele
iV ^onal al Agriculturii — toate condiţiile să obţinem deţului Hunedoara se află 270 de grădiniţe. Pornind în aşa fel ca el să răspun concrete ale muncii şi vie
organizate şi desfăşurate din chiar o producţie suplimen sub semnul maximei solici de la concepţia ştiinţifică dă real cerinţelor practi ţii. Caracterul formativ-apli-,
iniţiativa şi sub directa în tară de cărbune. Dar se im tări, de la această exigen potrivit căreia şcoala este cii, ale vieţii economico-so cativ, legătura strînsă din-
drumare a secretarului ge pune să acordăm o atenţie ţă nefăcînd excepţie niei o principalul factor de edu ciale. Şcoala hunedoreană
neral al partidului, tovarăşul mai mare producţiei de căr ramură sau unitate produc caţie şi formare a copilu — ca şi întreaga şcoală ro- (Continuare în pag. a 3-a)
Nicolae Ceauşescu — se bune cocsificabil — sarcină tivă. Cu atît mai acut se
înscriu ca un moment de revelatoare pentru marile pune accent pe calitatea şi
însemnătate deosebită în răspunderi ce revin judeţu pe caracteristicile tehnico- îmbunătăţirea calităţi pieselor turnate -
procesul transpunerii în via lui nostru în acest domeniu, funcţionale ale metalului.
ţă a obiectivelor şi sarcinilor colectivelor de mineri de la Combinatul siderurgic - aşa
adoptate de cel de al Lupeni, Uricani, Bărbăteni, cum sublinia secretarul ge o bătălie fără... final, dar cu un scop precis
Xll-lea Congres şi Conferin care extrag exclusiv acest neral al partidului, cu pri
ţa Naţională ale partidului. cărbune. Rămînerile în ur lejul vizitei de lucru în ju „Calitatea producţiei de ar putea influenţa negativ clasate nu îşi prea găsesc
Avînd loc aproape la ju mă din primele luni la acest deţ, în toamna anului tre piese turnate rămîne încă calitatea producţiei secţiei. locul în secţie denotă un
mătatea cincinalului consfă important sortiment au pro cut — trebuie să devină un o problemă ce se rezolvă Şi totuşi, nu se întîmplă alt aspect: cu toate greu
tuirea, ca şi şedinţa comună dus unele greutăţi în meta centru metalurgic de calitate din mers, o bătălie fără... aşa. La principalul bene tăţile generate de vîrsta
a celor două forumuri ale lurgie, iar de aici - pe un superioară. Calitatea repre final" — aprecia inginerul ficiar al producţiei de pie înaintată a utilajelor, a oa
democraţiei muncitoreşti-ţără- flux mai amplu. zintă, în aceiaşi timp, una Bogdan David, şeful atelie se turnate, secţia mecanică menilor, tehnologiile de e-
neşti, puternic stimulate de Sarcina de căpătîi a orga din caracteristicile produse rului turnătorie oţel, din nr. 1, părerile inginerilor laborare şi turnare sînt
cuvîntările tovarăşului Nicolae nizaţiilor de partid, de ma lor destinate exportului. cadrul Combinatului side Viorel Cărmăzan (şeful puse la punct. Care este
Ceauşescu, au dezbătut în- rurgic Hunedoara. secţiei) şi Gheorghe Haşe- deci metoda de lucru pen
tr-un spirit de profundă exi să şi obşteşti, a consiliilor Creşterea eficienţei eco De ce calitatea este o gan concordă: „în acest an tru obţinerea unei calităţi
genţă comunistă problemele oamenilor muncii, a tuturor nomice a întregii activităţi problemă ce se rezolvă din nu s-au ivit probleme deo ridicate ? Ne răspunde in
actuale ale activităţii econo colectivelor de mineri din productive — altă orientare mers, de ce n-are final a- sebite la piesele furnizate ginerul Bogdan David :
mice din industrie şi agri vestul Văii Jiului este aceea de bază puternic susţinută ceastă bătălie, ne spune spre prelucrare. Anul tre — Urmărim în perma
cultură, cu ample reverbera de a lua toate măsurile în cuvîntarea la consfătuirea muncitorul Anton Dobrea- cut da, au mai existat u- nenţă tehnologiile de exe
ţii în conştiinţa şi faptele co- politico-organizatorice şi teh- de lucru, ca o cerinţă esen nu : nele rabaturi de la calita cuţie la piesele cu proble
u ‘' leciivelor de muncă hune- nico-economice care să de ţială a unei economii mo — La noi prepararea a- te, care au creat o serie me. Acolo unde seria este
- dorene. termine atît recuperarea res derne — se află în strînsă mestecului de formare este de greutăţi în procesul de mai mare, ne permitem şl
Analizind evoluţia econo- tanţelor, cît şi realizarea rit legătură cu costurile de pro încă aproximativă şi se aşchiere". După cum apre o testare a amestecurilor
mico-socială a patriei în mică, integrală a prevede ducţie, în special cu consu face pe... încercate, iar u- ciau cei doi interlocutori, de formare.
primele luni ale anului, tova rilor de plan. In acelaşi mod murile de materii prime, ma tilajele de turnare se folo „ceva s-a schimbat în bine — Dar aveţi produse u-
răşul Nicolae Ceauşescu a se pun problemele şi cîncf teriale, energie şi combus sesc în funcţie de posibili la turnătorie". nicat şi serii mici.
subliniat cu deplin temei că este vorba de cărbunele tibil. Şi pe această linie, tăţi şi nu de necesităţi. Nevoia de piese de — De aici încolo vorbeş
s-au obţinut rezultate bune energetic. s-au obţinut rezultate bune, Trei elemente — ponde schimb, nevoia de piese te... competenţa profesio
în înfăptuirea orientării fun Judeţul are importante sar însă mai avem şi în econo rea produselor unicat şi a turnate, nevoia de calita nală, experienţa formato
damentale dată de partid, cini şi în dezvoltarea pro mia judeţului consumuri ri seriilor foarte mici, timpul te, mai ales, face din a- rilor şi turnătorilor. Adop
privitoare la dezvoltarea mai ducţiei de minereuri, începînd dicate, influenţînd negativ relativ scurt.dintre lansa ceasta un angrenaj impor tăm tehnologiile de turna
puternică a bazei energetice cu prospectarea zăcămintelor eficienţa, ceea ce impune rea comenzii şi realizarea tant în mecanica marelui re în funcţie de utilajul în
şi de materii prime — pro noi şi terminînd cu prelucra să se acţioneze cu şi mai produsului finit, spaţiul combinat. Faptul că acest
blema nodală a dezvoltării rea minereurilor. multă hotărîre pentru a se restrîns (deseori incomod) colectiv de muncă şi-a rea DORIN CORPADE
tuturor ţărilor în etapa ac Actuala dezvoltare, precum pe care se desfăşoară acti lizat lună de lună sarcinile
tuală. şi cerinţele participării la (Continuare în pag. a 3-a) vitatea de formare-turnare de plan, că produsele de (Continuare în pag. a 3-a)
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ Să acţionăm cu toate
forţele le întreţinerea culturilor, la recoltarea şi depozitarea furajelor!
în toate unităţile agrico rea — aşa cum se sub secretarul general al parti le şi orientările cuprinse cote înalte şi duminica, ca său, unde s-a încheiat pra
le socialiste trebuie să se liniază în cuvîntarea tova dului, la Consfătuirea de în cuvîntările secretarului şi în oricare altă zi de lu şila la sfecla furajeră şi
acţioneze cu toată hotărî- răşului Nicolae Ceauşescu, lucru de la C.C. al P.C.R. general al partidului şi de cru. La C.A.P. Şoimuş, de la porumb, mecanizatorul
din zilele de 26 şi 27 mai chemările din Apelul şe exemplu, un număr de pe Gavrilă Ca.şvan a termi
a.c. — pentru efectuarea la dinţei comune a Consiliu ste 40 de cooperatori, între nat ieri a doua rebilonare
timp şi în bune condiţii a lui Naţional al Oamenilor care Augustin ITenţ, Va- la cartofi şi a trecut la a-
lucrărilor de întreţinere a Muncii din Industrie şi a sile Popa, Nicolae Potin- plicarea tratamentelor con
culturilor, pentru recolta Consiliului Naţional al A- teu, Traian Lehaci şi Re- tra dăunătorilor. Coopera
rea, strîngerea şi depozi griculturii, ţăranii coope mus Moga, împreună cu torii de aici au strîns re
tarea furajelor necesare a- ratori, mecanizatorii, spe preşedintele unităţii, Aurel colta de furaje de pe 50
sigurării hranei animalelor cialiştii, toţi oamenii mun Luca şi inginerul şef Ni ha şi au depozitat în silo
în perioada de stabulaţie. cii de la sate sînt şi mai colae Gheorghiu, au lucrat zuri peste 500 tone. Ace
Lucrătorii ogoarelor hune- puternic mobilizaţi şi ac duminică la recoltat, strîns eaşi activitate rodnică se
dorene, mobilizaţi de orga ţionează cu fermitate pen şi depozitat fîn la briga desfăşoară zi de zi şi la
nele locale de partid şi de tru traducerea în viaţă a da Boholt. Alţi cooperatori C.A.P. Hărău. Mecanizato
stat, acţionează cu răspun sarcinilor pe care Congre făceau acelaşi lucru la bri rul Sevastian Pădurean,
dere şi nu precupeţesc nici sul al Xll-lea şi Conferin gada Bejan. Aşa s-a reu după ce a terminat de pră
un efort pentru executarea ţa Naţională ale partidu şit de fapt să se recolteze şit cele două hectare cu
la timp şi de bună calitate lui le-au pus în faţa agri 80 ha cultivate cu plante varză la ferma de legume,
a lucrărilor de întreţinere culturii ţării noastre. E- de nutreţ şi să se depozi a trecut la praşila porum
a culturilor, muncesc cu xemple de muncă'fără pre teze în cămările zootehniei bului în tarlaua Rogoaze.
hărnicie la recoltarea şi get, plină de abnegaţie şi peste 600 tone furaje. Ţă La ferma de legume se lu
depozitarea furajelor. Ase dăruire am întîlnit şi pe ranii cooperatori şi meca crează zilnic cu, trei aripi
menea exemple de muncă ogoarele cooperativelor a- nizatorii din această unita de ploaie la udatul cultu
intensă, plină de abnegaţie gricole de producţie din te au terminat praşila a rilor de ardei şi vinete,
şi dăruire se întîlnesc a- Şoimuş, Bîrsău, Hărău şi Il-a la cartofi, la sfecla de sub directa supraveghere şi
cum peste tot în agricultu la Complexul zootehnic zahăr şi furajeră, iar a- N. BAD1U
ră. Chimindia, unităţi unde cum execută praşila a doua
însufleţiţi de îndemnuri munca se desfăşoară la la porumb. La C.A.P. Bîr (Continuare In pag. a 2-a)
s